11,054 matches
-
consultativ economic și social (CES comité économique et social). Consiliul regional a fost ales indirect și era alcătuit din politicieni locali și naționali. Consiliul putea lua decizii, însă prefectul regional reprezenta puterea în regiune și era executivul regiunii, care decidea agenda întâlnirilor consiliilor, care implementa deciziile și controla bugetul. De fapt, EPR era un corp care depindea aproape în totalitate de prefect și de serviciile administrative ale statului care erau la rândul lor controlate de acesta. În regiunile în care aripa
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a legilor din 1871 și 1884, care permiteau un consiliu departamental ales și un consiliu municipal ales, care, la rândul său, îl alegea pe primar. Este adevărat că primarul și-a păstrat poziția de "executiv" al departamentului, ocupându-se de agendă și buget și continuînd să fie responsabil de executarea deciziilor 4. De asemenea, a exercitat o "supraveghere anticipativă" (la tutelle a priori) asupra deciziilor consiliilor departamentale și municipale. Cu toate acestea, după înaintarea legilor din 1871 și 1884, a trebuit
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și Bărbați, se suprapun în domeniul egalității de șanse, nu există o monitorizare a aplicării legii, deși cadrul legal numește autoritățile publice abilitate cu implementarea și monitorizarea implementării legislației, comunicarea dintre cei cu expertiză și instituțiile guvernamentale lipsește... Introducerea pe agenda politică a problematicii de gen este o altă soluție. În acest cadru, important este cum sunt reprezentate interesele femeilor și ă de ce nu ă de către cine. Dacă există o corelare semnificativă între poziția în societate și sexul unei persoane, politicienele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
prin urmare, politica românească este marcată de o puternică tendință de ierarhizare. În cadrul partidelor politice, susținerea femeilor este foarte mică sau inexistentă și aproape mereu condiționată de adoptarea de către femei a normei funcționale în lumea politică românească. Problemele aflate pe agenda politică românească sunt preponderent cele care îi afectează pe bărbați (Miroiu, 2004, p. 219-225, 272-279; Pasti, 2003, p. 217-226; Popescu, 2000, p. 1-4). Există mai multe consecințe ale acestei situații: puține femei doresc să intre în politică și mai puține
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
-urile preocupate de problemele de gen este foarte redusă, lipsind conștientizarea femeilor ca grup social distinct. Astfel, nu numai accesul redus al femeilor, ci și un interes scăzut pentru politică se datorează faptului că problemele lor nu se regăsesc pe agenda politică. Interesele femeilor se adresează mai degrabă „sănătății publice, problematicii copiilor”, problemelor în educație, cât și violenței și discriminării împotriva lor, probleme care apar pe agenda publică românească sporadic și, mai degrabă, sub presiuni externe (Popescu, 2000, p. 2). Mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
interes scăzut pentru politică se datorează faptului că problemele lor nu se regăsesc pe agenda politică. Interesele femeilor se adresează mai degrabă „sănătății publice, problematicii copiilor”, problemelor în educație, cât și violenței și discriminării împotriva lor, probleme care apar pe agenda publică românească sporadic și, mai degrabă, sub presiuni externe (Popescu, 2000, p. 2). Mai mult decât atât, un fapt care merită menționat este că, la data de 22 decembrie 2005, în Comisia pentru Sănătate și Familie nu exista nici o femeie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în plan politic se va menține la stadiul declarativ. O reprezentare crescută a femeilor ar apropia România de standardele democratice, care cer o reprezentare adecvată a grupurilor sociale dintr-o societate. În al doilea rând, ar conduce la apariția pe agenda femeilor a problemelor lor specifice. Nu în ultimul rând, ar putea apărea un nou stil de conducere, mai puțin ierarhizat, care să favorizeze o conducere colectivă. Revalorizarea muncilor femeilor și posibilele ei consecințe le voi analiza în partea finală. Re-valorizarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Argument for an Ethic of Care, Joan Tronto afirmă că, în lipsa dispariției separării spațiului public de cel privat și prin continua asociere a grijii drept proprietate preponderent și natural feminină, conceptul de grijă nu își va putea face loc pe agendele publice și nici nu va putea fi instituționalizat. O teorie fundamentată pe practica grijii este viciată prin identificarea acesteia cu protecția unilaterală, prin considerarea ei ca serviciu gratuit (Tronto, 1993, p. 157-180). Se pot sintetiza, astfel, anumite scopuri ale teoriilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
