6,446 matches
-
afla într-o stare avansată de degradare, din cauza unui incendiu în anul 2006, fiindu-i afectată învelitoarea în proporție de 50%. Din punct de vedere arhitectural, ea face parte dintr-un tipar constructiv arhaic, primul de fapt, deviat din casa țărănească. Construcția prezintă particularități arhitecturale specifice Gorjului. Unul dintre ele constă în lipsa turlei sau a clopotniței, care este construită separat de biserică. O a doua particularitate este prispa, așezată pe lățimea construcției, la intrarea în biserică, prin pronaos. Monumentul nu prezintă
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
întregime. Cetatea este clasată în lista monumentelor istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a sistemului de fortificare este "cetatea de sus", care
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
furnalul a funcționat alternativ cu furnalul de la Toplița. Lipsa de mangal într-o perioadă de șapte ani a determinat o producție medie anuală de doar 638,7 tone. Lipsa de mangal a fost cauzată și de funcționarea continuă a cuptoarelor țărănești care pe lângă furnalele de la Toplița și Govăjdia consumau foarte mult mangan. Din documentele dintre anii 1813 și 1818 reies avantajele industriale pe care le prezenta furnalul, respectiv din furnal se puteau obține rezultate mult mai bune decât din cuptoarele țărănești
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
țărănești care pe lângă furnalele de la Toplița și Govăjdia consumau foarte mult mangan. Din documentele dintre anii 1813 și 1818 reies avantajele industriale pe care le prezenta furnalul, respectiv din furnal se puteau obține rezultate mult mai bune decât din cuptoarele țărănești și calitatea mangalului prelucrat și a minereului pregătit pentru topire nu a fost corespunzătoare. Pe baza documentelor reiese că s-a folosit limonită cu un conținut mai redus de calcar și silicat (H4SiO4) și cu un conținut de câteva procente
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
1837. În tot acel timp au putrezit toate utilajele, digurile, canalele pentru aducțiune și decantoarele pentru nisip. S-au colmatat canalele de aducțiune și au fost invadate de vegetație, astfel perimetrul uzinei a devenit o ruină fără valoare în timp ce topitoriile țărănești (două la Tulea și două la Nădrab) au funcționat fără oprire până în 1830 după care au fost oprite definitiv. După incendiul din 15 Ianuarie 1837 ce a distrus furnalul de la Toplița și anexele aferente, Tezauriatul a dat dispoziție administrației ca să
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
că este în slujba străinilor dușmani ai țării și regimului. Într-un moment când a fost lăsat singur în cameră, cu toate că la ușa erau gardieni, câteva credincioase din sat au pătruns în casă, l-au îmbrăcat pe părinte în haine țărănești, cu suman și chiar cu batic si l-au scos printre aceștia scăpându-l spre drumul Aleușului. Și-a continuat misiunea în «subteran», adică în mod clandestin, săvârșind Sfinte Liturghii în casele unor creștini devotați, de regulă noaptea, cu geamurile
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
deportării din iunie 1949 impactul dorit de autoritățile comuniste sovietice a depășit toate așteptările. Acest lucru este adevărat mai ales în ceea ce privește efectul asupra ritmului de colectivizare în următoarele luni după deportare. Astfel, numai în lunile iulie - noiembrie 1949 cota gospodăriilor țărănești care au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca să se ridice la 97% în ianuarie 195167. Prin urmare, după operațiunea de deportare, din iunie 1949, cei care alcătuiau majoritatea populației locale, țăranii, și cei
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
Maieru, județul Bistrița-Năsăud - d. 1976) a fost un ziarist, jurist, lingvist și politician român. A scris pentru ziarul "Ardealul", pentru "Gazeta Transilvaniei" și a fost redactor la cotidianul bucureștean "Curentul". a fost responsabil cu secțiunea de presă a Partidului Național Țărănesc, fiind numit de către Iuliu Maniu „șef al propagandei și al presei PNȚ”. Datorită convingerilor sale politice, a avut de suferit în perioada comunistă, fiind întemnițat în 8 pușcării comuniste, printre care cele din Gherla, Aiud, Oradea, iar în închisoarea din
Emil Boșca-Mălin () [Corola-website/Science/322006_a_323335]
-
