26,366 matches
-
Bere. A, nu. O să beau un ceai. M-am dus la bar și am comandat unul. Un băiat cu părul blond, rasta, și un tricou milităresc mi-a recitat o listă cu zece denumiri de ierburi de ceai înainte să apuc să îi explic că ea voia un ceainic mare de ceai englezesc, făcut cu două plicuri, tare ca diluantul de vopsea. L-am lăsat scotocind prin sertare să vadă dacă mai au cumva vreo cutie. Claire era îmbrăcată cu hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Să-mi aduci cheile, te rog, după ce-ți găsești schițele. Se îndepărta deja pe alee, iar din spate părea la fel de osos și ciudat ca o pasăre uriașă, subnutrită, incapabilă să zboare. Am închis ușa în urma lui și m-am apucat de treabă. Două ore mai târziu nu găsisem absolut nimic, uitându-mă într-un moment de disperare până și în rezervorul de apă. Stăteam în mijlocul studioului, rotindu-mă încet la 360 de grade, sperând că ochii or să-mi pice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
numai în statui, ci și în modelul de pe coloane care m-au făcut să mă gândesc că au fost făcute cu dragoste. Am atins cu degetul gura incrustată pe coloana leoaicei. Era rece și netedă. Ghidată de un instinct am apucat domul încercând să îl ridic. Nu voia să se miște. Nici statuia nu avea de gând să se urnească, era bine sudată acolo. Am încercat să înclin coloana puțin, nimic dedesubt. Același rezultat și în cazul coloanei Săgetătorului. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
prietena mea. Ne-am înțeles? a spus Johnny nervos. Nu ai citit de curând Cosmopolitan-ul? a zis Nat. Aș spune că atitudinea ta a depășit termenul de garanție. Johnny s-a holbat la el fără să priceapă. Harriet l-a apucat de mână. —Uite, Johnny, a spus repede, voi vă duceți cu toții la restaurant și am să vin și eu în zece minute. îmi comanzi ceva bun de mâncare, orice crezi tu că mi-ar plăcea. Haide, Johnno, a spus Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
protest. Mâinile lui erau acum sub rochie, în jurul taliei. încet, s-au mișcat în partea din față a corpului. Senzația de a-l simți pe pielea goală era aproape de nesuportat. Mi-am lăsat capul pe spate, iar el m-a apucat cu dinții de lobul urechii, mușcându-l ușor, alintându-mi urechea. Eram gata să explodez în orice minut. Nu mai rămăsese nimic din ceea ce fusesem decât dorința. Mâinile lui se mișcau în sus pe corpul meu, cu degetele lungi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
dracului când îți vorbesc! — Ce!? am bolborosit într-un final. Mi-am acoperit ochii cu mâna, ca să-i protejez de lumină, dar el a interpretat greșit, crezând că e un semn că nu vreau să-l văd și m-a apucat cu forță de încheietură, oprindu-mi mâna deasupra capului. —Uită-te la mine. Știi măcar cine sunt? —Nat, am răspuns. Asta a fost una ușoară. Poate acum mă lasă să mă culc la loc. —Mdea. Vocea lui s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
părând satisfăcut, și s-a aplecat iar să mă sărute pe gât. M-am arcuit înspre el. Una din urechile lui era aproape de gura mea; mi-am plimbat limba pe ea, suflând aer cald în același timp. Apoi i-am apucat lobul cu dinții și am mușcat. Un fior l-a străbătut prin tot corpul. L-am simțit cum se lasă pe mine. Și-a ridicat capul și m-a privit, respirând greu ca și cum alergase într-o cursă. Mi-a eliberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
o piele de șarpe jupuită, cureaua scoțând un clinchet când a atins podeaua. Am simțit cum pe buze îmi încolțește un zâmbet triumfător. L-a observat și el și și-a încruntat privirea. S-a aruncat asupra mea, mi-a apucat din nou mâinile ducându-le deasupra capului. Nu m-am împotrivit. —Ești o curvă în toată regula, a spus, șoptindu-mi la ureche ca un alint. Nu era prima oară când auzeam asta, și nici ultima. 13tc "13" După ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
