KorAP: Find »[drukola/base=țigan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...247 248 249 ...315 >

7,853 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

poene. Zăpadă pretutindeni. La canton nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
la răsărit înegurată de ploae, pe munții Dobrogeni. Pârlita supt o culme de deal cu vegetație măruntă. Beștepe (5 dealuri). În dreptul celor cinci dealuri, pe stânga luncă deasă și mândră de sălcii. Pe stânga, Carasuhat. Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț în pământ și strigă: Eu sunt proprietar aici! Cât pământ ai? Cât vezi cu ochii. Un lipovan se apucă și cumpără pământ de la domnul Taraboi. Dar administrația pescăriilor îl ia din scurt, îi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ș.c.l. Buzdugan persian; cu orice fier la capăt hamger pumnal scurt, lat, încovoiat. Buzdugan cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are la câmp o nevastă pe care a bătut-o și a alungat-o după ce l-a înșelat, și care o primește după aceia supusă și umilită. Se poartă sălbatic cu dânsa. Ea e foarte frumoasă; i-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
accident la vânat și cu ocazia asta vine doctorul, care e un om cumsecade. E adus de morăriță, și moș-Brebu, care spune multe lucruri adevărate boerului. Cum bântuie tifosul în sat, și cum îngrijește doctorul de bolnavi. Întrecerea între doi țigani lăutari: unul bătrân vestit și unul tânăr, care-l învinge. Bătrânul îl sudue și-l proclamă mai tare decât el... Variații la o horă... Captar, deasupra stupilor. În vie Era toamnă: Câte una Nucile pe jos cădeau; Crengile-mpleteau cununa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
că Maria a plecat la țară și vine s-o vadă... Când pleacă Voinea cu Maria și cu bătrânul spre Plopeni, începe a vorbi (în glumă) cu mustrări felurite (cu M îi ziua de 11 Mai) cu vizitiul lui. Un țigan care și-a făcut poartă nouă și o admiră, iar gard n-are deloc... O femee care-și tunde bărbatul dinaintea casei... Săteanul care și-a tăiat calul, pentru că n-are cu ce-l hrăni. Două scrisori. Sunt prostii, pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care se găsește prin casă, pe care toți ai lui o știu cumpărată de la un țigan, e o veche chitară a familiei, cu care "mama" cânta, întovărășindu-se cu vocea. Cânta versuri vechi. L-a vizitat Brătianu, cu care a vorbit demn și dârz. I s-au întâmplat lucrurile cele mai extraordinare. Știe toate. Știe de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
munți mici. Zi de iarmaroc, Miercuri. La un colț de stradă un cerșetor orb cântă balade vechi, acompaniindu-se cu armonica. Lumea îl ascultă și-l miluiește cu bani de aramă. S-audă tot omul, și Sasul, și Ungurul, și Țiganul, că mâni (24 Aug.) e ziua Împăratului! A cărui Împărat? A împăratului nost. Nimeni nu-i solobod să lucre! Făerag (Cloamba albă) Custura Tăul Făeragului. Certejul de Sus Pișta înecatul din Făerag. Moșneagul zice că bat cânii noaptea, că se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și pomi. Se văd mai ales plopi uriași. Bae în apă călduță. Se vede orașul în trepte până în partea cealaltă unde căsuțe mici de piatră stau grupate foarte pitoresc, însă pe un fond gol și alburiu: acolo stau turci ori țigani. (Noaptea, în tren, pe geamul deschis, am auzit glasul prepelițelor din ogoarele bine îmbrăcate ale Bărăganului și Dobrogei). Turci cu fes și cu turban. Măgari cu poveri de vreascuri, deasupra cărora stă un copil mai mare, ținând pe altul mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Mart. Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei sunt personajul principal. S-ar putea descrie astfel, din punct de vedere al iepei bătrâne niște țigani lingurari sau cărbunari care fac lovituri și hoții și la urmă sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Porcul se-ngrașă pentru alții. Înghite la răbdări prăjite. Scrie pe ghiață. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat cu sare. Apă băută deadreptul dela izvor. Somn cu capul pe-un bolovan. Obiceiuri păgâne care subsistă încă. Omul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
trăiește singur departe de toți și de toți prigonit, fără milă dela nimeni. Zăvod omul cu înfățișare neînsemnată, însă inteligent și cu aptitudini de polițist, crescător de câni răi, care va descoperi pe fetița eroului nostru furată de banda de țigani în nădejdea unei răscumpărări grase. Eroul crede că fetița a fost tăinuită de soția lui de care e separat și care trăiește la tatăl său, la o moșie din partea locului; ea pe de altă parte, crede că a fost îndosită

