6,428 matches
-
îndepărta de ea în ultima clipă. Din dulap nu va ieși niciodată la lumină adevărul: o întreagă artă a discursului se va strădui să devieze, să deturneze discuția, pentru a împacheta frumos și a salva o situație compromisă. Teatrul de bulevard oferă, implicit, lecții despre forța cuvântului înșelător. Bois d’Enghien iese din încurcătură grație discursului său. Exemplele de acest fel sunt numeroase. În Boubouroche a lui Courteline, asistăm la o veritabilă instituționalizare a „dulapului” ca soluție de refugiu, căci amanții
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acoperi din nou, întotdeauna, cuvintele. Dar cui i se datorează, de fapt, această flagrantă contrazicere a realității? Doar unui discurs bine articulat și convingător? Nu cumva și nevoii de iluzii, de iluzionare? Cu această incertitudine se încheie orice comedie de bulevard unde dispozitivul de supraveghere a funcționat perfect, dar fără efecte imediate: revelațiile au rămas fără urmări. Nimic nu trebuie luat de la capăt, nimic nu trebuie refăcut, reclădit, dimpotrivă, totul trebuie să continue... aici iluziile nu se pierd, ci se cultivă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Pîcă, etc., într-un cuvânt toată boema bahică, dar și mari poeți și pictori ai lumii: Poe, Villon, Vigny, Hoffman, Klee, Kandinsky, Miro, Goya. Portretele sunt pitorești în ideea destinului villonesc hărăzit creatorilor și poetului implicit. Înfrățit cu Pîcă, copilul bulevardului, elogiază legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
este redată în acele păpuși de piatră, (preluate din folclor), în crini (simbol al purității, dar și al morții) și în nuntă (al cărei sfârșit înseamnă moarte). Motivul crinului, cu simbolistica citată, invadează existența; crinii ies prin pereții caselor, pe bulevarde, prin soare, prin ochiul însuși ce poartă în el "zarea crinului". Ileana Mălăncioiu riscă să ajungă la manierism. Ioana Diaconescu "Furăm trandafiri", E. P. L., 1967; "Jumătate zeu", Eminescu, 1970; "Adagio", poeme, Eminescu, 1973. Se pare că Ioana Diaconescu este eleva
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Câte suflete se răsucesc în mine?/ ale cui sunt oare?/ Câte ecuații necunoscutele/ în vase,/ pe sol,/ pe Selene,/ în cosmos" (Veronica Porumbacu). 2 Uneori poetul se simte: " un uriaș animal preistoric,/ un arheopterix ce-a nimerit, să spunem, pe bulevard,/ are aripi, labe și gheare,/ într-o labă ridică receptorul telefonului public/ și se uită la el de la mare distanță,/ cercetând esența." 3 "Nu pot să mă spăl de pulberea cruntei istorii/ prin care am trecut/. Nu pot s-arunc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
neloială, risipă etc., care se întinde pe toată perioada interbelică. Principala cauză a tergiversărilor au constituit-o neînțelegerile asupra terenului în care să fie construit: „pe locul vechiului abator”; „la punctul Cremenea”, comuna Letea; unde era „tîrgul de lemne”; „în preajma Bulevardului Carol I și Podul de Fier”; „în strada Fabricilor, lîngă fabrica de pielărie a dr. Perlberger”; la „stînga Școlii Normale de Fete”. De fiecare dată, specialiștii se contrazic și își impută „greșeli ireparabile”, pentru a se elimina unul pe celălalt din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori, la cafenele, la Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt 346 de studenți romîni, toți băieți avuți; se zice că rar care n-ar avea femeia sa. Așa se înțelege cum nu pot trăi cu șase sute franci pe lună! Cocotele sînt frumoase, tinere: toată Franța, toată Europa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
9. Radu Cosmin, Babylon, 1, Ed. Rampa, 1921, p. 31. 10. Apud: Radu D. Rosetti, op. cit., p. 230. 11. într-un interviu acordat lui Al. Raicu, Agatha Grigorescu Bacovia povestește despre un asemenea popas, făcut după o plimbare: „Mergeam pe bulevardul Neatîrnării azi Mărășeștiși nu ne spuneam nimic. în dreptul parcului poetul m-a invitat deodată să intrăm și să stăm puțin pe o bancă. Era poate obosit. Eu mă grăbeam, dar mi-a adresat o privire atît de rugătoare, încît n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dugheni”, în speță tîrgul „plin de dugheni”, evocă mediocritatea, stagnarea, meschinăria. O lume captivă, indiferentă sau incapabilă de a gîndi la altceva decît la „zurnetul de bani”. -„Dar vai(...) acei nebuni, rătăcitori, tăcuți,/ Gesticulînd [altă dată „răcnind”- n. m.] pe bulevarde...” („Vobiscum”). Bacovia le-a înțeles tristețea și s-a cutremurat. într adevăr, unele din manifestările acestor inși blînzi îți rup inima, așa cum mi s-a întîmplat mie azi, mergînd pe Calea Mărășești, principala arteră a orașului. O blondă emaciată, scheletică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
