8,717 matches
-
gând, ca să se împlinească Orsita, ori c-or fi murit de întristare." b. Vânătoarea Actul vânătorii posedă multiple semnificații în folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie în urma unei aventuri cinegetice, în urma unei antropomorfizări tipice basmului, există în numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este încă o dovadă a faptului că în basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă în care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie în urma unei aventuri cinegetice, în urma unei antropomorfizări tipice basmului, există în numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este încă o dovadă a faptului că în basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă în care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa în existența umană un rol foarte important. Vânătoarea constituie o îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii în muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori în marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin [Teodorescu], feciorul de împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș-a-mpăraților. Eroul, ajuns într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!"), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm în care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător [Păun - Angelescu], în care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu înainte de a-i spune mamei tranșant: "-Mamă, io am adus fata asta și-o prinz
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
recuperează pe fata nemuritoare. Și tatăl băiatului a încercat, în tinerețe, s-o cucerească pe fată ("vreo nouă ani de zile"). Fata îl învie pe băiat; cei sortiți să fie împreună depășesc toate încurcăturile. O istorie mai ciudată găsim în basmul Fata moșului [Ioniță]. După ce iese din pulpa moșului, fata este luată de un corb și dusă într-un cuib în vârful unui copac. Basmul utilizează în mod frecvent figura corbului, în contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant; el conduce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe băiat; cei sortiți să fie împreună depășesc toate încurcăturile. O istorie mai ciudată găsim în basmul Fata moșului [Ioniță]. După ce iese din pulpa moșului, fata este luată de un corb și dusă într-un cuib în vârful unui copac. Basmul utilizează în mod frecvent figura corbului, în contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant; el conduce eroul dintr-o lume într-alta, îl ajută în lupta cu zmeul, îl învață cum să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de flori", se-ndreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl încuviințează căsătoria celor doi: "Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău!" Bine mai e omul la casa lui [Teodorescu] este titlul unui basm prin care se urmărește ilustrarea unei zicale vechi de când lumea. O văduvă de negustor avea o fată deosebită, "că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa." Într-o dimineață, venise
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care se traversa marea ca pe uscat", o căciulă "care făcea pe purtătorul ei nevăzut" și un bici, care, "dacă era trosnit, împietrea dușmanii". Fiul de împărat își continuă drumul, "unde îl trăgea dorul", cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: împăratul își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă "aveți noroc de mine să mă moșteniți!" Săgeata celui mare a picat la o fată de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ion procedează după cum l-a povățuit îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască "un bloc în apropierea mea" și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
m-a lua! Cine-a intra pân-în brâu m-a lua! Cine-a intra pân-în urechi m-a lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se metamorfozează într-o fată frumoasă, "îmbrăcată în aur", în timp ce cumnatele ei se fac din nou de rușine. Urmează un loc comun în derularea basmelor: arderea pielii de broască și dificultatea căutării fetei. Reproșul adus tânărului include și modalitatea de recuperare a fetei: "Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cosmice legate de legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate." d. "Norocirea" Însoțirea dintre un/o nenorocit(ă) și un/o norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rămână la casa unde există femeie tânără și bărbat bătrân când va fi mânios, să nu dea voie inimii să-și facă pe voie), devine înțelept, potrivit pentru greutățile căsătoriei. e. Privilegiul norocului Căsătoria dintre cei doi protagoniști ocupă centrul basmelor care au drept temă călătoria inițiatică a tânărului, ce se sfârșește, în mod firesc; prin trecerea într-o altă vârstă și, implicit, cu o nuntă. Întreaga construcție epică a basmului se află deci orientată spre motivarea acestui act. Pentru a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e. Privilegiul norocului Căsătoria dintre cei doi protagoniști ocupă centrul basmelor care au drept temă călătoria inițiatică a tânărului, ce se sfârșește, în mod firesc; prin trecerea într-o altă vârstă și, implicit, cu o nuntă. Întreaga construcție epică a basmului se află deci orientată spre motivarea acestui act. Pentru a accentua puterea destinului, basmul recurge deseori la elemente spectaculoase, care ies dintr-o fantezie debordantă. Acest gen de narațiuni extrem de răspândite speculează la maximum fabulosul, capacitatea de invenție, fantezia proprie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
temă călătoria inițiatică a tânărului, ce se sfârșește, în mod firesc; prin trecerea într-o altă vârstă și, implicit, cu o nuntă. Întreaga construcție epică a basmului se află deci orientată spre motivarea acestui act. Pentru a accentua puterea destinului, basmul recurge deseori la elemente spectaculoase, care ies dintr-o fantezie debordantă. Acest gen de narațiuni extrem de răspândite speculează la maximum fabulosul, capacitatea de invenție, fantezia proprie creatorilor basmelor. "Căsătoria constituie baza ideologică pentru relațiile sociale și sexuale, transformându-le, prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
află deci orientată spre motivarea acestui act. Pentru a accentua puterea destinului, basmul recurge deseori la elemente spectaculoase, care ies dintr-o fantezie debordantă. Acest gen de narațiuni extrem de răspândite speculează la maximum fabulosul, capacitatea de invenție, fantezia proprie creatorilor basmelor. "Căsătoria constituie baza ideologică pentru relațiile sociale și sexuale, transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
creatorilor basmelor. "Căsătoria constituie baza ideologică pentru relațiile sociale și sexuale, transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos cu părul de aur [Șerb] narează istoria unui copil sosit în casa unui pustnic într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de împărat, care "alunecase și ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din butuc în viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit de mort, în mitologia greacă, zeii înșiși sunt întotdeauna cei care o fac." Copilul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit de mort, în mitologia greacă, zeii înșiși sunt întotdeauna cei care o fac." Copilul este înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul îl încurajează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit de mort, în mitologia greacă, zeii înșiși sunt întotdeauna cei care o fac." Copilul este înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul îl încurajează astfel: "aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
boieri, și, pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână, și după acela s-o dea împăratul." Fata-l lovește cu mărul pe argat. Alte variante ale acestui basm sunt Făt-frumos cu părul de aur [Ispirescu] și Povestea lui "Nu știu" [Vasiliu]. Dacă în prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele împăratului își aleg partenerii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
odihni." După ce s-a închinat pomul și după ce nuntașii au jucat în jurul lui, nănașul "începe a-l scutura, adică a-l împărți între aceia pe care îi află el demni, de regulă însă între neamuri." Mărul este prezent în multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate în mere de aur; în legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate în mere de aur; în legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să se-nsoare, "își citi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]