6,806 matches
-
domenii de activitate nu primește ajutor medical înainte de a-i cădea cărămida în cap în timpul serviciului. Pentru mine armata a reprezentat o activitate forțată la care nu m-am putut adapta. Soldații primeau de acasă pachete cu tot felul de bunătăți, iar pentru mine, primul pachet primit de la mama a fost cu niște mere pricăjite. Degeaba am căutat, nu mai era nimic altceva. La prima tragere am fost printre primii, dar când s-a pus problema unui bilet de învoire în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
plăcut întotdeauna să afirme că în spatele lui Aurelian au găsit vid demografic, că împăratul roman a dus cu el dincolo de Dunăre tot ce era suflet de om. Inexact și imposibil. Era imposibil ca un teritoriu binecuvântat de Dumnezeu cu toate bunătățile, să fi fost părăsit de un popor de viteji ce se arătase neînfricat cu numai 175 de ani mai înainte, în fața celor mai puternice armate ale lumii cunoscute la vremea aceea. Dragostea de glie pe care o arătaseră din totdeauna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Soldați flămânzi și goi, ofițeri stricați și bețivi au năpădit satele istovite de sărăcie din acest ținut de graniță, gata să-i despoaie de tot ce le mai rămăseseră bieților iobagi, numai ca ei să se poată ghiftui cu toate bunătățile oferite prin «daruri» silite. Nicăieri nu s-a putut vedea o mai cumplită secătuire sub toate raporturile a unei populații harnice și nevinovate ca cea din Țara Făgărașului, din partea armatei austriece. Așezarea în aceste sate a soldaților călăreți îi neliniștea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
printre mese, cu picioarele încordate și fesele nervoase, dar părînd că nu face nici un efort, și cu sînii aceia colosali, care nu se lăsau clintiți de nici un avînt... „Piff !“ ...Cu sînii aceia străbătînd aerul ca două canoe grele, încărcate cu bunătăți. și fesele ălea de sub fîlfîirea fustiței... și fustița aia verde, care lăsa o dîră de un verde pal în urma ei, ca în filmul acela cu Olivia Newton John... Singura chestie nasoală la barul ăsta e că nu le poți pocni
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lucruri așa de neînsemnate când le pui față în față cu învățătura cealaltă, sufletească pe care ne-o dă Domnu’! Și ne-o da această învățătură, nu pentru că trebuia și pentru că i se plătea, dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și din curățenia unui apostol. <footnote Mihail Sadoveanu, Domnu’ Trandafir, în volumul Prietenul de la catedră, Ed. Tineretului, București, 1962, pp. 10-11.94 footnote> *** Spre surprinderea mea, mi-am început
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
edu cație părintească, în forma ei lapidară și nudă. O mamă, venită dintr-un sat nu prea apropiat de Iași să-și vadă feciorul normalist începător, purta pe umăr o traistă plină cu obiecte de îmbrăcăminte, trebuitoare băiatului, și cu bunătăți din gastronomia proprie familiei, bunătăți cărora adolescentul le ducea, cu siguranță, dorul. Întâlnirea dintre mamă și fiu a fost fără efuziuni. Băiatul i-a sărutat cuviincios mâna mamei iar ea l-a sărutat călduros pe obraji. Mi-a reținut însă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ei lapidară și nudă. O mamă, venită dintr-un sat nu prea apropiat de Iași să-și vadă feciorul normalist începător, purta pe umăr o traistă plină cu obiecte de îmbrăcăminte, trebuitoare băiatului, și cu bunătăți din gastronomia proprie familiei, bunătăți cărora adolescentul le ducea, cu siguranță, dorul. Întâlnirea dintre mamă și fiu a fost fără efuziuni. Băiatul i-a sărutat cuviincios mâna mamei iar ea l-a sărutat călduros pe obraji. Mi-a reținut însă atenția începutul convorbirii dintre ei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
abordate. La începuturile studenției, povestește ea, în vremurile bogate în lipsuri și neajunsuri, bunicul ei, trăitor pe meleagurile unde strălucesc spiritele lui Irimescu și Labiș, a venit la Iași să-și viziteze nepoata purtând în spate o traistă doldora de bunătăți cărora studenta le ducea dorul: plăcinte poale-n brâu, colaci proaspeți și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