părintească, și îi ațâțaseră curiozitatea față de realitățile eterne ale condiției umane. Fotografie reprezentându-l pe Gide Marguerite era curioasă să afle cine era și, în contextul schimbării ambianței politice europene de după 1929, era curioasă față de viitor. Zilele fără griji de pe bulevardele pariziene deveniseră nopți apăsătoare în care asculta frecventele relatări despre marasmul economic care se profila la orizont. Banii încă nu erau o problemă pentru ea. Michel îi lăsase o foarte mică moștenire, pe care ea a pus-o de o
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
1940, dar îi plăteau puțin sau chiar deloc. Între timp Frick a găsit de lucru la Gimnaziul Hartford, în Connecticut, la peste 100 de mile de Manhattan. Avea să înceapă în septembrie 1940, așa că a închiriat un apartament acolo, pe Bulevardul Prospect, la numărul 549. Marguerite a urmat-o și au rămas acolo până în aprilie 1951, când s-au mutat pentru totdeauna în Maine. Dar viața acolo nu era ușoară. Yourcenar, care în anii '30 se obișnuise cu ospitalitatea grecească acea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
într-o carte în care relațiile sexuale erau atât de dezechilibrate, iar rebelii existențiali precum Zenon își găseau propriile lor căi de scăpare nu ieșirea în sinucidere. Chiar în Franța, epoca lui Sartre se sfârșise în adunările de protest de pe bulevardul Saint Germain. Toate acestea au avut un impact negativ asupra cărții lui Yourcenar, indiferent cât de obsedat era de "virilitatea" ei micul ei grup de critici. Piatra filozofală nu se prea citea nicăieri în afara Franței în 1968: pentru simplul motiv
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de spectrul morții ar vrea să pară autorul lor, Paul Gorban este, funciarmente vorbind, o natură solară. A se observa, bunăoară, al șaptelea poem karmic: "mișc brațele și-mi dau seama că o cruce/ poate fi oricând un corp pe bulevard/ se poate îndrăgosti de alte cruci/ și poate face alte cruci/ și poate numi cimitirul maternitatea de cruci./ dar ce mă îngrijorează e faptul că nu știu unde/ se roagă aceste cruci. dăruiește-mi buzele tale/ și voi face din ele ruga
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
intempestive, a respectat cu strictețe instituțiile existente. Pe de altă parte, nu degeaba biografii președintelui insistă atît de mult asupra simplității, asupra familiarității preferințelor și obiceiurilor sale: Pinay fumează pipă, îi place să meargă la pescuit, preferă apartamentul său de pe bulevardul Suchet, mobilat în stilul Empire, fastului palatelor naționale; "noul președinte, precizează "Paris-Match", se îmbracă cu stofe englezești sobre, gri sau albastre cu dungi albe, poartă doar pălărie neagră..." Pe cînd Cap de aur nu se integrează într-o viață socială
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
rece"...). EXERCIȚIUL A.3. Inspirîndu-ne din lucrarea lui M. M. Cauterman și B. Graczyk din 1986, putem propune următorul extras romanesc, prezentînd un personaj și casa în care acesta locuiește: Se întoarse, mergînd cu pași mari. O apucă pe un bulevard mărginaș și se îndreptă spre strada Boursault, unde se afla locuința lui. Imobilul înalt, cu șase etaje, era locuit de douăzeci de familii sărmane de muncitori și funcționari, și, urcînd scara ale cărei trepte murdare, cu bucăți de hîrtie împrăștiate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
realiste de tradiție (B). Obiectivul este cel de a determina producția unei descrieri integrate în context dat și care depinde de acesta 3. A. Robert se puse într-un colț al terasei, acolo unde era cea mai bună vedere către bulevard. Nici măcar nu avu timp să aștepte. Abia se așeză că o și zări. B. Construiți textul care lipsește cu ajutorul corpusului B de pe pagina alăturată. C. Alegeți una din cele patru soluții, respectiv: C.1. Ea se așeză lîngă el. Se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scenice românești și structura repertoriului dramatic. Tot de situația teatrului românesc se ocupă și Șt. Vellescu, într-o conferință ținută la Ateneul Român și publicată, după aceea, în revistă. Șt. Vellescu semnalează, printre primii, influența negativă pe care „drama de bulevard” o are asupra moravurilor. În același timp, remarcă situația dramaturgiei autohtone, obligată să abandoneze subiectele naționale și să imite modelele străine pentru a rezista concurenței. Teatrul românesc, scria Vellescu, trebuie să devină un instrument de cultură și educație, care să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
