17,588 matches
-
oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic o formare privind măsurile care pot
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic o formare privind măsurile care pot permite reducerea riscului de trecere la un nou act (să se debaraseze sau să pună sub
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ea vizează în special armele de foc care sunt foarte răspândite în casele americane, ceea ce nu este, din fericire, cazul în Franța. Poate fi înțeleasă, de asemenea, ca un mijloc de a-i face pe părinți să conștientizeze importanța suferinței adolescentului, în special în cazul unor atitudini de negare sau de indiferență din partea acestora. Programele de informare și de prevenție a sinuciderii adresate direct adolescenților nu și-au dovedit eficiența. Același rezultat s-a constatat și în legătură cu programele de acțiune-susținere la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înțeleasă, de asemenea, ca un mijloc de a-i face pe părinți să conștientizeze importanța suferinței adolescentului, în special în cazul unor atitudini de negare sau de indiferență din partea acestora. Programele de informare și de prevenție a sinuciderii adresate direct adolescenților nu și-au dovedit eficiența. Același rezultat s-a constatat și în legătură cu programele de acțiune-susținere la care au participat tineri de aceeași vârstă cu adolescenții care prezentau un risc suicidar, special formați pentru acest gen de activitate: programele realizate în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau de indiferență din partea acestora. Programele de informare și de prevenție a sinuciderii adresate direct adolescenților nu și-au dovedit eficiența. Același rezultat s-a constatat și în legătură cu programele de acțiune-susținere la care au participat tineri de aceeași vârstă cu adolescenții care prezentau un risc suicidar, special formați pentru acest gen de activitate: programele realizate în perioada anilor ’80-’90 n-au avut efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
formați pentru acest gen de activitate: programele realizate în perioada anilor ’80-’90 n-au avut efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales asupra adolescenților care prezintă riscul maxim, adică asupra acelora care au efectuat deja o trecere la actul suicidar. Ea se realizează mai ales printr-o îngrijire adaptată oricărui gest suicidar așa după cum am precizat de mai multe ori în acest capitol. Ea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așa după cum am precizat de mai multe ori în acest capitol. Ea se realizează în special prin necesitatea dezvoltării unui protocol riguros de evaluare după orice tentativă de suicid. Posibilitatea pe care o au profesioniștii care vin în contact cu adolescenții de a se înscrie într-o rețea în cadrul căreia vor putea să acceadă ușor la un specialist care îi va asculta, sfătui și ajuta reprezintă probabil cea mai bună formă de prevenție posibilă. Pentru autorii lucrării de față, această asociere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-o cu plăcere! Hipnoterapia cu copiii Lucrul cu copiii este o sarcină plină de recompense deoarece copiii sunt de obicei foarte cooperanți și intră repede în stare hipnotică. Această afirmație găsesc că este adevărată în ce privește copiii de orice vârstă, inclusiv adolescenții. Oricum, trebuie subliniat că multe tehnici hipnotice care funcționează cu adulții sunt de mică valoare pentru copiii mici pentru că ele sunt direcționate asupra unor sisteme mentale insuficient dezvoltate la copii (Olness și Gardner, 1988; Olness și Kohen, 1996; Davies și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
in multiple convergent management of chronic pain. Houston Medicine, 6, 111-119. Bach, R. (1970Ă. Jonathan Livingston Seagull. New York: Macmillan Company. Baer, P. E., Garmezy, L. B., McLaughlin, R. J., Pokorny, A. D. & Wernick, M. J. (1987Ă. Stress, coping, family conflict, and adolescent alcohol use. Journal of Behavioral Medicine, 10, 449-466. Bakal, D. A. (1975Ă. Headache: A biopsychological perspective. Psychological Bulletin, 62, 306-308. Bakich, I. (1995Ă. Hypnosis in the treatment of sexual desire disorders. Australian Journal of Clinical & Experimental Hypnosis, 23(1Ă, 70-77. Balint
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Norton. Carle, E. (1974Ă. The Very Hungry Caterpillar. Harmondsworth, UK: Puffin Books (Penguin Books, Ltd.Ă. Carnes, P. J. (1991Ă. Don't Call it Love: Recovery from Sexual Addiction. New York: Bantam Books. Carr, A. (1999Ă. The Handbook of Child and Adolescent Clinical Psychology. London: Routledge. Castes, M., Hagel, I., Palenque, M., Canelones, P., Corano, A. & Lynch, N. (1999Ă. Immunological changes associated with clinical improvement of asthmatic children subjected to psychosocial intervention. Brain & Behavioral Immunology, 13(1Ă, 1-13. Charlton, R. S. & Yalom
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Philadelphia: Lippincott-Raven. Folks, D. G. & Kinney, F. C. (1992Ă. The role of psychological factors in dermatologic conditions. Psychosomatics, 33, 45-54. Ford, R. (1995Ă. Hypnotic treatment of a sleeping problem in an 11-year-old boy. Contemporary Hypnosis, 12(3Ă, 201-206. Fowler-Kerry, S. (1990Ă. Adolescent oncology survivors' recollection of pain. Paper presented at the First International Pain Symposium, Seattle:Washington. Frank, J. D. (1973Ă. Persuasion and Healing (2nd. ed.Ă. Baltimore: John Hopkins University Press. Frank, R. G., Umlauf, R. L., Wonderlich, S. A. & Ashkanazi, G.
