6,258 matches
-
genunchi, înveșmîntate într-un costum tradițional. Luau regulat cu pumnul nisip colorat și-l presărau apoi cu delicatețe. Desenau cu nisip. Nu puteam să nu vedem în efemerele lor picturi de nisip niște opere de artă, iar în indience, două artiste. Iată comentariul unui "artist indian" contemporan, afișat în vara lui 2002 la Muzeul de Arte și Culturi Indiene din Santa Fe (Noul Mexic, Statele-Unite): "În limba noastră nu există cuvîntul artă. În limba mea se vorbește de obiecte pictate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și, apoi, vineri; împreună cu orchestra ieșeană, a interpretat magnificul concert pentru pian (nr. 1, în si bemol minor, op. 23) de Piotr Ilici Ceaikovski. Am urmărit transfigurat, alături de o sală arhiplină, într-o tăcere de catedrală, interpretarea electrizantă a tinerei artiste din Malaezia, căreia i se vădește deja o carieră glorioasă. Sunt însă câteva lucruri de subliniat, mai importante, cred, decât adjectivele: în primul rând, mulțimea și calitatea publicului educat care mai supraviețuiește încă în Iași și care mi-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reflectându-se În oglinda de cuvinte pe care o generează și de care e generat. Note (1) Béatrice Didier, „Autoportrait et journal intime”, in Corps écrit, 5, P.U.F, Paris, 1983, p. 168. (2) Philippe Lacoute-Labarthe, Portrait de l’artiste en général, Bourgois, Paris, 1979. (3) Béatrice Didier, loc. cit., p. 171. (4) Petru Comarnescu, Jurnal (1931-1937), Institutul European, Iași, 1994, p. 14. (5) Ibidem, p. 181. (6) Katherine Mansfield, Moartea care mă apasă. Jurnal, Institutul European, Iași. Traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
toate producțiile sale poetice au o anume conotație scenică, tragicul fiind mai degrabă „jucat” decât resimțit ca destin, cum mărturisesc poemele Trubadurul mincinos, Lamentația poetului pentru iubita sa, A doua odă a lui Lactanțiu pentru iubita sa, Invitație la o artistă, Baladă studențească, Regele visător și mai ales Corydon, din care faimoase vor deveni versurile „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,/ Pe străzile pline când ies n-am pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Asociației Artiștilor Plastici Iași, 2000, 2002; Referiri În mass media:Monitorul, 20 apr. 2002; - Festivalul “Lumină din lumină”, Evenimentul, 20 mai, 2002; - Explozii de forme și culoare la “Saloanele Moldovei”, Evenimentul, 19 apr., 2003; Valentina Acasandrei reușind să devină o artistă naivă apreciată nu numai În grupul de naivi al Asociației Artiștilor Plastici din Iași, ci și printre ceilalți artiști naivi din România, multe din lucrările sale fiind achiziționate de amatori de artă din diferite țări. GHEORGHE BĂLĂCEANU Născut la 20
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
bătute pe o placă de lemn, urmată apoi de "tragerea" unor linii drepte prin unirea cuielor cu ață diferit colorată. Cu ajutorul acestor cuișoare și al aței, se realizau reprezentări ale celor mai diverse forme și dimensiuni. La începutul anilor 1990, artista olandeză Erica Fortgens a început să scrie cărți despre această tehnică, cărți ce conțineau atât instrucțiuni cât și șabloane. Cărțile au apărut sub titlul " Borduren op Papier". În general, pentru realizarea unui proiect cu ajutorul acestei tehnici, avem nevoie de următoarele
Caleidoscop by Irina Saroşi () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93503]
-
analize medicale, profesor, corector, funcționar la Loteria de Stat, la Monitorul Oficial, la Recensământ, la o fabrică de sticlărie. În tot acest timp, preocuparea sa pentru literatură, pictură și muzică a rămas constantă. Expresie a acestei existențe, într-un fel artistă, a fost și faptul că prin anii ’50 își ținea casa, din strada Jules Michelet, deschisă unui cenaclu (el îi spunea „academie”), la care participau V. Voiculescu, care a citit aici Sezon mort, Șerban Cioculescu, A. P. Bănuț, Tit Simedrea, profesorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
fi intuit înaintea lui I. Barbu o poezie panteistică, rece, carbonică, evocatoare a forțelor geologice, de a fi compus privind "prin lentile negre" madrigale astronomice și a fi îndreptat imnuri "către minerale". Cuarțuri, cărbuni, ametiste, forme amorfe de rocă; forme artiste sub care estetica sufocă. I. PELTZ După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