alegătoarele lor afirmă că da. Ele tind să acorde mai multă importanță problemelor legate de educație, sărăcie și protecție socială și să conștientizeze problemele pe care femeile le au ca grup, probleme care anterior nici nu fuseseră considerate demne de agenda politică (Tremblay, 1998, p. 448). Aceiași factori sunt remarcați și de către Michèle Swers în analiza sa asupra sistemului politic american. Ea confirmă faptul că un număr semnificativ de femei reprezentante aduc noi probleme pe agenda politică și tind să conceptualizeze
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu fuseseră considerate demne de agenda politică (Tremblay, 1998, p. 448). Aceiași factori sunt remarcați și de către Michèle Swers în analiza sa asupra sistemului politic american. Ea confirmă faptul că un număr semnificativ de femei reprezentante aduc noi probleme pe agenda politică și tind să conceptualizeze problemele femeilor drept probleme ale unui grup distinct (Swers, 2001, p. 218). Această influență însă nu se manifestă oricum și oriunde. Am arătat deja că în politica românească politicienele sunt departe de a-și impune
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeilor în poziții de conducere, din perspectiva studiilor feministe. Diferite studii atestă faptul că o reconceptualizare a relațiilor în cadrul familiei și o prezență crescută a femeilor în corpuri reprezentative influențează în mod pozitiv modalitatea în care problemele lor ajung pe agenda publică și în care femeile ajung să se perceapă drept un grup cu interese distincte. Această lucrare se adresează însă în principal cauzelor lipsei de reprezentativitate a femeilor și analizei lor critice, astfel încât această ultimă secțiune are un caracter asumat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dintre spațiul privat/public și natură/cultură. Până când interdependența dintre aceste dimensiuni nu va fi actualizată prin politici publice, accesul femeilor la poziții de putere, în special în sfera politică, va rămâne problematic, interesele lor nu se vor regăsi pe agenda publică, iar dubla zi de muncă va continua să caracterizeze spațiul cultural românesc. Bibliografietc "Bibliografie" Antony, Louise M., „Natures and norms”, în Ethics, vol. 111, nr. 1, 2000, p. 8-36. Barometrul de Gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2000, http
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de dezvoltare economică, precum și asupra celui de bunăstare individuală. Capacitatea de organizare a unui grup și posibilitatea de a deține resursele necesare acțiunii colective reprezintă principalele metode de influențare a deciziilor și politicilor, precum și modalitățile de stabilire și modificare a agendei publice. O primă concluzie la care se poate ajunge este că grupurile puternic organizate influențează decizia și negocierile politice și câștigă avantaje în detrimentul celor slab sau deloc organizate, care sunt excluse de la negocieri. Grupurile de interese speciale și diferențele de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de gen în perioada de tranziție ține de diferențele majore care există între reprezentarea publică a intereselor diferitelor grupuri. Câștigurile bărbaților rezultă, așa cum voi arăta mai jos, din ușurința cu care aceștia au reușit să se regrupeze și să domine agenda publică. Lipsa unei forme importante de organizare a femeilor pentru urmărirea propriilor interese în elaborarea politicilor publice nu ține de incapacitate sau de existența unei șanse pe care femeile au avut-o și de care nu au profitat 1, cum
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de industrializarea masivă și de ideea naționalismului excesiv. Tranziția Afirmam anterior faptul că bărbații reprezintă grupul câștigător al tranziției și că, datorită modului de interacțiune dintre diferitele grupuri prezente în socialism, ei au reușit să se regrupeze și să domine agenda publică. Destrămarea sistemului comunist nu a reușit să distrugă și rețelele de influență generate de politicile acestui sistem. Olson susține că grupurile formate în contextul vechiului sistem au capacitatea de a se constitui în grupuri de interese restrânse capabile să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care să crească audiența. Mișcarea feministă nu pune în pericol societatea și nu prezintă un potențial de violență demn de relatat în emisiunile de știri și de luat în seamă de către guvern. De asemenea, grupurile intelectuale din universități, preocupate de agenda feministă, nu se încadrează în grupurile de prestigiu cultural 1 care să le dea girul pentru a fi acceptate pe piața ideilor cu priză la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în România lui Ceaușescu. Cum și de ce a fost luată decizia de a interzice și criminaliza avortul în România. Situația natalității în România este studiată... Neanunțată pentru majoritatea locuitorilor României socialiste, preocuparea pentru „reglementarea cursului sarcinii” se afla însă pe agenda Comitetului Executiv și, mai ales, pe cea a secretarului general al PCR, Nicolae Ceaușescu, încă de la începutul anului 1966. În ședința Comitetului Executiv din 2 august 1966, Nicolae Ceaușescu se declara mulțumit că ...problema aceasta șsituația natalității în Româniaț a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