din plastic plină cu sticle de bere. Pisica stătea pe ea, mieunând patetic. M-am lăsat pe vine să o mângâi. Traiul în comun o învățase să fie prietenoasă fără să discrimineze și imediat a început să lingă tot ce apuca, gudurându-se la picioarele mele ca și cum eu aș fi fost mama pierdută de mult. Prostituție ieftină. S-ar fi dat oricui pentru jumătate de conservă Whiskas. Interiorul casei arăta de asemenea a mahala. Decădere și schimbare era tot ce vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
peretelui despărțitor ca și cum bucăți mici de mobilier erau aruncate și deranjate. Ajay a ridicat din sprânceană în semn de dezaprobare. Nu poate să îmi pară rău că pleacă, a spus amestecând trei lingurițe de zahăr în ceașca lui. Măcar o să apucăm să dormim noaptea. Știi că odată ea i-a învinețit un ochi? — Mi-a spus Judy. Ajay a dat neîncrezător din cap. Nu mă văd ridicând mâna la o femeie, dar nici nu aș fi fericit dacă Vicky ar încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Abia reușisem să scobesc o bucată mare de înghețată când a sunat soneria. Trebuia să fie Tom care trecea pe acolo așa cum promisese. Am înghițit în sec. Nu aveam chef de companie. M-am dus până la ușă, dar nu am apucat să descui. —Tom? am întrebat. Nu, eu sunt. — Oh, am exclamat, cu mâna pe zăvorul de sus. M-am gândit că, deși nu aveam chef de cineva, ar fi nepoliticos să nu-i deschid. Oricum, probabil ar dărâma singur ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
părea mai puțin dușmănoasă decât de obicei. Nu era prietenoasă, dar devenise mai comunicativă, ca și cum ar fi încercat să-mi spună ceva. însă nu aveam timp să o ascult; aveam prea multe pe cap. Orice scuză, numai să nu mă apuc de lucru... îmi venise o idee. Ce ar fi fost dacă aș fi sunat la poliție să îl întreb pe D.I. Fincham despre rezultatul autopsiei lui Lee. Nici măcar nu știam dacă au ținut procesul - cum afli astfel de lucruri? Putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ceva în comun. — Ce înseamnă asta? S-a întors imediat către Catherine. Ce s-a întâmplat? Ce căutai tu acolo? —Walter s-a aruncat pe geam, a spus cu grijă. M-a sunat să vin să-l văd. Nu am apucat să ajung. Eram în stradă. — Și domnișoara Jones unde era? Amândoi s-au uitat la mine. Clifford, ca un avocat care acuză; Catherine cu nedumerire. —Eram și eu tot pe stradă, am spus, și nu pot să spun că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
piciorul pe mochetă ca un băiețandru prins de prietenii lui făcând un lucru bun. Am ridicat din umeri. —Să zicem că nu-mi place ideea să torn pe cineva, și acum o s-o lăsăm baltă, bine? Am plecat înainte să apuce să-mi mulțumească. Oamenii recunoscători fac să-mi crească tensiunea. 21tc "21" Ploua puternic când am plecat din apartamentul lui Harriet. Poate că ploaia mi-a adus aminte de un ceas care prezicea vremea, pe care îl primisem de ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
pe canapea. Dintr-odată, zgomotul scos de arcuri era de o mie de ori mai amenințător. Tot universul era dat peste cap. —Tone de facturi? a spus. —Și o scrisoare. —Ceva interesant? Nu avea de unde să știe că Walter a apucat să-mi scrie. Poate că în momentul ăla îl urmărea. Scrisoarea era plină de panică controlată cu greu. Ochii lui erau gri deschis și părea relaxat complet, chiar împăcat, cu picioarele desfăcute în semn de abandon total. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
am spus furioasă. Am să te dau pe mâna poliției chiar acum și o să-l iei și pe fratele tău cu tine. Ce-o să faci cu mine? O să le spun ce știu de la tine și o să le arăt asta... Am apucat poza pe care Walter mi-o trimisese, arătându-i-o. Pentru mine nu însemna nimic, dar la el a avut efect. —Târfă! A ridicat mâna să mă lovească, cu fața la câțiva centimetri de mine. M-am aplecat și în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
