7,041 matches
-
s-a înregistrat și la Constanța, unde la o întâmplare a Cenaclului lui Păunescu, un spectator, zice-se, turc, și-a îngăduit o glumă cam sinistră, dându-și în loc de nume o expresie trivială și traducând, cu o altă pornografie, cuvântul cenaclu în limba turcă. Dinamicul poet a exultat de fericire, a cântat și a repetat aceste cuvinte, făcându-le apoi să apară și în revista familiei sale și a lui Ceaușescu, Flacăra. Un hohot imens a cuprins întreaga suflare românească la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
programul de radio, Buletinul filatelic sau, și mai rău, într-o revistă proprie, unde se tot fotografiază, se autoslăvește cu chitarozii lui, cântând din zdrâng în fața reflectoarelor, tot de el ! Petrache Lupu din Maglavit a fost un dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bucurăm când putem cumpăra încălțăminte sau confecții refuzate la export, să acceptăm o literatură falsificată de ideologie, pierdută în haosul demagogic și obsedată de inventarea unei noi istorii; să acceptăm kilometri de filme politizate și să ascultăm până la intoxicare propaganda cenaclului Flacăra. Adăugăm lipsa cronică a medicamentelor, cinismul cu care suntem izgoniți din hotelurile de pe Litoral când vine valuta sau câte-o legumă de partid. În sfârșit, nu există domeniu al vieții noastre materiale și spirituale în România de azi care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
suspiciuni, mi-am propus găsirea cauzei în detaliile narative. Se impune precizarea, că oamenii invocați ca organizatori ai râvnitei “revoluții” anticomuniste din decembrie, “Piața Unirii” lucrau la aceeași întreprindere cu mine, în preajma mea încă din 1977 și frecventau cu succes cenaclul literar LUPTA CU INERȚIA al cărui diriguitor am rezistat până la 30 august 1985, când secretarul de partid cu propaganda pe combinat, Stela Fodor a trecut șefia echipei lui Adrian Rozentzveig , (Ady Cristi). Ordin de sus , tovarășe Tacu ! La CNSAS am
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pe combinat, Stela Fodor a trecut șefia echipei lui Adrian Rozentzveig , (Ady Cristi). Ordin de sus , tovarășe Tacu ! La CNSAS am găsit motivul proteic: pe trei martie 1983 , securitatea mi-a deschis seria dosarelor de urmărire informativă. Continuarea la conducerea cenaclului devenise incompatibilă cu doctrina roșie, colegii de poezie fiind membri ai partidului comunist, argument imbatabil. Străduința pentru excludere începuse pe 5 iulie 1983 , fapt de durată consemnat eufemistic la categoria lupta între generații Notă informativă , 29 .08. 1985 - SURSA informează
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
versuri Murmurul străzii (1955), este precedat de prezența cu poeme în culegeri colective: Veac 20 (1947), Zece poeți tineri (1950) ș.a. Pe lângă oficiul de cronicar literar, la revistele „Steaua” și „Tribuna” a susținut, cu întreruperi, rubrica „Poșta redacției”. A îndrumat cenaclul literar al Asociației Scriitorilor din Cluj, a fost membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România și a făcut parte din juriile Uniunii Scriitorilor și Editurii Dacia. De asemenea, a prefațat cărți și antologii ale debutanților în literatură și a colaborat
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Flămând, țărani. Învață mai întâi în satul natal, apoi la Liceul „Unirea” din Brașov (1958-1962) și la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj (1962-1965), unde urmează și cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura română (1965-1970). Este membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”, unde lucrează ca redactor (1968-1970). Va fi funcționar la Centrala Cărții din București (1970-1971), redactor la Editura Enciclopedică Română (1971-1973) și la revistele „Flacăra” (1973- 1974), „Amfiteatru” (1974-1988) și „Secolul 20” (1988-1989). După ce, în 1989, se stabilește
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
Crișan, pe teme de folclor scrie Ilie Purcaru, de film se ocupă Horia Pătrașcu, despre plastică scrie Tudor Octavian. Sub titlul „Atelier literar”, Geo Dumitrescu își continuă în „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” rubrica adresată poeților în devenire, adevărat cenaclu literar prin corespondență, prin care au fost descoperite nu puține talente. Sunt prezenți cu colaborări scriitori și critici consacrați (Șerban Cioculescu, Octavian Paler, Florin Mugur, Fănuș Neagu, Nichita Stănescu, Eugen Simion, Romul Munteanu, C. Stănescu, Mircea Iorgulescu, Valeriu Râpeanu, Alex.