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
aceasta să vadă pe tatăl său. Tinerii divorțați nu se pot suferi. Însă în vacanța asta inconștientul din ei îi apropie și cu groază observă (mai ales fata) că se iubesc mai mult decât și-ar fi închipuit. Țăranii și Țiganii se miră de felul cum călărește cuconița, într-o parte, cu pălărie bărbătească-n cap. Un bătrân deștept, care însă încă n-a ieșit din bârlogul lui, deși i s-apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care vin boerii dela București și de un aeroplan paserea roc din "o mie și una de nopți". Primar, notar, precept, popă, dascăl, crâșmar, toți sunt grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și mistic. Popa Ionescu ciubotă, cu fete și băieți buni. Moș-Pilescu "Omul care-a prăpădit procesul cu boii" o vorbă al cărei înțeles în general lumea nu-l cunoștea. hirurg = ciuruc Cucoșul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe?) Moartea lui Ștefan Vodă O vânătoare de vidre iarna O întâlnire a lui Bogdan

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
1474 Noemvrie 29 din tabăra dela Vaslui că a primit pe Paul Ogniben, ambasador venețian, care se întoarce dela Uzun Hasan Asan-Beg și a discutat cu el cauza creștinătății. 1475 (anul a început la Septemvrie) Tabăra dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi. Fântână într-un fel de oază de plantații. Filozofia religioasă a fântânilor la Români. Negustor de vite, care vine din străinătate (Silezia, Ungaria) și care povestește ce-i prin alte țări. Povestiri de demult, amintiri ale marilor nă văliri

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
este amendă specială pentru șlem nerealizat. Onoruri numai la o singură mână: 4 = 100 5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
până în cer." Ghiozel, ghiuzel = bun bun "Toate cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
în țapă, le scotea ochii și-i sluțea tăindu-le nasul și urechile. Pentru o vină cât de mică, vinovatul era ucis, sau, străpungându-i nările cu o undiță, și legându-i mânile la spate, îl da pe mânele gâzilor (Țiganilor) spre a-l bate fără milă pe la răspinteni. Iar corpurile celor omorâți le lăsa să stea neînmormântate pe uliți, ca să se sature cânii din mâncarea lor și oamenii să se facă mai ascultători în fața unei așa priveliști. [PAGINĂ RĂZLEAȚĂ] Tatarii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele de stea aveau în ele ceva înflorit și vesel, colindele se ridicau, sara, spre stele ca suspine telurice. Veselia cea mare a tineretului era concentrată

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau în putere acum jumătate de veac: poezia lor simplă și dulce mi-a fermecat sufletul și a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ciocârlia. Cum îi povestesc lui Mitiță o istorie cu un flăcău și o fată, dece se află ei singuri în dumbravă și cum nu trebuie să spuie nimănui nimic, ca să nu rămâie mut. XV Mitiță se întâlnește cu hoți. XVI Țigani nomazi. Ursul. Gâcitorile. Descântece și farmece. Nomazii comit crimă și jaf (povestea de la Vaslui seminomazi) și sunt urmăriți până ce-s aflați după anume semne și cuvinte ale descântecelor și prepusurilor și farmecelor lor (asta prin ingeniozitatea unui unchi al băiatului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și a auzit unele lucruri pe care le vede și le aude la nomazii care se întorc în sat, convinși că lucrurile s-au uitat. Băiatul istorisește lui Ianoș lucrul și-i arată că a văzut și a auzit la țigani lucrurile ce i s-au povestit și Ianoș e de părere că tot aceștia sunt cei care au săvârșit fapta de demult. Șezători în care se spun povești Tatăl copilului povestește istoria din Halima cu cei patruzeci de hoți. De

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Eminescu a fost un răzvrătit nu numai în ruperea formelor consacrate, în prefacerea limbii, ritmurilor etc. ci și în atitudinea sa socială, vădită în multe postume, adică în poeziile neselectate de Convorbiriști. [ANECDOTE AFORISME 1949]* Istoria lui Marin Florea cu țiganii care au atacat o mănăstire de maici. Au spart cămările, jefuind. Un câne a apucat din cămara darurilor un colac și s-a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]