am sperat. Apoi a urcat scara cu mâinile întinse spre mine, iar eu am scos cuiele care țineau scara și am împins-o cu toată forța. S-a ținut cu o mâna de marginea platformei. Degetele lui lungi s-au apucat bine de ea, i se vedeau oasele prin piele. Scara era grea, iar lovitura mea a trimis-o prea departe ca el să o mai poată ajunge. Pentru un moment extrem de lung a stat agățat doar cu o mână de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în față. —Sam? a spus ca o întrebare. Nu-i puteam răspunde. Nu te-aș fi rănit, a spus gâfâind din cauza efortului de a se ține. Doar ți-am salvat viața, nu? —Nat! inima îmi bătea cu putere. L-am apucat cu amândouă mâinile de încheietură, cu degetele puternic strânse în jurul ei. Nici un pic de carne, doar oase, greu de apucat... Prea târziu. Scara parcă își dăduse seama că peretele de care se sprijină nu există de fapt. Nat a alunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
straniu depărtate, dar și gâtul era răsucit într-un unghi ciudat. Prea ciudat. își rupsese gâtul. Cuțitul mi-a căzut din mână pe podeaua de ciment. M-am așezat lângă el. Avea o mână afară, lângă mine. L-am atins, apucându-i încheietura. Am stat așa mult timp, până s-a întunecat. Apoi m-am ridicat și am format numărul lui Clifford. 26tc "26" Mă aflam în barul hotelului Connaugh, bând o votcă cu martini. Nu mă simțeam chiar ca acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
caietul meu de elev să i-l pun sub ochi. L-am găsit, dar mama l-a respins cu dispreț. Toate paginile erau albe, ca și cum cuvintele ar fi devenit lichide și ar fi curs din foi. Am promis că voi apuca un drum mai bun. Cu toate că în mine eram hotărâtă să fac numai după capul meu. Dar mama plângea și vedeam cum îi cădeau lacrimile pe mâinile ei frumoase. Era un vis ciudat, mama nu plânsese niciodată în prezența mea. Visul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de mult. Dar Rita l-a întrebat iritată: - Unde e trenciul? - Trenciul murdar? a întrebat-o Feifel zâmbind. E la spălat, împreună cu toate rufele murdare. - Ipocritule, m-ai spionat, știai că umplu buzunarele cu bani și hârtii importante! țipă Rita apucându-se de cap în timp ce se îndrepta spre spălătorie urmată de Feifel. Rita a smuls trenciul din mașina de spălat, golindu-i buzunarele. Feifel privea zăpăcit cele câteva resturi de hârtie colorată. - Nebunule, sunt ruinată, urla Rita scoasă din minți, prostule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Dar acum ești pensionar, i-a strigat ea intrigată. Atâta vreme am așteptat să avem și noi timp să călătorim prin lume, așa cum fac pensionarii! De altfel e ceva neobișnuit, ca să nu zic deplasat, ca în timpul nostru cineva să se apuce să scrie de mână un sul al Torei. - Da, știu, pare demodat, răspunse Noah cu voce stinsă. Totuși, vreau să scriu cu propria-mi mână o Tora și s-o donez sinagogii noastre de aici, din Bruxelles, cu ocazia unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
toată tipografia se umple de parfumul ei. Beppo se ridică îngreunat în capul oaselor, luând în mâini corecturile abandonate și prefăcându-se că lucrează. Dar Edith e prost dispusă. Se apropie vacanța de vară și, ca în fiecare an, o apucă neliniștea. Cuvintele „Oceanul Indian“ au devenit pentru ea sinonime cu o mare primejdie. E hotărâtă să facă totul pentru a-l împiedica pe Beppo și pe fiul lor să călătorească acolo. În ultimii ani s-au certat atâta, încât acuma nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
apartamentul nostru l-am văzut pe Sucki îngrozit. În zadar am încercat să-l conving că noua colivie era mai bună decât cea veche. Sucki refuza să intre în ea. Era ca și cum ar fi înțeles totul. Până la urmă l-am apucat, simțindu-i inima bătând în palma mea, și l-am băgat cu forța în colivie. Înainte de a sări pe unul din balansoare a lăsat în mâna mea câteva pene viu colorate. Erau ca niște lacrimi de amărăciune. Un refuz net
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
sunt un papagal pe care să-l închizi într-o colivie frumoasă! Cuvintele lui s-au rătăcit un timp în labirintul creierului meu. Sunau ca niște zurgălăi când mergeam dintr-o cameră în alta fără să știu de ce să mă apuc. Pierdusem tot cheful să mai fac ceva. Nimic nu mai era important în lume, erau momente în care pierdusem iluzia vieții și doream chiar să vină clipa, cea din urmă. Am încercat să citesc, dar nu mă mai interesa nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]