6,861 matches
-
Gemenea () este un sat în comuna Stulpicani din județul Suceava, Bucovina, România. 1761 - 1765 temelia satului este pusă de români ardeleni care datorită numeroaselor abuzuri maghiare parăsesc Transilvania și se stabilesc în Țara de Sus a Moldovei . Aceștia își au originea în principal din localitățile Sângeorz , Maieru și Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Slătioara de astăzi, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor religioase din Ardeal care au întemeiat satul Buda, pe care au denumit-o după capitala Regatului Ungariei, orașul Buda (astăzi Budapesta) .
Slătioara (Râșca), Suceava () [Corola-website/Science/301997_a_303326]
-
rromi și 3 maghiari), care se ocupă în general cu creșterea animalelor, agricultură, diferite meșteșuguri și exploatarea lemnului. Locuitorii sunt numiți "lovișteni", de la "Țara Loviștei", veche denumire a locului. De remarcat faptul că ei nu sunt considerați nici olteni, nici ardeleni, aici fiind o zonă de trecere între cele două provincii române, lucru ce se vede în dialectul vorbit și în unele datini și obiceiuri. Până la unirea Transilvaniei cu regatul României, la 1 decembrie 1918, la Câineni a funcționat vama dintre
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
în plasa Dunărea a aceluiași județ; comuna Cacaleți avea 2916 locuitori în unicul ei sat, iar comuna Gogoșari avea 3169 de locuitori în satele Gogoșarii Noi, Gogoșarii Vechi și Rălești. În 1931, în comuna Cacaleți a mai apărut și satul Ardeleni, satele Gogoșarii Noi și Gogoșarii Vechi au fost comasate formând satul Gogoșari, iar satul Răleni a fost desprins de comună, formând comuna Drăghiceanu împreună cu satul nou-înființat Drăghiceanu. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Giurgiu din regiunea București, comuna
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
regiunea București, comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată, iar satele ei trecând la comun Gogoșari. În 1964, satul și comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
fiul lui Geică, a avut doi copii, pe Nicolae, născut în 1818 și căsătorit în Covei cu Ioana Stică din Măceșu de Sus și pe Constantin, zis Dinu Logofătul. Acesta din urmă a învățat carte de la logofătul Dinu Hurhuți, un ardelean venit cu oile de la munte și apoi la Craiova, de la Ion Maiorescu,cândva în perioada 1835-40. A fost cântăreț la biserică și logofătul satului (un fel de notar), dar mai ales primul învățător, care a deschis prima școală din Covei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
învățat carte slavonescă la Dii, Vidinul de azi, din Bulgaria. Fiul său Mitrică, devenit popa Dimitrie Ionescu, după numele său oficial, a învățat popia la Episcopia Râmnicului și a fost un preot respectat și cu multă influență în sat. Logofătul ardelean Dinu Hurhuți, venind să păzească oile lui Ion cel Mic, l-a învățat carte și pe fiul acestuia, Dinu Logofătul. După Dinu Logofătul a urmat întru logofeție Petre Busuioceanu, zis Truncă, și el fost elev al lui Hurhuți, acest ardelean
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ardelean Dinu Hurhuți, venind să păzească oile lui Ion cel Mic, l-a învățat carte și pe fiul acestuia, Dinu Logofătul. După Dinu Logofătul a urmat întru logofeție Petre Busuioceanu, zis Truncă, și el fost elev al lui Hurhuți, acest ardelean fiind de fapt primul învățător, neoficial, din satul Covei. Alți știutori de carte din vechime au mai fost și Pascu Marinescu precum și Mihai N. Ion, zis Mieiță, care a fost dascăl la biserică și învățător peste șaizeci de ani. După
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
azi în paragină. Românii din sat, de-a lungul vremii, au plecat sau au trecut la religia reformată. Astăzi satul este îmbătrânit, tineretul s-a retras spre orașele din apropiere iar satul a rămas în paragină ca multe alte sate ardelene.
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
literatura preocupată de problemele sociale și morale; Teme și motive: «monarhul luminat», «contractul social», emanciparea poporului prin cultură; Genuri și specii: liric, epic (povestire, nuvelă, roman), dramatic (tragedie, comedie); Opere reprezentative: Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național, la a cărui fundamentare a contribuit hotărâtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului. Iluminismul românesc va recurge, la rândul său, la argumentele istorice
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
iluminism a stat în serviciul idealului național, la a cărui fundamentare a contribuit hotărâtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului. Iluminismul românesc va recurge, la rândul său, la argumentele istorice în favorea unor revendicări politice. Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX -lea. Cărturarii acestui curent au combătut superstițiile, au popularizat
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
baptiști (3,98%). Pentru 1,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Prima menționare documentară a satului Căpușu Mare este din 1282. În Evul Mediu sat preponderent maghiar, aparținând episcopatului ardelean, apoi domeniu latifundiar al Gilăului.