efortul acestora de Întemeia o literatură modernă. Solidari pînă la a face ei Înșiși literatură făcînd critică. Astfel, Maiorescu ne-a dat nu numai un model de critică, ci și un model de frază. Una din explicațiile tipului de critică artistă, atît de răspîndit la noi, trebuie căutată În dorința (conștientă sau nu) a criticilor de a sprijini literatura nu numai „din afară” (ca critici) ci și dinlăuntru (ca scriitori), prin creație propriu-zisă. Critica mai sprijină Însă literatura și altfel. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vedere, cu siguranță, numai anumite opere, considerate reprezentative, din tradiția realismului mimetic (într-o conferință despre femeia română dădea drept exemplu tipic pe Ana lui Vasile Baciu, țăranca năpăstuită din romanul rebrenian), ignorând în schimb completamente cealaltă "tradiție", a prozei "artiste", "decadente" (pe motiv că ar fi un fenomen de împrumut, deci ne-specific), cu nimic inferioară valoric, dacă ne gândim la scriitori ca Odobescu, Macedonski, Dimitrie Anghel, Mateiu Caragiale, Ion Vinea "tradiție" ilustrată, nu mai puțin, și de "melodramaticul" Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un cinematograf. Totuși, pe baza unor stipulații contractuale, sala Ateneului a putut găzdui și numeroase spectacole de teatru. Din numeroasele reprezentații susținute aici de Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria Filotti a obținut unul din cele mai formidabile succese prin reprezentarea <<Romanței>>” -, și cea din februarie 1929 - spectacolul „Principesa Turandot”, o comedie regizată de Z. Soare și interpretată, printre alții, de actorii Ana Luca, Aurel Athanasescu și G. Baldovin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mari filme, aduse direct de la casele în drept, cum ar fi Casa Misterului, cu marele artist Mosjoukiny, Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas, după nemuritoarea operă a lui Emil Zolla, Calvarul unei orfane, cu renumita artistă parisiană France Dellia și Monte-Carlo, cu celebra stea Betty Balfour”. Tot la nivelul anului 1919, sursele arhivistice ne relevă existența unor cinematografe private, ce ar putea fi denumite - din dorința de a fi cât mai aproape de adevăr - „cinematografe de domiciliu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar greutatea de a exprima ceea ce ai recoltat penibil în lumea ascunsă a sufletului va fi și mai mare. Dar oare poezia "veche" este întotdeauna ușor de înțeles? Nu cere și ea atențiune, deprindere? Eminescu chiar, care unor spirite excesiv de artiste, de complicate, de grăbite și de distrate li se pare atât de simplu, atât de compromițător de simplu, - e oare atât de simplu? E oare atât de ușor de înțeles, chiar pentru spiritele complicate și "artiste", poezia Cu mâine zilele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care unor spirite excesiv de artiste, de complicate, de grăbite și de distrate li se pare atât de simplu, atât de compromițător de simplu, - e oare atât de simplu? E oare atât de ușor de înțeles, chiar pentru spiritele complicate și "artiste", poezia Cu mâine zilele-ți adaogi...? Sau imagini ca acestea (iau câteva bazate pe aceeași analogie): Memfis, argintos gând al pustiei; ori: Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne ă luna î; ori: Căci e vis al neființei universul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
publice rușinoase cu intelectualii, au fost discutate în conducerea partidului? Răutu știe, că se ocupa de sectoarele acestea atunci. Pentru ce motiv s-au organizat acele demascări, pentru că aceștia discutau despre Lica, că este o incapabilă și că nu este artistă ș.a.m.d. și a trebuit să facem înscenarea aceea cu intelectualii, care este o rușine pentru noi, sau să dizolvăm un Comitet pentru tehnica nouă, pentru același motiv. Hai să discutăm lucrurile așa cum sunt. Ce activitate contrarevoluționară a depus
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care, își trage și lui două. Dar are grijă să nu fie la fel de fatale. Judecata: Camil Brukel e osîndit la 10 ani muncă silnică. Altă dramă, la Maenza: Rudolf, artist flautist, face ore de muzică cu Berta, dulcea lui soțioară, artistă harpistă. Toate bune, pînă cînd îngerașul lor de copilă moare. Moare de durere și mama Berta. Rudolf, neconsolat, începe să se cam deranjeze la cap și, de fiecare aniversare a moartei Berta, umple camera de flori și cîntă. Flautului răspunzîndu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
