7,836 matches
-
mult haz. Numai cu tatăl său era ,,cam reținut”. Carol spera să-i treacă, „ultima etapă de jenă”. Vineri, 28 mai. Pierderea lui Dan Mavros, coleg de clasă și prieten, ,,bun camarad, bun elev”, cu cele mai mari nădejdi de afirmare în viață, după cum considera Carol al II-lea, îl îndurerează profund pe Mihai. Sâmbătă, 29 mai. Dimineața, la Școala Palatină, părintele Popescu, profesor al școlii, și Preda Fundățeanu, directorul de studii, au vrut să vorbească elevilor ,,de camaradul lor” decedat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pastorației și un prezicător de cele ce vor fi, față de cum suntem. Perspectivele viitorului deduse din stările prezente ne Îngrozesc. Iată ce ne spune autorul În ultimele pagini, după ce arată cum trebuie să se facă pastorația. (p. 20). Sprijină apoi afirmările sale pe cele Întâmplate În Rusia. (p. 21). Arată apoi cum bolșevismul n-a izbutit În Polonia deoarece clerul catolic și-a Înțeles marele rol cultural - național, știind să Își stăpânească turma. După ce vorbește de metodele vechi de pastorație reduse
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
că a început să se exprime cu mai mare coerență după borna 40 a existenței sale. Mă bucur că am avut răbdare și am așteptat-o. Într-un fel, ea o evocă și o repetă pe Nora Iuga, a cărei afirmare a sporit odată cu trecerea anilor. Angela Baciu abia de acum începe să spună ce are de spus." (Mihail Gălățanu) "Cinste autoarei acestor convorbiri, pentru că, prin străduința ei, cititorii ne pot vedea așa cum suntem, nu cum am vrea să fim..." (Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai deplini, mai împliniți, mai d e z v ă l u i ț i în măsura potențialității artistice "embrionare" pe care o codificase destinul în fiecare dintre noi. Ne revelam în situații ciudate, ca și nefirești pentru descoperirea și afirmarea talentelor, fără a nu le deruta, a nu le perverti, a nu le pur și simplu strâmtora în strădania de a intui și de a urma cât mai "corect" perspectivele datului natural, căruia unii îi spun și dumnezeiesc. Din acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cultural-istorică a neamului său. "Corpul" personalității sale e, de fapt, spiritul/ suflul corpului propriei sale opere. Biografia de creație (nu cea de... vegetație, de simplă existență ca om) este în (inter)dependență cu/ de imprevizibilitatea, poate că fascinația desfășurării, înfățișării, afirmării operei sale. Viața intimității (spiritualității) sale este modelată și de opera sa. Zic "și de", pentru că în afara operei sale se întâmplă evenimente spirituale care nu intră în operă, dar care rămân a-i modela scriitorului personalitatea. Și nici nu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Tupan, Robert Șerban și alții. Din păcate n-am sesizat că se dorea director de revistă. Radu Ulmeanu a intuit această slăbiciune și l-a "luat" la Acolada... În paginile ei am devenit defăimat număr de număr avea nevoie de afirmare, de un "mormânt" pe care să se ridice. Iar Grigurcu a trebuit să mă evite când venea la Satu Mare... A.B.Ulterior ați publicat în alte reviste literare. Ați fost "legat" de o revistă anume? V-a susținut vreo revistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de cooperare internațională și de autentică democrație, singurele idealuri în care trebuie să credem cu statornicie. Ca și atunci, visele noastre de azi sunt pline de incertitudini, dar și de câteva certitudini pe care trebuie să le întărim, fiind necesare afirmării noastre în lume și acest lucru trebuie să-l facem și pe plan literar și chiar în publicațiile periodice din provincie. Desigur, cele mai bune reviste din țară sunt cele coordonate de Uniunea Scriitorilor, dar și altele încep să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
putut face o revistă interesantă, la succesul căreia și eu voi fi contribuit ca redactor și colaborator asiduu, prestigiul crescând de care ea s-a bucurat, a acționat nu mă îndoiesc ca un stimulent la autodepășire pentru tinerii aspiranți la afirmare, care ne înconjurau. A.B.În anul 1970 vă apărea volumul Cică niște cronicari..., care reprezintă în esență rolul activității de cronicar la "Tomis". În acest volum s-a spus ați intenționat să demonstrați "relativismul actului critic". Poate vreți să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aparte, nu o dată tributare hedonismului. Cronicile adunate în Cică niște cronicari... au urmărit să fie: un tablou mai obiectiv, prin mijlocirea comentatorilor la cărți, de oarecare răsunet, despre actualitatea literară a acelui moment anii '60, de deosebită efervescență în planul afirmării. Or, în acei ani, manifestările de subiectivism și confuzie în critică, atinseseră cote îngrijorătoare, echipe de susținere, ca în lupta electorală, se întreceau care mai de care să-și impună "candidații", ba până și pe terenul criticii se iveau nezăgăzuite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