Comuna Căpușu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299558_a_300887]
-
ianuarie 1919 Ștefan Cicio-Pop, printr-o circulară, aducea la cunoștință numirea generalului Ioan Boeriu la comanda armatei din Transilvania și trecerea Siguranței Publice și a gărzilor naționale la Resortul de Interne. În partea finală a notei se sublinia că: "„Armata ardeleană română este parte integrantă a armatei române.”" Vasile Braniște, datorită sănătății sale precare, a participat la prima ședință a Consiliului abia la 18 martie 1919, când a fost numit șeful Resortului de Culte și Instrucțiune Publică. Octavian Goga se afla
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
rândul său din patru cătune: Români, Ungureni, Sârbi și Țigănie. Din punct de vedere etnic, populația comunei cuprinde trei grupe: români, bulgari și romi. O parte a populației românești este băștinașă, în timp ce o altă parte este originară din Transilvania. Românii ardeleni au venit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Bulgarii au venit în mai multe valuri: 1806-1812, 1828-1834 și 1876. Locuitorii romi sunt urmașii robilor care aparțineau marilor boieri
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
invocate de istoriografia oficială maghiară. Începutul disputei în jurul continuității l-au constituit revendicările naționale formulate de românii din Transilvania, în special prin Supplex Libellus Valachorum (secolul al XVIII-lea). Considerat cel dintâi program politic, memoriul se bazează pe scrierile Școlii Ardelene, care fac referire la originea latină și la vechimea poporului român. Reprezentanții Școlii Ardelene au ajuns să susțină, împotriva evidenței, caracterul exclusiv latin al limbii române. Lucrările din secolele secolul XVIII și secolul XIX au apărut, semnificativ, pe fundalul eforturilor
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
formulate de românii din Transilvania, în special prin Supplex Libellus Valachorum (secolul al XVIII-lea). Considerat cel dintâi program politic, memoriul se bazează pe scrierile Școlii Ardelene, care fac referire la originea latină și la vechimea poporului român. Reprezentanții Școlii Ardelene au ajuns să susțină, împotriva evidenței, caracterul exclusiv latin al limbii române. Lucrările din secolele secolul XVIII și secolul XIX au apărut, semnificativ, pe fundalul eforturilor românești de emancipare din Transilvania și Banat, populația românească pe atunci încă nefiind recunoscută
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
XIX au apărut, semnificativ, pe fundalul eforturilor românești de emancipare din Transilvania și Banat, populația românească pe atunci încă nefiind recunoscută ca națiune. Teoria roessleriană, era în fond, o reacție la acțiunile de emancipare a românilor transilvăneni , conduse de Școala Ardeleană și Inochentie Micu Klein. După Marea Unire din 1918, negarea continuității românești în Dacia și teoretizarea pretinsei inferiorități a lumii rurale românești în raport cu lumea urbană maghiaro-germană din Transilvania au alimentat masiv resentimentele pe care le-a provocat destrămarea Imperiului Austro-Ungar
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
pe la 1100), - observată de d. Xenopol chiar și în critica sa dintâi (p. 170) - care cronicar întărește în această privință pe deplin spusele lui Anonymus, punând intrarea Ungurilor, ca și acesta, în regiunea nord-estică a Ungariei. (10) Cât pentru Românii ardeleni, Notarul lui Béla află adeverire mai puternică tot prin acest Nestor, a cărui cronică spune că, intrând Ungurii în țara lor de-acum, ei au avut luptă cu Vlahii și Slovenii ce locuiau aicea. Obiecția lui Roesler că acești Vlahi
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
500 de eșantioane (dintre care în jur de 12.500 de minerale, peste 3.700 de geme prelucrate și 223 de meteoriți) grupate în 13 colecții, expuse în 36 de vitrine. Înființat în 1859, ca o secție a Asociației Muzeului Ardelean, Muzeul Zoologic de acum are peste 300.000 de exponate. Din punct de vedere al valorii științifice și al numărului de exemplare deținute, Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca ocupă locul al doilea ca importanță, după Muzeul "Gr. Antipa" din București. Muzeul
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si Bacău, cum ar fi
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
XI - XVII. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, învățații Școlii Ardelene, având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
reglementată oficial. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a fost reintrodus alfabetul latin în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de Școala Ardeleană în anii 1779-1780, a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii 1860 și 1862, fiind acceptată de Biserica Ortodoxă Română abia în anul 1881. Trebuie să remarcăm că alfabetul chirilic românesc a fost adaptat
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
1757), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de Școala Ardeleană pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin în "Carte de rogacioni pentru evlavia
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
Arts and Science, UȘA/Canada"; membră a "LiterArt XXI/ The Internațional Association of Romanian Writers and Artists, UȘA"; membră a Societăților: "The Poetry Society UK; The Poetry Society of the Open University UK; The Național Geographic Society UȘA; Societatea Scriitorilor Ardeleni "Costache Negri"; Liga Scriitorilor Români". Legături externe
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
apărut ca sinonimă neofocială și varianta de "județ (megye)". Noua Constituție a Ungariei din 1949 a "legalizat" termenul de "județ (megye)" și de atunci termenul de comitat (vármegye) se mai folosea doar în descrieri istorice. Denumire veche folosită de românii ardeleni pentru a desemna comitatul ca unitate administrativă este varmeghie (ca transcriere fonetică și literară directă din maghiară). Județele administrative de azi ale Ungariei au o continuitate în istoria țării de 1000 de ani. Nici reformă administrativă majoră din 1950, impusă
Comitatele Ungariei () [Corola-website/Science/299753_a_301082]