67,494 matches
-
enormă conștiință a creației, dar cum nu și-a propus nimeni să demonstreze încă o dată cît de previzibile ne sînt reprezentările, se poate conchide foarte simplu: ele confirmă un pictor autentic, inconfundabil și atît! Acum, după recenta expoziție, mi-am amintit de un alt text pe care l-am scris despre Șerban Foarță, publicat în catalogul primei expoziții, și care nu privește nemijlocit nici pictura și nici poezia, ci încearcă să se apropie, prin amîndouă, de o lume imponderabilă și inefabilă
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
Liviu Dănceanu Umberto Eco definea grafismul ca fiind un caz notoriu de ambiguitate, dacă nu chiar o nebuloasă în ordinea conținutului. îmi amintesc de o partitură a lui Alexandru Hrisanide, intitulată Soliloquium, care nu era altceva decît reprezentarea la scară infinitezimală a hărții României. Firește că traducerea în sonor a unei atare imagini vizuale asociative nu poate fi efectuată în absența legendei, așa cum
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
redă ideea operei), conceptualismul muzical inițiază în general o sumă de matrici generatoare, ce comportă disponibilitatea de a da naștere la multiple cazuri particulare concentrice la intenționalitatea originară. Paradoxal, cu cît investiția de luciditate, de încăpățînare prin care ni se amintește că lumile sonore sînt guvernate de legi fizico-matematice, de a căror tiranie nu poate scăpa pînă la urmă nici un compozitor, cu atît mai evidentă este scurgerea de aleatorism, invazia de spirit ludic, improvizatoric. Chiar dacă ne comunică, direct sau indirect, că
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Kite Press". Glaz este vorbitoare nativă a limbii române, iar Growney are un trecut matematic, predând o vreme matematica la Pennsylvania's Bloomsburg University. Glaz și Growney pregătesc acum o antologie de poeme de dragoste în care apar imagini matematice. Amintim că poezia Ut Algebra Poesis este reprodusă la pagina 297 în Ion Barbu, Opere, I. Versuri (ediție alcătuită de M. Coloșenco), Editura Univers enciclopedic, București, 2000 (colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion). între textul din ediția Coloșenco și cel
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
1970, p. 93-94), unde este datată "între mai 1947 și mai 1948", în contradicție deci cu datarea din 2006, aceasta din urmă dând impresia a fi fost făcută în urma unei discuții cu poeta Nina Cassian, căreia îi este dedicată poezia. Amintim faptul că "algebrista Emmy", la care se face referință în versul al 12-lea, este celebra matematiciană germană Emmy Nöther (1882-1935), pe care Ion Barbu a cunoscut-o la Göttingen. Reproducem, în cele ce urmează, atât cele două versiuni, în
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
se cantonau în zona unui banal inofensiv pentru că fiecare vedea în celălalt un potențial informator, oricând susceptibil să îi distrugă definitiv viața. De un grotesc absolut este reacția activistelor de partid la moartea lui Stalin. Stilul este sarcastic, minimal, tăietura amintește de tehnica cinematografică. Se simte din plin mâna experimentatului prozator: "Moartea lui Stalin. Bocetele activistelor bătrâne, ca la țară. Una își plesnea disperată palmele țipând în culmea deznădejdii, tot ca la țară, la un parastas: și-acu ce ne facem
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
Sorin Lavric A le vorbi celor vii despre cei morți nu e doar un act macabru, ci chiar o indelicatețe cotidiană. E aproape o necuviință să le amintești indirect că într-o zi vor muri. Nu ai reuși decît să le strecori în suflete indispoziția, făcîndu-i să-și încrunte și mai mult frunțile încrețite de griji. Din acest motiv, despre morți se cuvine să vorbim numai de bine
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
în care oamenii nu numai că nu ar trăi cu gîndul la moartea ce îi așteaptă sau la morții pe care i-au lăsat în urmă, dar pe deasupra ar mai duce lipsă și de semnele prin care și-ar putea aminti de cei de dinaintea lor: le-ar lipsi mormintele, cimitirele și ritualurile funerare, le-ar lipsi bisericile și, bineînțeles, le-ar lipsi pînă la urmă și religia. În ultimă instanță, le-ar lipsi memoria generațiilor anterioare și, astfel, le-ar lipsi
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
