6,191 matches
-
piața neagră din Medellín și aducea camioane pline de bunuri ilegale (alcool, țigări și obiecte de uz casnic) în Columbia într-o perioadă când acest lucru era strict interzis, cu ajutorul lui Mateo "Gândacul de bucătărie" Moreno, un exilat chilian și chimist, care i-a propus ideea ca el să producă un drog foarte profitabil—cocaina, iar Escobar să-l distribuie. Ei s-au extins prin construirea de laboratoare adiționale în pădurile tropicale, folosindu-se și de experiența lui Carlos Lehder, după
Narcos () [Corola-website/Science/336770_a_338099]
-
Friedrich Richard Reinitzer () a fost un botanist și chimist austriac care, la sfârșitul anilor 1880, lucrând cu benzoatul de colesteril, un derivat de colesterol, a făcut epocala descoperire a proprietăților cristalelor lichide, numite astfel de către Otto Lehmann, mai târziu. s-a născut la Praga, într-o familie germană din
Friedrich Reinitzer () [Corola-website/Science/337047_a_338376]
-
utilizat în chimie pentru prezicerea geometriei unei anumite molecule, studiind numărul perechilor de electroni neparticipanți ai atomului central, dar și modul de aranjare al electronilor în legăturile covalente formate. Mai poartă și numele de teorie Gillespie-Nyholm, după numele celor doi chimiști care au dezvoltat-o. Premisa teoriei este aceea că perechile de electroni de valență care se află în jurul atomului central au tendința de a se respinge între ele, astfel că molecula adoptă o anumită aranjare spațială pentru ca respingerea să fie
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
și cobaltocen. Confirmarea structurii ferocenului a fost făcută prin analize spectroscopice prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) și prin analize cristalografice de structură cu raze X. Structura distinctivă de „sandwich” a ferocenului s-a dovedit a fi de mare interes pentru chimiști, care au început să studieze compușii hidrocarburilor cu metalele blocului d, apărând astfel un nou domeniu de interes al chimiei organometalice. În 1973, Fischer de la Technische Universität München și Wilkinson de la Imperial College London au primit Premiul Nobel pentru Chimie
Ferocen () [Corola-website/Science/337363_a_338692]
-
Baronul (n. 16 februarie 1727, Leiden - d. 26 octombrie 1817, Viena) a fost un renumit botanist, chimist și medic austriac de origine franceză, fiind prim-autor în descrierea multor animale, ciuperci și plante. Abrevierea numelui său în cărți științifice este în domeniul botanicii și micologiei Jacq., în cel al zoologiei Jacquin. Nikolaus a provenit dintr-o familie
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
austriac (Freiherr) prin cea mai înaltă rezoluție a împăratului [[Francisc I al Austriei]] la Viena. Titlul de baron era doar valabil pentru el și urmașii săi legali. Jacquin a luat de la început parte activă la transformarea chimiei prin fizicianului și chimistului scoțian [[Joseph Black]], apoi completată de Lavoisier. După ce Black a învățat că există de asemenea corpuri gazoase care nu fac parte al aerului atmosferic, dezvoltând cu farmacistul Meyer în [[Osnabrück]] o controversă stranie asupra cauzei statului blând și mușcător al
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
februarie]] [[Categorie:Decese în 1817]] [[Categorie:Decese pe 26 octombrie]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Rectori]] [[Categorie:Profesori universitari]] [[Categorie:Cetățeni de onoare]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Chimiști ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Chimiști ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști austrieci]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Zoologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
pe 26 octombrie]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Rectori]] [[Categorie:Profesori universitari]] [[Categorie:Cetățeni de onoare]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Chimiști ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Chimiști ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști austrieci]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Zoologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri ai Academiei Ruse de Științe
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