facultate; a doua, Bucureștiul, care constituia o mare atracție, ieșirea din anonimat și, ultima problemă, cea mai grea, îndurarea frigului și a foametei. Dar trebuia să îmi găsesc un rost. Trebuia să muncesc. A.B.Înțeleg că și atunci drumul afirmării era greu, cu multe ocolișuri. În epocă, cei mai mulți tineri scriitori încercau să intre în presă. E și cazul dumneavoastră? Da, în anul 1950, am reușit să devin colaborator la ziarul "Scânteia". Scriam cronici de filme. Am fost apoi convins să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de ele. Era bucuria noastră, a elevilor, să primim periodic câte o revistă, citeam poezii în cenaclul școlii. Așa se face că acolo am descoperit "poșta redacției", locul acela în care citeai texte semnate de cei ce băteau la porțile afirmării. Mi-am făcut și eu curaj să trimit câteva poezii. Scriam de prin clasa a V-a, dar nu îndrăznisem să arăt nimănui poeziile mele. Am pregătit două plicuri cu texte pentru poșta redacției din Amfiteatru și Convorbiri Literare. Firește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
martie 2014 Prof. dr. ing. V. I. Peștean 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 14 EVOCARE NICOLAE CORNĂȚEANU (1899 1977) fondatorul cercetărilor de economie agrară și contabilitate agricolă Există oameni al căror drum de muncă rodnică și afirmare În sprijinul unui domeniu, fie el științific, administrativ sau economic este brutal Închis de cursul istoriei, iar revenirea Ia trecut este imposibilă. Lovitura este și mai grea când intervine la o vârstă nici prea tânără, nici Înaintată. Victimă a unei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
face parte din redacția noastră de la 15 noiembrie 1919 - luau la cunoștință cititorii. Numele lui s-a menținut pe frontispiciu până la 2 decembrie. Începând cu 4 decembrie 1919, prim redactor și redactor responsabil devenea Const. Cehan Racoviță... Bucovina, ziar de afirmare românească, redacția și administrația la Cernăuți, strada I. Flondor nr.33, apare sub conducerea unui comitet de direcție în 14 iulie 1941, purtând în colțul de sus, la dreapta titlului, calendarul creștin ortodox cu sărbătorile săptămânilor... (F.34x46 cm). Tipografia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și ieri, când prin 1933 Făt-Frumos închina prima lui pagină celor 4000 de numere ale aceluiași ziar, sub semnătura lui Const.V. Popescu, un sârguincios cronicar cultural, Glasul Bucovinei este nu numai un obișnuit organ politic, ci mai mult: o virulentă afirmare naționalistă... și o foarte caldă vatră culturală: (Ion Ștefan din Junimea literară nr. 1-9/1937) * La împlinirea a zece ani de activitate a ziarului Glasul Bucovinei au fost de față întemeietorii lui: prof. Univ. Sextil Pușcariu și Ion. I. Nistor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
semnează „Noapte fermecată”, fragment din romanul „Duelul neterminat”, iar Ilie Cojocaru eseul „Poezia sentimentală și cititorul contemporan” prezentat ca omagiu adus scriitorului clasic ucrainian Silvestru Aricevski. Periodicul, bogat ilustrat, cuprinde de pagini. * Bucovina literară, supliment al săptămânalului Bucovina, ziar de afirmare românească, la Cernăuți, apare în perioada 19411944 și a fost tipărit cu sprijinul Societății Scriitorilor din Bucovina. Ca și ziarul de la care pleca - Bucovina - suplimentul a fost o publicație de atitudine românească și conținea articole de fond, de istorie, versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ai Moldovei” pe care îi ruga „să spijinească literatura și să iubească limba națională.” Biblioteca Românească din anii 1821 și 18291834 își datora rezultatele colaborării dintre Damaschin Bojâncă, Ioan TrifuMaiorescu și Emanoil Gojdu - ceea ce însuma o contribuție la dezvoltarea și afirmarea ziaristicei române din prima jumătate a veacului trecut, apreciază cu temei Marian Petcu. * EMANUIL GOJDU (1802-1870), s-a născut în Oradea. Era de origine macedoromână. După cursurile făcute la liceul premonstratens din Oradea, în 1820-1821 a fost student la Academia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