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
literatură” se menținea pe o poziție de centru, fără derapaje extremiste, căutând să concilieze o linie așa-zicând oficială cu respectul și cultivarea valorilor estetice. În legătură cu rolul și statutul specific al revistei F. în perioada 1973-1985, trebuie consemnat fenomenul denumit Cenaclul „Flacăra”, manifestare inaugurată în septembrie 1973 la București. Adrian Păunescu rostește cuvântul de deschidere: „Vom prezenta celor care vor să ne asculte scriitori din toate generațiile. Fiindcă nu suntem străini de faptul că revista noastră este citită, dorim să sprijinim
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
nu suntem străini de faptul că revista noastră este citită, dorim să sprijinim și să promovăm o literatură majoră, a marilor probleme, o literatură a acestei societăți, o literatură a curajului, o literatură a adevărului. De asemenea, pentru că suntem un cenaclu de poezie, de muzică și de plastică, vom sprijini acea muzică și acea plastică mai apropiate sufletului tinerelor generații [...]. Vom ieși în public, în mijlocul țăranilor, muncitorilor, funcționarilor, studenților.” Au citit poeme Ion Gheorghe și debutantul Ștefan Dumitrescu (textele acestuia fiind
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
sufletului tinerelor generații [...]. Vom ieși în public, în mijlocul țăranilor, muncitorilor, funcționarilor, studenților.” Au citit poeme Ion Gheorghe și debutantul Ștefan Dumitrescu (textele acestuia fiind comentate de cei prezenți). Au cântat Doru Stănculescu și Tudor Gheorghe. Într-o primă etapă, manifestările cenaclului erau săptămânale; în revistă era publicată în fiecare număr o cronică a ședinței cenaclului din săptămâna precedentă (prima ședință beneficiind și de o prezentare călduroasă semnată de Șerban Cioculescu, sub titlul Cenacle de ieri și de azi. „Flacăra”). În prima
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
poeme Ion Gheorghe și debutantul Ștefan Dumitrescu (textele acestuia fiind comentate de cei prezenți). Au cântat Doru Stănculescu și Tudor Gheorghe. Într-o primă etapă, manifestările cenaclului erau săptămânale; în revistă era publicată în fiecare număr o cronică a ședinței cenaclului din săptămâna precedentă (prima ședință beneficiind și de o prezentare călduroasă semnată de Șerban Cioculescu, sub titlul Cenacle de ieri și de azi. „Flacăra”). În prima etapă, structura obișnuită a manifestărilor era următoarea: unul sau mai mulți scriitori consacrați citeau
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
și Tudor Gheorghe. Într-o primă etapă, manifestările cenaclului erau săptămânale; în revistă era publicată în fiecare număr o cronică a ședinței cenaclului din săptămâna precedentă (prima ședință beneficiind și de o prezentare călduroasă semnată de Șerban Cioculescu, sub titlul Cenacle de ieri și de azi. „Flacăra”). În prima etapă, structura obișnuită a manifestărilor era următoarea: unul sau mai mulți scriitori consacrați citeau din creația lor, urma lectura unui poet debutant (comentată de cei de față), apoi erau recitate de actori
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Sorescu, prezentat asistenței de criticul Eugen Simion, poeziile fiind recitate de Virgil Ogășanu, Florian Pittiș, Rodica Mandache; poetul a răspuns apoi la întrebările participanților și asistența a ascultat recitalul susținut de Mircea Vintilă, Mircea Florian ș.a. În această primă perioadă, cenaclul își ținea lucrările în săli de teatru, cluburi, case de cultură, amfiteatre universitare, sedii ale unor instituții etc. Mai târziu, cenaclul a început să facă turnee prin țară, întrunindu-se tot mai des în aer liber, pe stadioane ori pe
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
la întrebările participanților și asistența a ascultat recitalul susținut de Mircea Vintilă, Mircea Florian ș.a. În această primă perioadă, cenaclul își ținea lucrările în săli de teatru, cluburi, case de cultură, amfiteatre universitare, sedii ale unor instituții etc. Mai târziu, cenaclul a început să facă turnee prin țară, întrunindu-se tot mai des în aer liber, pe stadioane ori pe platouri cu conotație istorică etc. Frecvența manifestărilor a crescut, ele nu mai aveau loc săptămânal, ci uneori zilnic ori chiar de
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
a evoluat, renunțându-se la structura canonică din prima etapă și crescând ponderea recitalurilor muzicale. Erau descoperite talente din rândul publicului, mai ales în domeniul muzicii folk. Se recitau versuri din zeci de poeți, atmosfera era incendiară. Adrian Păunescu, conducătorul cenaclului, și-a descoperit acum vocația de agitator și talentul de a domina, mobiliza și dinamiza mulțimile, pe care l-a utilizat intens. Manifestările cenaclului deveniseră niște happening-uri (erau denumite, de F., „întâmplări”) care durau ore în șir (de pildă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