țăranii negociau cu boierii dările pe care trebuiau să le plătească lor, perceptorii statului erau de neînduplecat, iar metoda negocierii nu a mai putut fi aplicată. Reforma agrară de la 1864 a avut și numeroase neajunsuri, care au dus la răscoalele țărănești de mai târziu. Pământurile acordate au fost insuficiente necesităților reale ale familiilor rurale. Mai mult, țăranii împroprietăriți nu au fost susținuți pentru a deveni fermieri moderni, motiv pentru care agricultura a rămas pentru mult timp la un nivel înapoiat. Datorită
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
construit centre medicale și instalații sanitare, în momentele în care tifosul exantematic făcea ravagii în sânul armatei române. În 1917, s-a alăturat unui batalion de vânători de munte. Retragerea armatei române în Moldova i-a permis să descopere arta țărănească, dar și cea bisericească, din regiuni românești diferite. Având tot timpul cu el caietul de schițe și notițe, a realizat numeroase desene reprezentând arta populară și stilurile arhitecturale tradiționale din care mai apoi s-a inspirat. Două reproduceri ale acuarelelor
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
aspiră la aderarea la PPE. Partidul a început să crească și a deschis filiale noi, ca cele de la Constanța, Slobozia, Timișoara, Arad, Satu Mare. Ungureanu a încheiat cu Vasile Blaga, liderul Partidului Democrat Liberal și cu Aurelian Pavelescu, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat o alianță electorală denumită Alianța România Dreaptă. În cadrul alianței, Forța Civică a obținut la alegerile din 2012, patru locuri în parlament unul în Senat (Mihai Răzvan Ungureanu) și trei în Camera Deputaților (Dănuț Culețu, Dan Cristian Popescu și
Forța Civică () [Corola-website/Science/316490_a_317819]
-
colectării produselor alimentare (pe lîngă grâu se colectau și alte semințe de culturi vegetale, care puteau fi utilizate în alimentație) de la populația rurală, sub forma unei impuneri economice foarte mari ce includea prestări ce nu puteau fi acoperite de gospodăriile țărănești, a dus la epuizarea oricărei surse de existență. Situația a fost și mai grea în partea de sud, unde atât seceta a fost mai puternică cât și recoltele mai mici. Rezervele de grâu au fost epuizate încă din 1945. Comisarii
Foametea din 1946-1947 (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) () [Corola-website/Science/322492_a_323821]
-
recoltele mai mici. Rezervele de grâu au fost epuizate încă din 1945. Comisarii au măturat în toamna anului 1946 toate produsele alimentare din podurile și hambarele cetățenilor. Conducerea URSS considera că respectivele măsuri nu sunt îndeajuns de stricte, astfel gospodăriile țărănești avînd așa-numite „datorii” de predare a produselor către stat către anul 1947, cu adevărat colosale. La punctele de alimentare, înființate în sate în iarna 1946/ 47, norma de pâine se dădea de regulă, numai în cazurile cînd aceste sate
Foametea din 1946-1947 (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) () [Corola-website/Science/322492_a_323821]
-
arta apuseană a barocului venită în Ardeal prin catolicism, cât și linia esențială a iconografiei tradiționale răsăritene. Meșteșugul zugrăvelii a fost în casa lui Ioan Popp o îndeletnicire cu care s-au ocupat toți membrii familiei, exact ca în casele țărănești de iconari. Copiii au fost ucenicii care au umplut cu culoare figurile de sfinți conturate pe sticlă și mama a fost calfa care a copiat și a multiplicat izvodul. Astfel, meseria de zugrav a fost moștenită de mai mulți dintre
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
legendar Radu Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
tehnici—desen, ilustrație de carte, pictură de șevalet, pictură murală—realizate în creion, pastel, guașa, ulei etc. În practică picturii de șevalet, a făcut portrete, peisaje citadine periferice sau din mediul rustic, mici compoziții de gen, mai ales din viața țărăneasca, naturi statice și flori. Fiind în primul rând desenator, a fost remarcat întotdeauna și că un înzestrat colorist, cu preferință pentru culorile vii, calde. În această privință îi sunt specifice lucrările cu flori și naturile statice cu ulcioare și fructe
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
Mai târziu, ucrainenii au venit ca lucrători agricoli, meseriași, funcționari, militari, preoți. Primul recensământ rusesc (1817) consemna că în ținutul Hotin românii alcătuiau populația majoritară absolută, însă imigrările vor schimba treptat structura etnică în detrimentul autohtonilor. În deceniile din preajma Primului Război Mondial, Banca țărănească (o instituție menită să sprijine dezvoltarea capitalistă a agriculturii) a încercat să colonizeze cu ucraineni teritoriul de‐a lungul Prutului. În ținuturile Akkerman și Hotin, ei au ajuns, în cele din urmă, să formeze o masă însemnată (26.7% în
