11,096 matches
-
străbună (1864) și Blestemul (1870), afirmă cu exaltare gloria trecutului, sacrificiul măreț întru dreptate. Într-o atmosferă apăsat romantică, la care participă și sceneria foarte complicată ori maniera discursiv-patetică a dialogului, distinctive apar câteva personaje chinuite de vinovăție, de îndoială, anticipând ceva din Viforul lui Delavrancea. În tălmăcirea lui D. au fost reprezentate mai multe melodrame: Căpitanul negru de V. Séjour, Don Juan de Maraña de Al. Dumas, Lucrătorii de E. Manuel, Acrobatul de O. Feuillet, Ludovic al XI-lea de
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
Marea Britanie și Irlanda a emis Noua agendă a reformei guvernanței corporative , care identifică șapte piloni ai guvernanței corporative, și anume: directorii executivi; managementul de conducere; comitetele specializate; directorii nonexecutivi; auditorii interni; auditorii externi; acționarii. Multe dintre aceste elemente au fost anticipate de prevederile Codului combinat din anul 2003 și ale Rapoartelor Higgs și Smith. Totuși, prevederile Institutului Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda - IIA - depășesc în anumite privințe Codul combinat, în sensul că resping principiul „conformează-te sau explică” în favoarea adoptării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
performanță și a responsabilităților mandatarilor. O organizație în care Consiliul de administrație are controlul asupra propriei afaceri și aderă la toate standardele guvernanței corporative oferă o asigurare corespunzătoare mandatarilor, în sensul că toate riscurile previzibile față de succesul companiei au fost anticipate și sunt administrate în mod eficient. Totuși, acestea nu garantează succesul companiei, dar există o șansă rezonabilă ca organizația să se mențină pe piață. În SUA pentru companiile cotate la bursa de acțiuni din cele mai multe sectoare de activitate, raportarea trebuie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ierarhic sau subfuncție/operație, activități de control în vederea evitării riscurilor de la acele niveluri. Sistemul de control intern reprezintă cadrul în care funcționează aceste activități de control la dispoziția managementului, iar el trebuie să aibă în vedere schimbările și să le anticipeze pentru realizarea caracterului previzional al controlului cu privire la evoluția entității. Controlul intern este un proces realizat de personalul de la toate nivelurile, respectiv Consiliul de administrație, conducerea executivă și întregul personal. Principalele obiective ale procesului de control intern sunt: • obiectivele operaționale, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de echilibrul costbeneficii la crearea controlului în cadrul organizațiilor. Costul controlului trebuie să fie pus în relație cu beneficiile oferite, inclusiv cu reducerea riscurilor vizate. Deciziile luate la crearea controlului necesită acceptarea anumitor niveluri de riscuri, rezultatele sau acțiunile neputând fi anticipate; e) un control eficace necesită menținerea echilibrului între: autonomie și unitate. Pentru a păstra acest echilibru, putem fi adesea obligați să trecem de la centralizare la descentralizare și de la impunerea de constrângeri pentru motive de coerență la acordarea unei libertăți de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor reprezintă doar o recomandare. referitor la sistemul de control intern, Legea Sarbanes-Oxley (SOX), din SUA, solicită un raport privind controlul intern asupra raportărilor financiare și o declarație de asumare a responsabilității organizării sistemului de control intern, care trebuie auditată anticipat de auditul extern, iar o descriere a managementului riscurilor nu este obligatorie. În rezumat, avem următoarele situații: în Germania, sistemele de management al riscurilor sunt obligatorii pentru companiile listate la bursă și sunt auditate de auditul extern; în SUA și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Auditors, 2005, p. 2. Capitolul 3. Managementul riscului 293 organizațional. Abordarea în identificarea și administrarea riscurilor este una strategică și se referă la toate domeniile și preocupările companiei. De fapt, caracteristica unei companii de succes o reprezintă abilitatea de a anticipa și de a răspunde la riscurile globale, mai eficient decât celelalte organizații. În acest scenariu, în care miza este atât de mare, rolul auditului intern devine covârșitor. ERM va fi o cheie pentru succes dacă va deveni o preocupare a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în marginea ficțiunii”, având drept nucleu evenimentele din 1989, o copioasă parodie a tranziției românești și totodată un roman discret autobiografic despre iubire, despre condiția intelectualului, într-un dialog intertextual care trădează adesea idiosincraziile criticului literar. Capitolele poartă titluri dezvoltate, anticipând fiecare „avatar” al personajului, într-o parodie de gradul doi: Calimeros este un Don Quijote de astăzi, angrenat într-o dublă tramă: el a vorbit despre Marele Regizor - în care poate fi recunoscut Dictatorul - și se îndrăgostește de o Dulcinee impetuos-exuberantă