domeniul muzicii folk. Se recitau versuri din zeci de poeți, atmosfera era incendiară. Adrian Păunescu, conducătorul cenaclului, și-a descoperit acum vocația de agitator și talentul de a domina, mobiliza și dinamiza mulțimile, pe care l-a utilizat intens. Manifestările cenaclului deveniseră niște happening-uri (erau denumite, de F., „întâmplări”) care durau ore în șir (de pildă, la 21 februarie 1976, ședința dedicată, între altele, omagierii poetului Marin Sorescu, care împlinea patruzeci de ani, și ținută în Sala Polivalentă din București
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
februarie 1976, ședința dedicată, între altele, omagierii poetului Marin Sorescu, care împlinea patruzeci de ani, și ținută în Sala Polivalentă din București în prezența a peste zece mii de persoane, a durat opt ore). În 1983, la zece ani de la înființare, cenaclul avea la activ o mie de manifestări, la care asistaseră, în total, peste trei milioane de spectatori. În peisajul manifestărilor politico-educative de masă organizate de regimul ceaușist, el reprezenta un fel de supapă pentru exuberanța tinerilor, promova pe scară largă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
în cercuri foarte largi valori ale poeziei contemporane. Desigur, comporta și derapaje pe linia înregimentării gregare (chiar dacă aparent „răzvrătite”). Oficialitatea îl supraveghea atent, tolerându-l totuși de vreme ce organizatorii recurgeau la oficierea cultului lui Nicolae Ceaușescu. De la un moment dat, denumirea cenaclului a devenit „Cenaclul «Flacăra» al tineretului revoluționar”, fiind așezat astfel și sub autoritatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În cele din urmă a fost suprimat, se pare în urma unor incidente care s-ar fi soldat cu accidentarea unor participanți
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
largi valori ale poeziei contemporane. Desigur, comporta și derapaje pe linia înregimentării gregare (chiar dacă aparent „răzvrătite”). Oficialitatea îl supraveghea atent, tolerându-l totuși de vreme ce organizatorii recurgeau la oficierea cultului lui Nicolae Ceaușescu. De la un moment dat, denumirea cenaclului a devenit „Cenaclul «Flacăra» al tineretului revoluționar”, fiind așezat astfel și sub autoritatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În cele din urmă a fost suprimat, se pare în urma unor incidente care s-ar fi soldat cu accidentarea unor participanți. Ultima manifestare a
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Flacăra» al tineretului revoluționar”, fiind așezat astfel și sub autoritatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În cele din urmă a fost suprimat, se pare în urma unor incidente care s-ar fi soldat cu accidentarea unor participanți. Ultima manifestare a cenaclului menționată în paginile F. este cea cu numărul de ordine 1612, ținută la Vălenii de Munte, la începutul lui iunie 1985. Peste câteva săptămâni Adrian Păunescu este destituit din funcție. Până în 1989 revista continuă să apară - cu indiciile clare ale
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Nou, Republica Serbia și Muntenegru - 3.II.2005, București), poet și traducător. Este fiul Vioricăi (n. Balnojan) și al lui Ioța Flora, țărani. Face liceul la Vârșeț, urmând, din 1969, Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București. În studenție, frecventează cenaclul literar Junimea și editează revista-manuscris „Noii” (1971-1973), împreună cu Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă și Constantin Stan. Funcționează ca profesor la Liceul Economic din Alibunar (1974-1976), ca redactor la ziarul „Libertatea” și la revista „Lumina” din
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Porumb. În 1991-1992 își încetează apariția, pentru a fi reluată în 1993, ca serie nouă. Acum director este Antonie Vlad, ca referent cultural figurează Dana Anghel, iar ca secretar de redacție Laura Gheorghiu. Rubrici: „Confesiuni”, „Viață de asociație”, „Sensuri”, „Reportaj”, „Cenacluri literare”, „Confruntări”, „Cronică de carte”, „Sport”, „Magazin” etc. Dincolo de sloganurile impuse în epocă, încă din primii ani de apariție revista reușește să afirme în paginile ei talentul câtorva serii de tineri, deveniți ulterior nume consacrate. Astfel, semnează versuri Elena Ștefoi
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
este rubrica „Atelier literar”. În 1989 Eva Behring abordează Avangardismul românesc, sunt incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației este consemnată activitatea cenaclului „Pavel Dan”. În timp, la F.s. mai scriu Adriana Babeți, Gh. Pruncuț, Val Antim, Eugen Dorcescu ș.a. D.B.
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
de Arhitectură din București (1975). Urmează un an cursurile Institutului Politehnic din București. Lucrează ca decorator, iar după 1991 ca ziarist, fiind pentru o scurtă perioadă redactor la „Luceafărul” și „Contemporanul - Ideea europeană”. Este director al Editurii Allfa. A frecventat Cenaclul din Tei condus de George Țâra, și Cenaclul de Luni, dirijat de Nicolae Manolescu. A fost foarte apropiat de Nichita Stănescu și unul dintre membrii stabili ai boemei gravitând în jurul acestuia. A colaborat la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]