anul 2007 premiul Coup du cœur de la presse pentru "Hymnus" la Festivalul Avignon Off. Născut la data de 16 aprilie 1956, în București, Radu Dinulescu este unicul fiu al regizorului de teatru Dumitru Dinulescu și al Primaverei, mama sa, inginer chimist. Deși născut la București, copilăria și-o petrece în Brăila, până la vârsta de 5 ani și se mută apoi cu mama sa la Galați, unde va rămâne până la 18 ani. Urmeză secția reală a Liceului Vasile Alecsandri din Galați dar
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
(; scris, uneori, și "János Irínyi"; 18 mai 1817, Albiș, azi în comuna Buduslău, județul Bihor, România - 17 decembrie 1895) a fost un chimist maghiar de origine română, inventator al chibritului silențios și neexploziv. El a realizat acest lucru prin amestecarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de clorat de potasiu folosit anterior. Irinyi a luat parte, de asemenea, la Revoluția Maghiară din 1848. A
János Irinyi () [Corola-website/Science/335986_a_337315]
-
(20 iulie 1897 - 1 august 1996) a fost un chimist de origine poloneză, naturalizat elvețian, care a obținut în anul 1950 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Reichstein s-a născut într-o familie evreiască din Włocławek, Regatul Poloniei. Părinții lui au fost Gastava (Brockmann) și Isidor Reichstein. El și-
Tadeusz Reichstein () [Corola-website/Science/336033_a_337362]
-
În 1863, chimistul parizian Angelo Mariani a decis să combine coca cu vin, comercializând această băutură sub numele Vin Mariani. Amestecul de cocaină cu alcool duce la formarea unui alt drog - cocaetilena - cu efecte similare cocainei, diferența constând în efectul euforic mai pronunțat
De ce nu mai conțin cocaină băuturile de tip cola? Răspuns SURPRINZĂTOR () [Corola-website/Journalistic/105072_a_106364]
-
rabin din Franța, care a spus „să fie lăudat vinul lui Mariani!”, iar liderul Bisericii Catolice de la acea vreme, Papa Leon al XIII-lea, purta mereu cu el o ploscă cu vinul lui Mariani, decernându-i o medalie de aur chimistului francez. Observând succesul incredibil avut de băutura lui Mariani, farmacistul american John Stith Pemberton a decis să conceapă propria sa versiune. Rezultatul a purtat numele de „Pemberton's French Wine Coca”, licoarea fiind comercializată drept panaceu. Printre altele, Pemberton susținea
De ce nu mai conțin cocaină băuturile de tip cola? Răspuns SURPRINZĂTOR () [Corola-website/Journalistic/105072_a_106364]
-
a se obține astfel pulbere de oase, utilizată la vremea aceea în scop medical, pentru tratarea unor afecțiuni neurologice despre care se credea că sunt provocate de influențe magice sau demonice. În Pharmacopée universelle, un tratat amplu despre preparatele farmaceutice, chimistul francez Nicolas Lémery (1645 -1715) menționa că pulberea obținută dintr-un craniu de om ar fi fost efecientă în tratarea „paraliziilor, a apoplexiilor, a epilepsiei și a altor boli ale creierului. Asemenea prescripții erau cunoscute încă din Evul Mediu, iar
Craniu uman cu 16 găuri, învăluit în MISTER. DESCOPERIRE despre originea lui () [Corola-website/Journalistic/105162_a_106454]
-
de probleme, atât în cercetare, cât și în diferitele studii publicate. Din aceeași galerie de iluștri reprezentanți ai științei românești face parte și Ionel Haiduc, care a condus Academia Română în perioada 2006-2014, ca pe o recunoaștere a meritelor sale de chimist și profesor. Un moment de certă însemnătate a fost anul 2013, când, în calitatea sa de președinte al Academiei Române, a prezentat punctul de vedere al acestui for în legătură cu efectele economice și de mediu ale proiectului de exploatare minieră prin cianurare
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
pilotul Alexandru Vraciu, provenind din Indiana. A doborât 41 de avioane japoneze, devenind cunoscut sub numele de „Șoimul Carpaților și vulturul Pacificului”. S-au mai ilustrat în diverse feluri români americani precum John Florea, Marin Burcă, Augustin Anghel etc. Inginerul chimist Steve Bogolea a fost implicat direct în crearea primei bombe atomice. Așa cum s-a apreciat, lupta și sacrificiile americanilor de origine română pentru libertate și democrație în anii celui de-al doilea război mondial se constituie într-o pagină pozitivă
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]