morcovi. În apropiere de Poarta Brandenburg, clădirea Reichstag-ului se înălța ca un spectru de piatră, sfredelit și devastat, al de-mocrației asasinate. Era o vreme blîndă de tot, cerul era albastru, nu se zărea nici țipenie de om, piețele și bulevardele erau triste și pustii. Mă aflam în apropierea a ceea ce rămăsese din ambasada Franței, cu liniile sale clasice, care privea către cele o mie de ferestre oarbe ale hotelului Adlon, distrus de flăcări. Ceva mai încolo, ruinele ambasadelor și reședințelor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pentru "Ideea Europeană" INEVITABILA ÎNTREBARE Ori de câte ori o comunitate e pusă în fața unui fragment greu de explicat rațional din trecutul său, ea se întreabă, mai ales prin generațiile tinere: cum a fost posibil? Toată lumea admite, firește, că istoria nu e un bulevard răsărit impecabil de sub triunghiul demiurgului, ci e un complex de fenomene suscitând prea adesea perplexitatea noastră. Nu demult, istoricii germani au fost drastic chestionați cu privire la ororile nazismului. Cum de a fost cu putință genocidul practicat de acesta în lagăre și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
uneori și resentimentare. Misia de care vorbiseră Aaron, Kogălniceanu, Bălcescu, pe seama poporului român, devine o temă curentă la I. Ghica (Misiunea românilor, 1862), V. Maniu (La mission de l'Occident latin dans l'Orient de l'Europe, 1869), Al. Odobescu (Bulevardul civilizațiunii în Orient, 1877) ș.a. Substratul acestui mesianism e în ansamblu justițiar și revendicativ. Pentru generația Junimii, Europa nu mai alcătuia un ideal de neatins, atitudinea ei față de valorile acesteia fiind mai degrabă una critică. "Nu voiu, stimabile, să știu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Un șir lung de taximetre într-o piață animată. Hamalul profită că sunt străin și-mi cere o taxă înzecită. Mașina pornește în goana mare spre Bd. de Sebastopol. Privirile mele curioase și avide așteaptă minuni și întâlnesc numai un bulevard ca toate, cu palate și prăvălii ca pretutindeni, cu o mișcare obișnuită. (Liviu Rebreanu, Metropole) 1.Ilustrează două trăsături ale textului memorialistic. 2.Explică prezența exclamației din titlul fragmentului: Paris! 3.Motivează scrierea cu inițială majusculă: Bd. de Sebastopol. 4
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
consecință, spații a ceea ce autorul numește "turismul identitar". Deși "balonul turistic" este un termen care a apărut din fuziunea ideii de turism și lumea virtuală, el este un spațiu delimitat, așa cum era agora în antichitate sau cum erau saloanele și bulevardele pariziene în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sau, mai recent, cum sunt mall-urile, târgurile ori parcurile tematice. Toate acestea repre-zintă spații ale turismului identitar, care permit schimbări de identitate în cadrul de siguranță relativă al baloanelor turistice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spații închise și infinite în același timp247. O a doua caracteristică importantă a orașului constă în utilizarea la scară largă a luminilor și a reclamelor luminoase în fața hotelurilor, de-a lungul principalelor puncte de atracție ale orașului, cum ar fi bulevardul Las Vegas, sau, cum este denumit în mod curent, the Strip. Scopul reclamelor luminoase este dublu: pe de o parte, se creează contrastul între orașul care celebrează viața douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru și deșertul lipsit de viață; pe de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spate; noaptea, este o sursă de lumină. Ziua se rotește, iar noaptea devine un joc de lumini; conține efecte pentru prim-plan și distanță". Astfel, se creează efectul paradoxal de negare a luminii naturale în cazinou și a nopții pe bulevard 248. Unele firme sunt însoțite de spectacole de stradă care ilustrează tema hotelului. În fața hotelului-cazinou TI (fost Treasure Island) are loc în fiecare seară un spectacol înfățișând bătălia dintre vasul piraților și vasul englezesc pe o lagună artificială asemănătoare celei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
proiectat după principii consecvente, și se va baza probabil pe elemente incompatibile suprapuse, a căror unitate nu este fixă și stabilă, ci se formează în timpul procesului de alăturare a elementelor opuse ori nepotrivite. Conform opiniei lui Venturi, ordinea de pe Strip, bulevardul central al Las Vegas-ului, este complexă pentru că ,,nu avem de-a face cu ordinea superficială, rigidă a proiectului de renaștere urbană sau cu modernul "design total" al megastructurilor [...] ordinea bulevardului se manifestă la toate nivelurile [...] Nu este o ordine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]