camerele video și aparatele foto în funcțiune. Somnul, redus pentru unii la doar 2-3 ore, s a consumat în dormitoarele taberei. Cei cu timpul de odihnă scurtat, cu greu au putut fi aduși la ciorba de potroace și la celelalte bunătăți ce s-au servit a doua zi. Petrecerea de neuitat s-a încheiat pe la orele 18:00, când autocarul ne-a transportat obosiți dar plini de voie bună, nu înainte de a stabili viitoarea întâlnire peste cinci ani, vara anului 2010
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru întâlniri și hârjoane, pentru jocuri și alergări prin larga curte a bisericii. La slujba de Înviere așteptam momentul luării luminii pentru a șicana
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
chiar de părinții lui. Dacă toți cei ce i-am cunoscut am păstrat despre dascălii aceștia mari amintiri în care afecțiunea se unește cu înduioșarea, e că ceea ce ne leagă încă de ei, peste prăpastia timpului care a curs, e bunătatea lor. Nu mă-nșel; cred că nu mă-nșel. Dintre toți dascălii mei, nu-mi amintesc decât de prea puțini, de câțiva numai, de doi-trei poate, care să fi dat dovadă de lipsă de bunătate. Observațiile și aprecierile pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timpului care a curs, e bunătatea lor. Nu mă-nșel; cred că nu mă-nșel. Dintre toți dascălii mei, nu-mi amintesc decât de prea puțini, de câțiva numai, de doi-trei poate, care să fi dat dovadă de lipsă de bunătate. Observațiile și aprecierile pe care le-am făcut însă, despre activitatea lor didactică, nu poate atinge cu nimic gloria acestor mari lucrători la edificiul culturei noastre. Căci, sub orice formă s-ar fi manifestat, contactul cu inteligența lor nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mână. S-a uitat la mine. A înțeles sfiala mea. Și s-a oprit. Nu știu ce senz va fi avut zâmbetul lui Coșbuc. Trebuie să fi fost puțină ironie în el; dar o ironie distilată, pură, senină. Figura poetului iradia atâta bunătate!... Dar privindu-l, mi-am amintit de istoria veche, de acuzările lui Neculai Lazu, de emoția noastră, de tăcerea lui enigmatică și mi s-a părut că-l văd, în fața detractorului lui, zâmbind ușurel, cu puțină ironie și cu multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în aceeași perioadă, critica a fost mai slabă. Muntenia ducea pe atunci, cu energie și entuziasm, lupta pentru noua organizare politică a Statului, pentru libertățile publice și pentru realizarea idealurilor sociale și naționale. "Critica e dreptul obștesc de a adeveri bunătatea mărfei", declară Alecu Russo, vorbind de relațiile noastre culturale cu Apusul. Ea înseamnă încă o repetă necontenit acest om de inimă și mare patriot controlul și supravegherea întregei noastre activități de refacere, nu numai în domeniul literar, firește, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
renunțat la salteaua de lupte, rămânând în memorie amintirile: manechinul, vechiul prieten de antrenament ce nu se opunea niciodată, zecile de procedee și prize ce se efectuau la nesfârșit pe saltea, deplasările în țară la diferitele competiții, clipele când refuzam bunătățile pe care mi le făcea mama în favoarea cântarului, o perioadă a vieții în care totul era controlat și pe care nu o regret nici azi, dovadă că și în prezent am păstrat același obicei de a sta departe de alcool
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Norocul meu a fost că unul dintre colegii din atelierul de strungărie, ce era mult mai în vârstă, nea Mitică pe numele său Dumitru Bistriceanu, cu o experiență de peste treizeci de ani de activitate ca strungar în firmă a avut bunătatea și a dorit să-mi deslușească această taină a modelării lemnului prin strunjire, ajutându-mă să mă perfecționez zilnic. Lucrând în permanență diferite repere am început să-mi formez mâna, ajungând astfel într-un timp destul de scurt, doar în câteva
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
neîncăpătoare. Participanții veniți la marea petrecere s-au așezat pe unde au putut și unde mai găsiseră loc, formând astfel o imensă grămadă de rugbi naivă. O parte din cei care cunoșteau foarte bine obiceiul casei aduseseră cu ei diferite bunătăți de-ale gurii, formând o masă cât se poate de bogată și îmbelșugată la care bineînțeles nu puteau să lipsească diferitele băuturi alcoolice care mai de care mai speciale. Voia bună și buna dispoziție a fiecăruia se instalase perfect transformând