întrecerea nu are loc între cei vii, ci între cei morți, sau dacă totuși are loc între cei vii, ei nu se întrec de-a dreptul, ci în mod mijlocit, delegîndu-i pe cei morți. Întorcîndu-ne la istoria românească, să ne amintim că Alexandru Ioan Cuza a fost adus de la Heidelberg, unde a murit în 1873, la moșia lui din Ruginoasa, pentru ca apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să fie deshumat și mutat la Catedrala Trei Ierarhi din Iași, alături de
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
de experiență, am o anumită sensibilitate la ideea de suferință umană și de funeralii. Drept urmare, am citit cu interes mai mare decât aș fi făcut-o de obicei relatările privind înmormântarea lui Ion Dincă, fostul mare lider comunist. Vi-l amintiți măcar pentru postura sfidătoare în care l-a flancat pe Ceaușescu în ultima sa apariție la televizor. Hotărât să meargă "până la capăt" alături de sceleratul șef al statului, Ion Dincă, împreună cu Postelnicu și prim-ministrul Dăscălescu rămăseseră sculele prin care analfabetul
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
să apere Televiziunea, din solidaritate cu revoluționarii și în ciuda consemnului. Gestul îl aruncă într-o aventură periculoasă, este întîi dezarmat de superiorul sau, ca apoi să fie reînarmat de una din gărzile patriotice, un individ cu o voce gîjîită care amintește de vocile paternalist-sobre ale mafioților italieni din filmele lui Coppola și Scorsese. Filmul ia turnură unui comics după "Saving Private Ryan" al lui Spielberg asezonat de qui pro quo-uri de dramă balcanică, "ou tout est pris a la légere". Coști
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
ar fi fost altul. Întotdeauna au subscris la versiunea bunicii, și treptat m-am obișnuit cu gândul că sunt o pasăre rară. În ajunul nașterii mele se prăvălise peste munții din Sintra furtuna cea mai teribilă de care-și mai amintea cineva. Zorile apăruseră înfășurate în nimbuși foarte coborâți, atât de încărcați de cumuluși în formă de conopidă de plumb, încât niciodată, în toți acei ani de când lucra pe coastă, tata nu mai văzuse o asemenea desime de nori, o asemenea
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
de-acasă cu un marinar care putea să-i fie tată. Această trădare a dragostei părintești o fi fost cauza degradării lente a inimii bunicului, până ce s-a oprit cu totul. Aveam un an și jumătate când a murit. Mi-amintesc doar, vag, tristețea stăruitoare a mamei, care petrecea zile în șir fără să scoată o vorbă, închisă în sine, mai dedată doliului decât însăși Catarina care, când ne vizita, nu venea niciodată în negru. De cum sosea bunica, lumea căpăta altă
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
apariția romanului Război ascuns, de Dan Perșa, chiar dacă sunt unul dintre admiratorii declarați ai scrisului acestui (încă) tânăr prozator. Despre cartea pe care am primit-o în preajma sărbătorilor de iarnă din 2006 nu s-a scris aproape deloc (nu îmi amintesc să fi citit vreo cronică în vreuna dintre revistele literare importante), cu toate că - dacă nu este vreo greșeală în pagina de gardă - a apărut încă din anul 2005. De vină pentru acest scurtcircuit de marketing ar putea fi publicarea cărții într-
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
entități atît de deferite ale lumii. Diferite ca expresie, diferite ca forță plastică și ca provocare simbolică, și diferite, în ultimă instanță, ca esență. Cu excepția acelor lucrări în care omul este asociat propriului său inventar domestic, dar acolo, cum am amintit deja, se pun alte probleme de ordin psihologic și compozițional, pictorul nu a asociat niciodată figura umană cu imagini anexe. Indiferent dacă sînt portrete sau compoziții, figuri solitare sau grupuri compacte, plasate într-un spațiu presupus interior sau exterior, elementele
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
a produs asimilări lawrenciene, de la Gib Mihăescu și Zaharia Stancu (Taifunul, Oameni cu joben) la G. Călinescu (Cartea nunții), ultimul detabuizînd realitatea alcovului sub chipul unei proiecții cosmice. Dintre prozatorii români care au abordat motivele sexualității se cuvine să-i amintim în mod special pe Gib I. Mihăescu, la care ne întîmpină un "monoideism erotic" (Mihai Aspru din Dona Alba e un Julien Sorel băștinaș, iar Rusoaica din romanul omonim apare înscrisă ca un simbol arhetipal, pentru care bărbații simt o
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
