64,416 matches
-
nesăbuite din secolul al XVII-lea; acest roman nou a fost intitulat "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" (1929). "Zodia Cancerului" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Cele două romane sunt legate între ele prin prezența personajului Tudor Șoimaru, ce evoluează dintr-un căpitan de oșteni al lui Ștefan Tomșa al II-lea și luptător aprig pentru independența Moldovei și pentru apărarea drepturilor țăranilor (așa cum apărea în "Neamul Șoimăreștilor") într-un bătrân umilit de sărăcie și de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Imaginea trecutului este un amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice precum judecata divanului lui Tomșa cu scene de iubire impregnate de lirism. Opera este însuflețită permanent de sentimentul iubirii pentru pământul strămoșesc, motorul principal al acțiunii personajelor principale ale scrierii. "Neamul Șoimăreștilor" marchează o evoluție calitativă în epica istorică a lui Sadoveanu, dar scriitorul nu reușește să se detașeze suficient de romantismul juvenil al romanului istoric "Șoimii" (1904), reluând concepția de virilitate eroică. Criticul George Călinescu constata
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea trecutului, idealizarea personajelor și schematizarea caracterelor. Personajele din film urmau a fi prezentate în legătură cu „interesele lor de clasă și sociale”, iar faptele lor erau astfel doar consecința acestor interese. Regizorul afirma că nu va accentua elementele anacronice în îmbrăcăminte și machiaj, iar bătăliile
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea trecutului, idealizarea personajelor și schematizarea caracterelor. Personajele din film urmau a fi prezentate în legătură cu „interesele lor de clasă și sociale”, iar faptele lor erau astfel doar consecința acestor interese. Regizorul afirma că nu va accentua elementele anacronice în îmbrăcăminte și machiaj, iar bătăliile urmau să nu fie
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
trimisese o circulară prin care li se interzicea tuturor instituțiilor și întreprinderilor să o angajeze. Disperată, ea apelează la fostul ei iubit Yan Vesa (Șerban Ionescu), profesor de limba franceză și director al unei școli, care are legături cu un personaj misterios (fost elev de-al său) aflat în Comitetul Central al PMR. Profesorul sfidează interdicția securității și o angajează pe Milena ca profesoară de limba română, aceasta acceptând să reia mai vechea relație de dragoste. Toate cunoștințele ei, inclusiv colonelul
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
românilor exilați. Între timp, tovarășul Stan (Valentin Teodosiu), șeful șantierului Sălii Congreselor din vecinătatea școlii, îi face avansuri scriitoarei, spunându-i că are putere mare și o poate reabilita. De asemenea, tânărul zidar Manu Gheorghiu zis Mutu (Mihai Stănescu), un personaj naiv, dar rebel și impulsiv, devine și el obsedat de sinuciderea marinarului și se îndrăgostește de Milena. El încearcă să-i capteze atenția cu o falsă tentativa de sinucidere, asemănătoare cu cea a marinarului din carte. Milena este acuzată de
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
plin de impulsuri de pornograf” și de dialoguri semidocte, în timp ce regizorul Marius Th. Barna este considerat a fi „prea nul ca să aibă până și impulsuri de genul ăsta”. Criticul afirmă că scriitorul „se înfierbântă scriind despre gagici torturate de comuniști”. Personajele au fantezii sexuale bolnave, scenele de sex sunt catalogate ca penale și gratuite, iar scenaristul Șerbănescu și regizorul Barna transformă obsedanta întrebare „de ce s-a sinucis marinarul?” într-„un mister care chinuie personajele - un fel de Rosebud într-un Citizen
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
înfierbântă scriind despre gagici torturate de comuniști”. Personajele au fantezii sexuale bolnave, scenele de sex sunt catalogate ca penale și gratuite, iar scenaristul Șerbănescu și regizorul Barna transformă obsedanta întrebare „de ce s-a sinucis marinarul?” într-„un mister care chinuie personajele - un fel de Rosebud într-un Citizen Kane al celor defavorizați neuronal”. Jurnalista Iulia Blaga a adus multe critici filmului, găsindu-i numeroase erori: conflict încălcit, dialoguri stupide și agramate (filmul începe cu fraza „A fost odată o fetiță și
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
un băiețel”), regie „mai catastrofală decât cea a unei telenovele”, interpretări false și prețioase ale actorilor, scenografie sărăcăcioasă în care sunt folosite obiecte din mai multe epoci (șantierul Sălii Congreselor arată ca un colț de casă cu schele), costume anacronice (personajul principal este îmbrăcat în costume folosite în anii '20-'30, cu danteluță la guler), sunet gâjâit, lumini puse aiurea, muzică stupidă etc. Scenele de sex sunt catalogate a fi căznite și false, singurul personaj cât de cât credibil fiind doar