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a., precum și propriile lucrări în stil țărănesc "Hora lui Moțoi", "Sârba lui Moțoi", "De la Brașov la Sibiu" - potpuriu ardelenesc, "Doine și jocuri din Ardeal" - potpuriu etc. Moare în ziua de 8 octombrie 1946, internat în Sanatoriul "Filaret", bolnav de TBC. Pe ultimul drum l-a condus propria
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
întregii lor vieți, nobilii otomani, care serveau în general ca ofițeri de cavalerie în armata sultanului, duceau o viață îmbelșugată pe pământurile distribuite lor, lucrate de cele mai multe ori de țărani. Sistemul feudal otoman s-a suprapus peste sistemul de proprietate țărănesc. Țăranii erau în continuare proprietarii propriilor terenuri, iar dreptul de moștenire asupra pământurilor lor era ereditar și inalienabil. Țăranii nu au fost obligați să presteze serviciul militar obligatoriu. În plus, nemusulmanilor le era interzisă purtarea de arme, dar această interdicție
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
se află în satul cu același nume (fost Vaca) din județul Hunedoara. Este monument istoric, . Casa memorială Crișan a fost reconstruită în anul 1979, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaș în anul 1934. Clădirea are aspectul unei case țărănești din secolul al XVIII-lea. Sunt expuse în cele două încăperi și în anexe piese de etnografie din zona Ribița (un interior de casă moțească), obiecte reprezentative pentru istoria localității în care s-a născut Gheorghe Crișan, arme albe și
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
1914 are alte câteva compoziții notabile („Un sărut românesc”, „Un tur de vals”, „Irena”, „Valsul ursului”, „Noapte misterioasă”, „Fluturi de noapte”, „Visul unei baiadere” etc.). Totuși, nu se oprește sa scrie lucrări clasice în spiritul folclorului, precum „Margareta”, „Voivodul”, „Sârba țărănească” etc. Unele din aceste lucrări au devenit izvor „popular” de inspirație pentru compozitorii de mai târziu (vezi Mircea Basarab „Rapsodia româna”). Alături de aceste piese scurte, Ochialbi scrie și câteva lucrări de proporții, clădite pe melodii populare: „Suite la Românescu”, „Patria
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
de dans aerobic pentru a afla dacă Tina are tot ce-i trebuie pentru a deveni miss; Nea Mielu se înscrie la toate partidele din oraș pentru avea „pile” (inclusiv în Partidul Conservator Revoluționar, Partidul Privat al Privatizării și Partidul Țărănesc al Orășenilor). Între timp, Tina îl dă lui Dorel o dovadă de iubire și cei doi fac dragoste. Dorel insistă ca Tina să nu participe la concurs, afirmând că ea se va face de râs acolo pentru că e cam urâțică
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
Șușman.Șef respectat și recunoscut în Țara Moților, Șușman va intra rapid în colimatorul autorităților comuniste, apoi va fi destituit din funcția de primar, la puțină vreme după ajungerea comuniștilor la putere, în 1945. Fiind greco-catolic și susținând Partidul Național Țărănesc, va fi calomniat și acuzat pe nedrept de comuniștii locali oportuniști și geloși pe reușita lui personală. După ce a încercat de mai multe ori, fără succes, prin mai multe scrisori, să își dovedească inocența și să arate cât de perfizi
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
pe defensivă. Prefect al județului Severin (între cele două Războaie Mondiale), în perioada 1943-1944 căpitan în armata română, Ion (sau Ioan) Uță a fost numit Colonel, apoi trecut în rezervă odată cu epurarea armatei de către comuniști. Șef (local) în Partidul Național Țărănesc (PNȚ) cu ocazia alegerilor generale din 1946, Uță a trebuit să fugă, deoarece se știa urmărit de Securitate. Prin urmare, el se retrage în munții Țarcul și Cernei. Încă de la implicarea lui în Rezistență, va căuta să organizeze și să
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
societatea română în ansamblul ei, deci țăranii reprezentau 80% dintre combatanți. În ceea ce privește etichetele politice, după opinia lui Georges Diener, afilierea rezistenților și a celor care îi sprijineau este marcată de o majoritate fără partid, restul împărțindu-se între Partidul Național Țărănesc (PNȚ) al lui Iuliu Maniu, Mișcarea legionară și Frontul Plugarilor. Este interesant de constatat că circa 5% dintre rezistenți erau comuniști, dar în dezacord cu puterea comunistă instalată la Moscova. Rezistența acoperea aproape exclusiv zonele muntoase, dar și alte regiuni
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]