Dora Pavel " Aveam o imensă capacitate a misterului" Dora Pavel: Domnule Breban, vă mai amintiți care a fost prima dvs. iubire? Nicolae Breban: |ăăăă... (ezită îndelung, expresiv), nu, nu, n-am..., eu eram un spirit prea difuz și prea haotic sentimental ca să mă pot concentra. Iubirea este o formă de concentrare pe o persoană, o
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
bătrânul vă adusesem și eu aici în traistă niște mâncare, să mâncăm împreună. Fișe de lucru din cabinetul de logopedie 40 Citește propozițiile de mai jos tare. Când spui un cuvânt, atinge cu degetul cercul de sub cuvânt pentru a-ți aminti că trebuie să vorbești rar. Culoarea mea preferată este albastru. Îmi scriu azi tema la matematică. La vară voi merge la mare. Ieri am învățat să înot. Este ziua colegului meu de bancă. Animalul meu preferat este girafa. Colegii mei
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
pădurii. Așteaptă nu pleca uite ce flori frumoase sunt în poieniță! Culege un buchet pentru bunica. Așa am să fac. Ce mult o să se bucure bunica! Hai să facem câteva exerciții cu CE CI GE și GI! Întâi să ne amintim literele C, G și E mari și mici de mână: 1. Încercuiește CE și CI din textul de mai jos: Meciul Angela și Marcel vor să joace un meci de baschet. Ei îi cheamă și pe Lucica, Mircea și Cecilia
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
știam că-s Hoinarul. Acum am devenit Lup Albastru? Nu ai devenit acum. Erai deja dinainte. Și până când voi fi lup albastru? Vei fi un lup albastru... deocamdată... și întotdeauna. Atunci când vei mai uita că ești lup albastru, îți vei aminti... uneori, vei fi mai mult decât atât... Și după ce vei afla adevărul universal, vei fi orice vei vrea să fii... Știam deja că mă identificam cu mai mult decât aparențele, dar nu întâlnisem până atunci adevărul esențial înfățișat astfel, atât
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
ea într-un fel sau altul, să ne spună că ajunsesem la adevărata revelație a călătoriei, că acesta era adevărul evident... Mi-am dat însă seama că era prezentă, în acel moment, în acel loc, și oriunde... verdele ierbii îmi amintea de ea, seninul cerului îmi amintea de ea, strălucirea călduroasă a soarelui era la fel de benefică așa cum prezența ei putea să fie, și fiecare frunzuliță care sclipea în lumină îi aparținea ei într-un fel... încât, deși era absentă, întreaga natură
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
să ne spună că ajunsesem la adevărata revelație a călătoriei, că acesta era adevărul evident... Mi-am dat însă seama că era prezentă, în acel moment, în acel loc, și oriunde... verdele ierbii îmi amintea de ea, seninul cerului îmi amintea de ea, strălucirea călduroasă a soarelui era la fel de benefică așa cum prezența ei putea să fie, și fiecare frunzuliță care sclipea în lumină îi aparținea ei într-un fel... încât, deși era absentă, întreaga natură era acolo, și îmi amintea de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
îmi amintea de ea, strălucirea călduroasă a soarelui era la fel de benefică așa cum prezența ei putea să fie, și fiecare frunzuliță care sclipea în lumină îi aparținea ei într-un fel... încât, deși era absentă, întreaga natură era acolo, și îmi amintea de ea... Am privit norul din vârful dealului. Părea inaccesibil, stâncile abrupte nu arătau niciun drum pe care să se ajungă sus. Stăteam cu urechile ciulite, eu și Regele, și suflam aburi pe nări, în răcoarea dimineții, cu ochii ațintiți
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
30 ...de Noi / 32 Evadez! / 34 Albastru / 35 III. Inocent / 37 Ești aici / 39 Regăsit / 41 Fără sprijin / 42 Frumos și efemer / 43 Căldura iernii / 44 A divinității... / 45 I Aripi topite Pământean alambicat Iar coșmar... Cât de apăsător îmi amintesc de tine iar Durerile, cum revin, așa dispar Ce mai este, parcă nu mai are har Totu-mi pare cel putin hilar Umbra-mi coboară către ceva amar Singur lângă acel om rău, barbar Am prăbușit cam ceea ce puteam să
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
răcește tristețea Și încă o iluzie atât de femeie Și încă puțini oameni ce iubesc blândețea Și încă o durere ce-n final se-ncheie. Și încă mai aud țipete candide Și încă se omoară creațiile divine Și încă îmi amintesc de rugile splendide Și încă inimile multora de ură sunt pline. Și încă o lacrimă uscată, rece precum marea pe stânci Și încă un destin în derivă, încheiat tăcut, brusc și anost Și încă multe amintiri macabre, ca răni vii
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]