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
de casă cu schele), costume anacronice (personajul principal este îmbrăcat în costume folosite în anii '20-'30, cu danteluță la guler), sunet gâjâit, lumini puse aiurea, muzică stupidă etc. Scenele de sex sunt catalogate a fi căznite și false, singurul personaj cât de cât credibil fiind doar colonelul Marcus. "Dincolo de America" a fost considerat de jurnalistă drept un film „eminamente comic”, „atât de prost încât pufnești în râs de la primele secvențe”, „o diversiune al cărei scop e să arunce în derizoriu
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Înaltă Preoteasă a Sanctuarului, Elena, mama împăratului roman Constantin și Morgaine, Mare Preoteasă a Avalonului (rămasă în legendă ca vrăjitoarea Morgan le Fay). Seria explorează povestea Regelui Arthur și legendele legate de ea din tr-o perspectivă feministă, dar și incorporând personaje și evenimente istorice, elemente de păgânism celtic și tradiții contemporane neo-păgâne. Printre temele frecvente ale seriei se numără conflictul ideologic dintre personajele păgâne și creștine, precum și credința că există înțelepciune în ambele tradiții. Elementul de legătură între romane este însuși
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
Fay). Seria explorează povestea Regelui Arthur și legendele legate de ea din tr-o perspectivă feministă, dar și incorporând personaje și evenimente istorice, elemente de păgânism celtic și tradiții contemporane neo-păgâne. Printre temele frecvente ale seriei se numără conflictul ideologic dintre personajele păgâne și creștine, precum și credința că există înțelepciune în ambele tradiții. Elementul de legătură între romane este însuși Avalonul și ideea că unele dintre perechile de iubiți din cadrul seriei reprezintă reîncarnarea acelorași două suflete. Prezentată pentru prima dată în "Negurile
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
simultan în același loc, trecerea dintr-una în cealaltă fiind posibilă invocând o ceață magică. Conducătoarea Avalonului, Doamna Lacului (o persoană evocată de unele povești arturiene) este identificată ca Mare (Înaltă) Preoteasă în cadrul seriei. Deoarece legendele dau diferite nume acestui personaj, Doamna lui Bradley este un titlu care trece de la o generație la alta. Toate Doamnele Lacului arturiene (Viviane, Niniane, Nimue, etc.) devin personaje separate în romane, iar personajele originale sunt adăugate cronologiei istorice. Aceeași tehnică este folosită de Bradley și
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
unele povești arturiene) este identificată ca Mare (Înaltă) Preoteasă în cadrul seriei. Deoarece legendele dau diferite nume acestui personaj, Doamna lui Bradley este un titlu care trece de la o generație la alta. Toate Doamnele Lacului arturiene (Viviane, Niniane, Nimue, etc.) devin personaje separate în romane, iar personajele originale sunt adăugate cronologiei istorice. Aceeași tehnică este folosită de Bradley și în ceea ce-l privește pe Merlin, care devine un titlu purtat de arhi-druizi de la o generație la alta. Elementul central al religiei Avalonului
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
ca Mare (Înaltă) Preoteasă în cadrul seriei. Deoarece legendele dau diferite nume acestui personaj, Doamna lui Bradley este un titlu care trece de la o generație la alta. Toate Doamnele Lacului arturiene (Viviane, Niniane, Nimue, etc.) devin personaje separate în romane, iar personajele originale sunt adăugate cronologiei istorice. Aceeași tehnică este folosită de Bradley și în ceea ce-l privește pe Merlin, care devine un titlu purtat de arhi-druizi de la o generație la alta. Elementul central al religiei Avalonului îl constituie Zeița Mamă, un
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
fost influențată de tradițiile neo-păgâne (practicate la un moment dat chiar de Bradley) care se bazează pe zeități organizate într-o structură matriarhală similară. Romanul care a stat la baza creării seriei, "Negurile" (1983), prezintă Britania în perioada ocupației romane. Personajul principal este Morgaine, sora vitregă a Regelui Arthur și preoteasă a Avalonului. Dorința de a păstra religia păgână matriarhală a poporului său o determină să înceapă un conflict cu creștinismul, care se află în plină ascensiune în Britania, precum și cu
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