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
noi la Iași e o zonă care e foarte cunoscută pentru calitatea vinului care se face în acea zonă.” Imediat au și apărut cerințele, unii colegi își doreau câțiva litri pentru sărbători să-l aibă pe masa de Crăciun alături de bunătățile tradiționale, dorind să-i lase bani pentru a le trimite prin poștă. La o asemenea cerință Gheorghe Durac, a refuzat categoric scuzându-se că nu știe dacă persoana în cauză mai are de vânzare sau nu. După terminarea primei șarje
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
palma întinsă și cerșesc așa ceva. În fine, aproape toți. Cândva, am văzut un individ mai puțin adaptat la cerințele sclipiciu lui lazarovian. Nici nu știu ce căuta în public. Cum stătea el liniștit și se uita la zâna cu gropițe (umplute cu bunătate), aceasta i se adresează și începe, așa cum îi este felul, să depene povestea vieții lui. Din cele spuse de ea, omul află că mai are un frate geamăn de care nu a știut niciodată și care iată, se află în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Săptămâna, ceea ce a subliniat și domnu’ Cornel la un moment dat: „Vreau să repar o eroare pe care-o fac unii, că aș fi fost angajat la Săptămâna. Eu lucram la Agerpres.“ Încă de la începutul emisiunii, domnu’ Cornel șia dovedit bunătatea. El șia amintit cât de mult prețuia perioada de sâmbătă și duminică atunci când era copil, ca noi, și de aceea ne a promis că nu va fi rău (cum poate să fie el rău?), pentru că nu vrea să supere pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mult în singurătate, cu atât devine mai în stare să se apropie și să ajungă la Creatorul și Domnul său; și cu cât se apropie mai mult, cu atât este predispus mai mult pentru primirea harurilor și darurilor de la preamarea bunătate dumnezeiască. 21. SĂPTĂMÂNA ÎNTÂI EXERCIȚII SPIRITUALE PENTRU A SE ÎNVINGE PE SINE ÎNSUȘI ȘI A-ȘI ORÂNDUI VIAȚA FĂRĂ A SE HOTĂRÎ DIN CAUZA 2 VREUNEI ÎNCLINAȚII CARE AR FI NEORÂNDUITĂ. 22. Pentru ca atât cel care propune exercițiile spirituale, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
le-am făcut eu. Spun să se facă același lucru cu privire la cel de-al treilea păcat, cel personal, al fiecăruia, aducându-mi aminte de gravitatea și răutatea păcatului împotriva Creatorului și Domnului, cugetând cu înțelegerea cum, păcătuind și împotrivindu-se bunătății nesfârșite, a fost osândit pe bună dreptate pe veci; și să-l ducă la bun sfârșit șacest al treilea punctț cu voința, așa cum s-a spus. 53. Dialog. Înfățișându-mi-L dinaintea mea pe Cristos, Domnul nostru, răstignit pe cruce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
josnică. 59. Al patrulea punct. Să cuget cine este Dumnezeu, împotriva căruia am păcătuit, după însușirile Lui, comparându-le cu cele opuse lor, din mine: înțelepciunea Lui cu necunoașterea mea, atotputernicia Lui cu neputința mea; dreptatea Lui cu nedreptatea mea; bunătatea Lui cu răutatea mea. 60. Al cincilea punct. Un strigăt de uimire însoțit de o afecțiune crescândă, cugetând la toate creaturile, privind la felul în care m-au lăsat și m-au ținut în viață; îngerii, care sunt sabia dreptății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și împotriva iubirii lor trupești și lumești, vor aduce o ofrandă de mai mare cinste și de mai mare însemnătate 2, spunând: 98. „Stăpâne Veșnic al tuturor lucrurilor, Îți aduc ofranda mea, cu bunăvoința și cu ajutorul Tău, dinaintea nesfârșitei Tale bunătăți și dinaintea slăvitei Tale Maici, și a tuturor sfinților și sfintelor Curții cerești, pentru că ceea ce vreau și doresc și este hotărârea mea chibzuită - numai să fie spre mai marea Ta slujire și laudă - este să Te imit în îndurarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
față de lucrul dobândit 3. 151. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului: aiciva fi să mă văd pe mine însumi, stând în fața lui Dumnezeu, Domnul nostru, și a tuturor sfinților Săi, ca să doresc și să cunosc ceea ce este mai plăcut bunătății Sale dumnezeiești. 152. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer harul de a alege ceea ce este spre mai marea slavă a Maiestății Sale dumnezeiești și spre mântuirea sufletului meu. 153. Prima pereche ar dori să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]