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Nathan & J. Gorman (Eds.Ă, Treatments that Work. Oxford, UK: Oxford University Press. Kellerman, J., Zeltzer, L., Ellenberger, L. & Dash, J. (1983Ă. Adolescents with cancer: Hypnosis for the reduction of acute pain and anxiety associated with medical procedures. Journal of Adolescent Health Care, 4, 76-81. Kennerley, H. (1996Ă. Cognitive therapy of dissociative symptoms associated with trauma. British Journal of Clinical Psychology, 35, 325-340. Kessler, R. (1999Ă. The consequences of individual differences in preparation for surgery and invasive medical procedures. Australian Journal
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Nobilă, perfectă, Virtutea ajunge lângă Heracle chiar în momentul plecării celeilalte. Fie prima a alergat, fie a doua merge încet sau chiar s-a oprit în drum, dar, dată fiind lungimea prozopopeii, sincronizarea merită o ajustare... Iat-o deci lângă adolescent. Ea îi propune cealaltă ramură a arborelui grecesc: singurul lucru care contează este valoarea; metoda cere și presupune muncă, efort, suferință, chin; e vorba așadar de a viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și dorită în societate. El și prietenii săi îl privesc ca pe o „celebritate”, o persoană foarte respectabilă. În mod frecvent, copilul ofițerului de poliție este fie foarte supus regulilor impuse, aceasta cauzând probleme depresive sau îngrădirea personalității, fie, ca adolescent, foarte revoltat împotriva părintelui ce impune reguli - tinde să fie cel mai bun sau cel mai rău copil. 2. Scurt istoric al activității de psihologie din MAI Exercitarea profesiei de psiholog are o tradiție îndelungată în structurile cu atribuții în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în sfera personalității, care va evalua trecând succesiv prin stadiile „căutării de sine” (11-14 ani), cel al „afirmării de sine” (14-17 ani) și cel al „impunerii de sine”. Până a ajunge, însă, la acest ultim stadiu, cel al integrării socio-profesionale, adolescentul va trece prin vârsta pubertală a conflictelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ex. refuzul, nesupunerea, izolarea, obrăznicia, minciuna, indolența, fuga etc.), care pot fi etichetate drept tulburări de conduită numai în situați în care au o durată mai lungă de timp și numai dacă apar într-un context specific devierii caracteriale. Pe măsură ce adolescentul se va maturiza, reacțiile imediate la frustrare vor deveni mai puțin frecvente și vor pierde din intensitate, aceasta datorită creșterii, pe de o parte, a gradului toleranței individuale la frustrare, iar pe de alta datorită sporirii forței interdicțiilor educației, care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
deveni mai puțin frecvente și vor pierde din intensitate, aceasta datorită creșterii, pe de o parte, a gradului toleranței individuale la frustrare, iar pe de alta datorită sporirii forței interdicțiilor educației, care va sancționa în principiu toate reacțiile inadaptate ale adolescentului. Deoarece, însă, dintre reacțiile imediate la frustrare ale adolescentului sunt condamnate, în primul rând, reacțiile de „mânie” și de „agresiune” directă, în timp ce altele, cum ar fi de exemplu reacțiile de „izolare” și „dependență”, sunt mai ușor tolerate (în unele cazuri
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceasta datorită creșterii, pe de o parte, a gradului toleranței individuale la frustrare, iar pe de alta datorită sporirii forței interdicțiilor educației, care va sancționa în principiu toate reacțiile inadaptate ale adolescentului. Deoarece, însă, dintre reacțiile imediate la frustrare ale adolescentului sunt condamnate, în primul rând, reacțiile de „mânie” și de „agresiune” directă, în timp ce altele, cum ar fi de exemplu reacțiile de „izolare” și „dependență”, sunt mai ușor tolerate (în unele cazuri aprobate și chiar favorizate de părinți), se creează posibilitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în situații asemănătoare; efectele timidității (diferitele reacții neadecvate) se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru formarea unei judecăți proprii / independente asupra realității, dar dacă nu se veghează pentru ca această introspecție să nu devină exagerată, personalitatea adolescentului ajunge să se îndepărteze de realitate, să trăiască într-o lume ireală a ideilor fanteziste, a construcțiilor subiectiviste, fapt ce va împieta asupra realizării facile a unor contacte sociale și afective sănătoase cu cei din jur. În aceste situații, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu putea realiza acest sentiment în împrejurările în care se impune acest lucru și în care majoritatea oamenilor îl realizează. Vom urmări, în continuare, condițiile care determină și întrețin aceste două situații extreme, făcând referiri în special la copii și adolescenți. Dar, pentru început, se impun câteva considerații de ordin general cu privire la termenul de „culpabilitate” și alți termeni adiacenți lui. Fiecare din cele două situații extreme menționate este la fel de periculoasă: trăirea accidentală sau repetată a unui sentiment de vinovăție care atinge
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la posibilitățile copiilor de înțelegere și de înfăptuire a sarcinilor primite — fapt ce implică atât dozarea rațională, de ordin cantitativ și calitativ, a cerințelor familiale, cât și asigurarea climatului afectiv (de căldură sufletească, de înțelegere) în viața de familie. La adolescent, la care se constituie, în strânsă legătură cu afirmarea progresivă a independenței personale, acea conștiință a răspunderii și a obligațiilor față de societate, sentimentul de culpabilitate poate apărea, la un moment dat, ca o expresie tocmai a acestei conștientizări excesive a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Metode pentru cunoașterea personalității, 1972, Editura didactică și pedagogică, București. Delay, J., Pichot, P., Abrégé de psychologie, 1962, Masson, Paris. Dimitriu, Cornelia, Constelația familială și deformările ei, 1973, Editura didactică și pedagogică, București. Doron, Roland, La vie affective de l’adolescent inadapté, 1970, Donod, Paris. Dollard, J., Doob, L., Miller, N.F., Mowrer, C.H., Sears, R.R., Frustration and aggression, 1939, New-Hawen, Conn. Yale Univ. Press. Eysenck, P., Piaget, J., Les dimensions de la personalité, 1950, P.U.F., Paris. Fraisse, P, Piaget, J
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]