peste frunzișul pământului. Roua argintie cade peste frunzele mohorâte, după care încet își face loc peste pielea neagră a pământului. Este o zi superbă de octombrie. Stau la geam și privesc cum peisajul multicolor se îmbogățește sub paleta unei mari artiste -TOAMNA. În curând, frunzele vor începe să cadă, formând un covor foșnitor sub picioarele noastre. Copacii vor rămâne goi de frunze, goi de păsări. Câtă melancolie se așterne pe acest prag al verii ce a trecut și al iernii care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ca medic militar. Era locotenent-colonel de rezervă. Această perioadă a vieții sale este aproape necunoscută. Se pare că la un moment dat a revenit de pe front, acasă, la Iași, unde locuia pe strada Lăpușneanu nr. 37. După unele știri, marea artistă Mărioara Voiculescu i-ar fi fost prietenă în acele vremuri tulburi și ei i-ar fi rămas arhiva și bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917, se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Mincu); Folclore letterario romeno, Torino, 1981 (în colaborare cu D. Losonti); Nuovi poeți romeni, introd. trad., Florența, 1986 (în colaborare cu Marin Mincu); Norman Manea, Ottobre ore otto, Milano, 1990, Un paradiso forzato, Milano, 1994, Clown (Îl dittatore e l’artista), Milano, 1995; Constantin Noica, Șei malattie dello spirito contemporaneo, introd. trad., Bologna, 1993, Pregate per îl fratello Alessandro, introd. trad., Bologna, 1994; Lucian Blaga, Lo spazio mioritico, Alessandria, 1994 (în colaborare cu R. Bussetto); Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
a limbajului care coboară, în esența sa, mai ales în ciclul numit Cântice de lume, din „of”-urile lui Anton Pann, dar și din maliția bonomă a lui I. L. Caragiale. „Cânticul” reprezintă mai mult decât o specie literară: anume, modalitatea artistă de a te copilări în instinctual. Totul este aici ingenuu și elementar, pur și abject, banal și fantastic. „Personajele”, îndeosebi cele din ciclul Balade, sunt ipoteze lirice, așa cum și în dramaturgia firavă a autorului ele sunt dezvoltări, halucinatorii uneori, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
visării. Tectonica țărmurilor se asociază marital cu vastitatea mării, plajele pustii evocă absențe sau despărțiri. Țărmul devine la Viorica Toporaș metafora unei iubiri defuncte, dar și locul unei întîlniri definitive. În orizontul marin al coastelor engleze sau din nordul Franței, artista identifică în nebulozitatea atmosferică prilejuri de analize cromatice, de transparențe și iluminări ale unui soare mai întotdeauna convalescent. Mișcarea imprevizibilă a norilor, formele lor adesea sugerînd cavalcade fantastice animă suprafața și permit efecte în maniera impresionistă a lui Claude Monet
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
fiind evident substanțial diferite. Întîlnirea cu acuarela s-a produs de timpuriu și definitiv. Nu este doar o tehnică, ci ,mai ales, o vocație. Tipul ei de refexivitate nu exclude coexistența unor reacții spontane și directe, atașante și puternic individualizate. Artista în pictură construiește, în acuarelă visează. Feminitatea o ajută să desprindă din iluzoria clipă permanența, efectul trecător din lumina unui bob de rouă. Acuarela, tehnică a transparențelor și vaporozităților are, mînuită cu abilitate și încredere, capacitatea de a include în
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o aură de durată. Un reporter de la televiziunea din Ankara, întâmplător pe litoralul bulgar, a înregistrat și filmat o convorbire cu artista, în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Gorovei, Mariana Stratulat, Viorica Toporaș - Augustin Macarie, „Dimineața”, 23 mai, 2000 69 Arta plastică - „Patima în culori”, rev. „Acasă”, 28 mai, 2000 70 „Virtuți narative” - Gh. Macarie, „Monitorul”, 8 iulie, 2000, p. 7A 71 Catalog iunie 2000 - Claudiu Paradais - „O artistă între istorie, filozofie și arte plastice”, „Biblioteca Gh. Asachi”, 2000 72 Artiști ieșeni la Bacău - Cornel Istrati, „Info Artis”, aprilie, 2000 73 Grația acuarelei - Valentin Ciucă, „Monitorul”, 17 august, 2001 74 „Încerc să-mi asum și să decantez toate evenimentele
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
memoria sa afectivă se termină cu încheierea tabolului ca treapta supremă a unei desfășurări prin care toate se reîntorc în Golul începuturilor. Să considerăm meritorie această invitație către necuprinsul albastrului dintre Cer și Pământ, care cheamă spre mirajul nedefinitului (Marină). Artista redevine obsesiv la aurul țărmului îmbrățișat de verdele albastru al tainelor mării, din neputința desprinderii totale de ceea ce este pământesc în noi (Plaja Corsica). Și dacă se întoarce mereu la țărm, consider că o face pentru a ne oferi cadrul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]