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor”, elogiază „aerul-lumină”. Declarând „Eu nici un vis n-am ucis, / N-am lăsat repetent nici un râu”, autorul anticipează o temă ce va fi dezvoltată în toate celelalte volume: aceea a degradării cosmosului în lumea modernă, lume de care el ține să se departajeze, nu o dată, în chip polemic. Dimineața cuvântului (1980) privilegiază valorile candorii, ale prospețimii și purității
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
cititorului ca individ, nu (numai) ca aderent sau membru al unei comunități oarecare posesoare a dreptății și adevărului sau În căutarea lor. Noua literatură, cea debutantă În anii ’70, “post-neo-avangardistă”, nu este, crede Viart, legată de nici un eveniment istoric, ci anticipează momentul 1989, căderea zidului Berlinului. Cred, totuși, că luciditatea critică și o conștiință istorică limpede nu se puteau manifesta imediat după 1945, În nici o privință. E de crezut că procesul acesta Începe după 1968, o dată cu ridicarea unei generații scutită de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tinde să dispară din Noile Romane. Ce-a mai rămas din ea, la un Echenoz sau un Toussaint, poate fi considerat similar fărîmelor armonice rămase din muzica clasică În Preludiile lui Messiaen. Scriitura devine - o parte a lingviștilor contemporani a anticipat deja - un spațiu al spunerii, “qui met l’accent sur le présent de l’énonciation”. Este acesta, poate, modul prin care proza Împrumută din poezie. Eroul literaturii de azi rămîne cel care “se spune”, iar scrierea, modalizată ca spunere, reprezintă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asistat neputincioasă la promovarea valorilor barbare care au cauționat cele mai mari genocide din istorie: era limpede, rolul literaturii nu era acela de a educa. Literatura nu trebuie supraestimată. S-a dovedit că puțini scriitori au fost În stare să anticipeze dinamici societare și metamorfoze mentale majore. și chiar dacă au reușit, ca Dostoievski În Demonii, de pildă, ideologia s-a dovedit o armă mai puternică. Literatura s-a mulțumit să Însoțească și să Îmbogățească un imaginar, colectiv și individual, fără să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Nietzsche: Roland Barthes, animat de o energie ieșită din comun și, mai presus, de un proiect „revoluționar”. În 1953, anul morții lui Stalin, apare Gradul zero al scriiturii, o colecție de articole de tinerețe ale criticului francez, În care sînt anticipate arheologia lui Foucault - prin definirea conceptului de scriitură, confiscat ulterior sau asimilat stilului - și teoria tel quel-istă a textului. Miza era autonimizarea și Împingerea literaturii În procesul dialecticii hegeliene: literatura trebuia, prin renunțarea la ea Însăși (i.e: la personaj
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
francez postbelic a aprins-o În mintea francezului. Ne revoltăm, deci existăm, nimic mai mult. Pentru că, dincolo de energia juvenilă pusă În joc și dincoace, vorba vine, de manipulările la care a fost supusă, revolta aceasta a dovedit că francezii nu anticipau mare lucru din ceea ce următoarele decenii aveau să aducă În istoria lumii. Baudrillard Încheie Societatea de consum, În 1970, cu fraza: „Dar noi știm că Obiectul nu Înseamnă nimic, că În spatele lui se Împletește vidul relațiilor umane, desenul din covor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Milo vine, conform Înțelegerii, să-i ceară mâna soției sale - și duelul Începe. Cititorul crede că a Început povestea, când de fapt Începuse doar filmul pe ecranul televizorului, pe care nenumărate interludii metaficționale Îl vor opri, punându-l În ramă, anticipându-l, desfăcându-l și disecându-l ca un fan criminal pe cadavrul idolului proaspăt ucis. Căci, dintru Început, suntem avertizați că avec la logique tout devient clair. Milo vine așadar să ia nevasta lui Andrew pentru a o lua de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tot mai mult de adecvarea ei la ceea ce se numește „norme estetice”. Estetica baumgarteniană, un capitol de psihologie senzualistă Într-un secol materialist, al XVIII-lea, urmată de cea a lui Edmund Burke, cel care echivalează sublimul cu terifiantul și anticipează astfel prescripția unei literaturi care trebuie să șocheze, alcătuiește Însă un set de principii laxe, pentru că dependente de senzorial; estetica este o „știință” a trupului În mult mai mare măsură decît a intelectului; apare, În același timp, ca un lanț
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții (1915) ținea de experiența de front „în țara în care curge sângele fierbinte”, mai pe scurt, în Italia; discursul abrupt, anticipând versurile de război ale lui Camil Petrescu, abundă în canonade de „negri monștri uriași”; film saturat de flăcări cât niște „roșii munți”, de fulgere și bolizi, de tot atâtea elemente de spectacol. Peste câțiva ani (1920), o plachetă, România, pandant