125), de exemplu, susține că interzicerea avortului în România și campania pronatalistă a anilor ’70 „au fost cauzate de o nevoie potențială de forță de muncă”. Gail Kligman este parțial de acord cu această explicație ă „scăderea ratei natalității complica agenda necesarului de forță de muncă” (Kligman, 1998, p. 20) ă, dar consideră că ideologia naționalismului socialist este motorul campaniilor pronataliste din România. Opinia mea este că documentele de arhivă pe care ă doar parțial ă le-am prezentat în această
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
instituțiilor publice de această dată, în această problematică atât de titrată și de dezirabilă în contextul aderării la UE. Prin urmare, marea majoritate a respondenților, fie bărbați, fie femei, „cunosc” multe despre egalitatea de șanse, precum și despre importanța aducerii pe agenda publică și despre soluționarea unor probleme sensibile la gen; cu toate acestea însă, problematica în ansamblu pare mai degrabă „desuetă”, „tolerată”, fiind plasată într-o zonă de umbră în ceea ce privește importanța sa în ansamblul problemelor actuale ale societății și economiei românești
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
reale ale includerii dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor publice, în situația blocării demersurilor acestora chiar în faza inițială de implementare, nu va face pe termen mediu și lung decât să pericliteze și mai mult poziția egalității de șanse pe agenda politică, împingând-o și mai mult în zone marginale. ...și alte câteva puncte slabe Lipsa instrumentarului adecvat de culegere a datelor segregate pe sexe și... Chiar dacă instituțiile administrației centrale și locale culeg și raportează date segregate pe sexe, lipsesc totuși
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
românești, fie prin elaborarea unor soluții viabile în cel mai bun caz doar pe hârtie. Multe femei și organizații feministe au solicitat de-a lungul anilor tranziției schimbări legislative în favoarea femeilor, dar nu au avut suficientă „autoritate publică” să schimbe agenda politică. ș...ț În această privință, legislația promovată prin presiune internațională a fost, de bună seamă, un feminism „room-service”, care a suplinit lipsa de receptivitate politică față de feminismul local. (Miroiu, 2004, p. 258) Lipsa experților pe probleme de gen la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
88 pentru subeșantionul bărbați și 8,49 pentru subeșantionul femei. Graficul 7. Importanța acordată problemelor sensibile la gen, în funcție de sex Mai mult decât atât, indiferent de poziția în instituție (vezi graficul 8), femeile acordă o importanță mai ridicată aducerii pe agenda politică și soluționării unor probleme sensibile la gen, dar cu cât crește poziția în ierarhie, cu atât importanța tinde să scadă. Asistăm la o situație cel puțin paradoxală, femeile acordând, pe de o parte, o importanță semnificativ mai ridicată unor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
obicei modelul (masculin ă n.a.), îl perpetuează și îl legitimează” (Miroiu, 2004, p. 234, 239). Concluzii Analiza datelor nu a evidențiat corelații semnificative între variabilele alese pentru evaluarea sensibilității la gen (importanța egalității de șanse în ansamblu, a aducerii pe agenda politică și a soluționării unor probleme sensibile la gen): vârstă, sex, stare civilă, tipuri de administrație etc. Singura variabilă care se conturează ca esențială este formarea în domeniul egalității de șanse. Mai mult decât atât, se impune atragerea în această
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu stoicism încercărilor/tentativelor de includere a femeilor fie în calitate de teoreticiene sau activiste/participante la sfera politicii, fie ca subiecți politici cu interese. Cei care au fost interesați de o abordare a politicii din perspectiva de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat genul în mod explicit”, aceasta nu deține monopolul, fiind „posibil să analizezi genul în teoria politică și dintr-o altă perspectivă, diferită de cea feministă”2 (Squires, 1999, p. 2
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
probleme care le afectează preponderent pe femei. Însă acestea nu sunt percepute ca dificultăți pe care le înfruntă mai ales o anumită categorie, deoarece ar fi interesantă „sindicalizarea”3 femeilor în calitate de grup care să-și includă problemele și interesele pe agenda publică, politică. O personalitate importantă a mișcării feministe din România, Eugenia de Reuss-Ianculescu, sintetizează foarte bine aceste dezbateri privind apartenența la un grup, cu toate că afirmațiile acesteia datează din 1913. În revista Drepturile femeii (anul II, 1913) scrie că ...din punctul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]