două războaie mondiale - notează I. Negură - exprimă dragostea curată pentru folclor și tradiții, pentru istoria glorioasă a Moldovei, pentru frumusețea peisajului din Valea Sucevei, din pădurile bucovinene. Ea a constituit și seva vitalității revistei. Mugurii au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și muzicale, o emblemă de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți.” (Din Reviste Literare ale elevilor (1834-1974) de Tudor Opriș, Editura didactică și pedagogică, București, 1971, pag.123. * „În momentul când
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare românească” - își dovedește încă o dată și rosturile ei de permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă publicație citind primul articol semnat V.V. - desigur vechiul luptător Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titluri (de noblețe), străine, din timpul dominației austriece, care acordase mazililor din Bucovina un gaj corespunzător clasei respective din Austria. Deci, cine se prezenta în calitatea de răzeș, trebuia să înțeleagă numaidecât, că e un indezirabil.” ... Pornind la drum cu afirmarea că „pământul Moldovei în aceste margini de nord numite Bucovina, a fost și trebuie să rămână parte integrantă a patrimoniului nostru național, ca o moștenire scumpă nu numai de la Ștefan cel Mare, dară de la cei dintâi voievozi ai Moldovei, începând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei. „Este timpul să ne convingem că numai prin activitate tenace și ordonată, de cunoaștere a vieții românești, de ridicare și organizare a satelor, de lărgire a conștiinței naționale până în păturile adânci ale poporului, facem operă de românism și de afirmare a lui.” „Fiți români! Români și iar români!” spuneau cu notă de program editorial redactorii care erau împotriva „vorbelor mari și frazelor sforăitoare.” Prof. Teodor Bălan făcea o elevată prezentare a ceea ce era Țara Șipenițului, nume atât de scump tuturor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un Dumnezeu abstract, mai mult o noțiune turbure relevată ca o concepție nediferențiată a cauzalității, fără nici un raport cu religiozitatea și cultul concret al popoarelor primitive. Întemeindu-se pe studiul triburilor Arunta din Australia, Söderblom fatal trebuia să ajungă la afirmarea acestui caracter abstract al Urheber-ului. Pater Schmidt a relevat toate acestea în recentele sale volume asupra originii lui Dumnezeu și înmanualul introductiv de istoria religiilor” - cf. „Doi profesori morți: N. Söderblom și G.F. Moore”, Cuvântul IX (1932), 15 august, p.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
inclusiv pentru umanismul american. Dintre cei doi cercetători de primă mână ai științei moderne a religiei (religionsvetenskap), francezul Georges Dumézil a ajuns devreme și pe căi proprii la o viziune structuralistă, asemănătoare aceleia pe care a efectuat-o Saussure. Însă afirmarea lui Dumézil are loc abia în anii ’40. Atunci oferă el o primă analiză sistematică a istoriei religiilor indo-europene. În această privință, metoda structuralistă, care se poate aplica și la studiul altor religii, este cel puțin la fel de importantă ca a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cinegetică la "Povestea poveștilor generației '80" a lui Mircea Nedelciu, Editura Nemira, 1998) prin cenacluri, spre autotelism, opera aperta, autoreferențialitate și intertextualitate..." Și pentru că marea luptă dusă în literatura anilor '50 era de eliberare de dogmele realismului socialist pe calea afirmării realismului și atît, un glas, nu singurul în epocă să nu-i uităm pe Ion Vitner, Paul Georgescu etc., argumentează, înarmat cu învățătura înaintată a marxism-leninismului, în această carte neagră: "Și la noi s-a discutat mult în ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
documentele care urmează reprezintă o dramă atroce, iar pentru cultura noastră, scenă dintr-o mare și cumplită tragedie, care, spre a nu mai fi posibilă, trebuie, înainte de toate, cunoscută, iar nu tratată cu indiferență". Avem dreptul la memorie și la afirmarea ei, altfel, cum spune Monica Lovinescu: "Amnezia colectivă își poate naște monștrii ei proprii. Repetarea istoriei e doar unul dintre ei". (Convorbiri literare, nr. 4, aprilie, 1998) TEROARE ÎN NUMELE POPORULUI Volumul Cu unanimitate de voturi, apărut anul trecut la Fundația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]