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
în mediul rural, infrastructură edilitară slabă sau inexistentă etc. Toate aceste aspecte pot fi studiate foarte bine și complet folosind îndrumările metodologice apărute în 1934. Desigur, în satele românești au apărut și aspecte complet noi, care nici nu puteau fi anticipate în urmă cu 70 de ani. Monografierea unui sat în prezent ar impune completarea îndrumarului din 1934 cu ghiduri noi de studiere a unor aspecte din comunitățile rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că el nu limitează transnaționalismul doar la practicile directe produse de transmigranți, iar studiul transnaționalismului doar la studiul „comunităților transnaționale”. În acest sens, în cazul cercetării mele, datorită faptului că migrația românească este de dată recentă, e încă greu de anticipat dacă vor apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România și Europa de Vest în cadrul teoretic al dezbaterilor despre transnaționalism 7. Astfel, în cazul studiat, mă voi referi la practici și dinamici transnaționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aptitudinilor. Primele se desfășoară în ședințe săptămânale de 50-60 minute, fiind însă flexibile ca structură în funcție de disponibilitatea pacientului. Acesta este obligat să țină un jurnal cotidian cu conținutul subiectelor abordate și poate apela oricând telefonic terapeutul - se recomandă zilnic - atunci când anticipează o scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare și estompare a psihotraumelor, a evenimentelor și comportamentelor care perturbă relația terapeutică și a condițiilor care afectează calitatea vieții pacientului. Abordarea aptitudinală vizează structurarea unor abilități noi, cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a întregului proces, de ani de zile. În cazul tulburărilor de personalitate aparținând fiecăruia din cele 3 clustere au fost făcute în ultimele două decenii diverse observații corespunzător atitudinii față de terapeut (BENDER și colab., 2003Ă. Într-un mod greu de anticipat pacienții schizotipali s-au dovedit cel mai intens preocupați de relațiile cu terapeutul - dar în afara întâlnirilor propriu-zise - diversitatea atributelor cognitiv-imaginative reprezentând adesea o sursă de motivații pentru contactele interpersonale. Detașarea schizoidului dezavantajează alianța terapeutică la fel ca și nevoia permanentă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
înaintea venirii la București, iese la iveală un D. aproape de nerecunoscut. Sub pseudonimul Delavorona (sau Costel Dumitrescu Delavorona), umoristul extravagant și cinic de peste puțină vreme comite niște istorioare teribil de sentimentale. Doar câte o bizarerie, când ici, când colo, îl anticipă pe zănatecul din prima secvență a carierei lui bucureștene. Își anunța, de altfel, o carte ce urma să se intituleze Săptămâna unui smintit. Fizionomia lui literară începe să prindă contur chiar în unele dintre textele apărute în „Clujul”, „Consinzeana”, „Tribuna
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
firma comparativ cu rivalii săi. Fiecare strategie trebuie să se Încadreze În regulile comportamentului convențional dezirabil din punct de vedere social, reguli care au la bază normele de etică și politică publică. Regulile nu pot produce efectul dorit dacă nu anticipează corect modul În care firmele reacționează din punct de vedere strategic la amenințările și oportunitățile ivite pe piață. Apelându-se adesea la firmele de consultanță, studiile strategice la nivelul firmei elaborate la noi s-au axat pe tratarea problemelor din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ceea ce antrenează supracosturi legate de anticipări eronate. Ținând seama de aceasta, Benetton și-a reorganizat lanțul, creând o zonă flexibilă Între fabricație și vânzări. Astfel, Înainte de a putea reacționa rapid la cererea pieței având În magazine culoarea cerută, firma, În loc să anticipeze, realizează articolele În coloristica pe care piața o cere. Pentru ca sistemul să poată reuși, este obligatorie integrarea distribuției și apoi consemnarea situației zilnice a fiecărui magazin printr-un sistem informatic central, care permite gestionarea stocurilor și aprovizionărilor. Acest sistem, care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
potențialilor atacatori: • se face publică hotărârea firmei de a conserva partea de piață actuală; • se anunță public planurile de construcție a unei noi capacități de producție, pentru a ține pasul cu creșterea prognozată a pieței sau chiar pentru a o anticipa; • difuzarea de zvonuri despre o nouă generație de produse, o inovație importantă În procesul de fabricație sau despre introducerea unui nou model de marcă. Ele sporesc riscurile ofensivei și Întârzie atacul; • firma se dedică În mod public unei politici concurențiale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]