Preotese. Printre acestea se numără povestea lui Caillean - prima Înaltă Preoteasă care ajută la fondarea insulei -, cea a Diernei - care aranjează o căsătorie între o prințesă britanică și un ofițer roman pentru a asigura pacea - și cea a Vivianei - un personaj din romanul principal al seriei, "Negurile". Din nou, colaborarea lui Paxson nu a fost creditată. Ocupându-se de al treilea secol, "Preoteasa din Avalon" (2000) adaptează o legendă care leagă figura istorică a împărătesei Elena de insula Britaniei. Romanul povestește
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
Galid uzurpă conducerea regiunii. Anderle, Doamna Lacului, i se opune. Cărțile seriei Avalon acoperă câteva secole din istoria antică a Britaniei, dar publicarea lor nu s-a făcut în ordine cronologică. Fiecare volum povestește evenimente dintr-o perioadă istorică diferită. Personajele seriei se reîncarnează într-un nou trup de la o perioadă istorică la alta, începând cu cele prezentate în volumul "The Fall of Atlantis". Mai jos se regăsesc nouă linii de "descendență" corespunzătoare personajelor principale:
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
povestește evenimente dintr-o perioadă istorică diferită. Personajele seriei se reîncarnează într-un nou trup de la o perioadă istorică la alta, începând cu cele prezentate în volumul "The Fall of Atlantis". Mai jos se regăsesc nouă linii de "descendență" corespunzătoare personajelor principale:
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
august 1944. Chipurile telefonistelor dobândesc, treptat, contur și greutate: rumena Durdu, la primii fiori ai iubirii (Sigartău), Mari cea versată și plină de aplomb (Vasilescu), o delicată visătoare (Bârbora) etc. Debut regizoral fericit, cu remarcabile notații psihologice și compoziții de personaje, până în clipa în care se declanșează, convențională, lupta cu invadatorii, din fericire mai către final.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pădurea de fagi" drept un film cu caracter politic și propagandistic al
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
ducă, împreună cu alți tineri, un transport de oi destinat trupelor germane din Serbia. Acest peregrinaj va fi descris mult mai târziu în romanul "Jocul cu moartea"; el avea atunci vârsta de aproape 15 ani la fel ca și tânărul Darie, personajul principal al cărții. Întors în țară, lucrează ca vânzător de ziare în București, picolo la restaurantul Gării Obor și muncitor la o fabrică de săpun, apoi ca ajutor de arhivar la Judecătoria de Ocol din Turnu Măgurele (1918-1920). Decide să
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
1975, pp. 75, 123, 128 și 231). În câteva pasaje din primul volum al ciclului miscelaneu " Rădăcinile sunt amare" (pp. 87, 208-209 și 214-216) există, de asemenea, unele referiri la Nicu Filipovici, persoana care i-a servit ca model pentru personajul Diplomatul („a cărui viață o trecusem pe scurt într-unul din caietele mele, cu intenția ca mai târziu să făuresc din ea un roman”, își amintea scriitorul). Publicistul Constantin Bacalbașa prezentase drama familiei Filipovici în lucrarea memorialistică "Bucureștii de altădată
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Acțiunea acestei cărți se petrece în toamna anului 1917, cînd o mare parte a Romîniei și aproape toate țările din peninsula Balcanică se aflau cotropite de armatele imperiale germano-austriace”". Acțiunea romanului este povestită la persoana I-a de către adolescentul Darie, personaj emblematic al scrierilor lui Zaharia Stancu. Scriitorul afirmase în mai multe rânduri că Darie este el: „Toate cărțile mele sunt rupte din realitate. Nu sunt lipsit de imaginație, numai că n-am nevoie de ea”, se confesa el. Romanele sale
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
o voce interioară (pe care Eugen Simion le consideră a fi „suspine lirice” asemănătoare cu versetele biblice din "Ecleziastul") ceea ce conferă întâmplărilor mărunte pe care le traversează o dimensiune relativistă a eternității. Contopirea realității cu imaginația reprezintă un refugiu al personajului de vremurile sângeroase pe care le trăiește. Personajul principal, Darie se pripășise de puțină vreme la București unde lucra ca vânzător de ziare. Capturarea sa în timpul unei razii și trimiterea împreună cu un grup de coate-goale (pleava orașului) să însoțească un
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
consideră a fi „suspine lirice” asemănătoare cu versetele biblice din "Ecleziastul") ceea ce conferă întâmplărilor mărunte pe care le traversează o dimensiune relativistă a eternității. Contopirea realității cu imaginația reprezintă un refugiu al personajului de vremurile sângeroase pe care le trăiește. Personajul principal, Darie se pripășise de puțină vreme la București unde lucra ca vânzător de ziare. Capturarea sa în timpul unei razii și trimiterea împreună cu un grup de coate-goale (pleava orașului) să însoțească un transport de oi până pe frontul sudic, în Bitolia
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]