7,296 matches
-
de multe ori de ce trebuie să strângem așa de-a valma, în suflet, fără să selectăm tot, absolut tot! Și ne trezim într-o zi că nu mai este loc de nimic și începem să facem curat acolo, și ne chinuie remușcarea. Oare este bine?! Facem bine renunțând așa, la fel de ușor la tot ceea am strâns?! Oare asta demonstrează superficialitate?! Nu am timp niciodată să privesc răsăritul de soare pentru că nu pot Ține ochii larg deschiși, mă doare lumina, mă dor
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile de peste zi, sărută obrajii fierbinți ai micuților și, ca într-o vrajă, se pierde în inima fiecăruia. Și acolo a rămas multă vreme, de altfel, până când s-a transformat într-o strălucitoare steluță pe cer, mult
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
pe locul 10! Și atunci, pe ce bază vom acționa pentru reîntregirea națională? Mircea Druc: „Dacă România nu reușește să integreze Basarabia, statul român rămâne expus riscului destrămării” - În timp ce România a preferat formula „guvern de tehnocrați” de coloratură, Chișinăul se chinuie să facă un guvern după ce Vlad Filat a fost arestat, iar premierul Valeriu Streleț a fost doborât prin moțiune de cenzură. Nicolae Timofti l-a propus pe Ion Sturza și deputații au refuzat să vină la ședință ca să nu fie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
numai așa am avea ceva drumuri ca lumea. Calea laptelui Mama toarnă țuica și tot mama vorbește mai mult. Doar suntem în Transilvania. Oamenii sunt puțini, n-au pensii. Mai țin câte-o vacă... Produsele nu le ia nimeni. Ne chinuim și noi să ținem vaci, viței, porci, ca să nu stăm adormiți pe o bancă. Poate se mai ridică și pentru noi prețurile la carne și lapte. Noi creștem animalele și vindem kilogramul de carne cu 8000, iar la oraș îl
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Oamenii îmi par apăsați, fără frumusețea aspră din «Baltagul», culorile ți se oferă în tușe negre, chiar dacă Valea Tarcăului are încă un farmec sălbatic. Sau crâsnicul meu era prăpădit... Baltagul de inox - Mamă, trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oameni! - Nu răscoli, mamă, că n-ai putere să te bați cu el. Tu n-ai să biruiești... Personalul oprește icnind la Tarcău. Coboară munteni cu saci de grăunțe, cu sacoșe pline de pâine... Cărarea lasă calea ferată și duce
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nici una. S-a dus în Insula Mare a Brăilei și s-a întors. Eu săpam în grădină. «Mamă, să nu mă alungi, că tare-s amărât...» L-au bătut. Am început să plâng. «Trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oamenii!...» A plecat cu dreptatea lui prin țară. Un om din satul Vitoriei Lipan vrea să facă dreptate în România de azi. El nu are oi, nici baltag de inox. M-am dus eu în locul lui la Tribunalul din Bicaz
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bolnavului s-o bea. «Băiatul tău e bolnav pentru că ți-au făcut farmece. Nu-ți spun cine ți le-a făcut pentru că tu, Ioane, ai spus când ai plecat de-acasă că, dacă l-ai ști pe cel care vă chinuie, i-ai crăpa capu’ cu un pietroi...» Chiar așa zisese când am ieșit pe poartă. Când am ieșit, venise și Securitatea să alunge oamenii: un GAZ verde. L-au scos doi vlăjgani pe părintele cu tot cu jilț să-l puie-n
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Am postit trei zile. Mi se usca și gura, și tot. Te omoară setea. Copilu se liniștea. Nu mai alerga. N-am putut posti mai mult. Mi-e rău la inimă... De multe ori, îmi pierd toate puterile, că suntem chinuiți... Ce să facem? Asta e... Dacă aș avea mai multă credință... Cinci suflete se chinuie pe Valea Tarcăului, într-o singură cameră. Am plecat de-acolo cu speranța că Dumnezeu trebuie să vadă, iar dacă nu vede... Niculina crede că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se liniștea. Nu mai alerga. N-am putut posti mai mult. Mi-e rău la inimă... De multe ori, îmi pierd toate puterile, că suntem chinuiți... Ce să facem? Asta e... Dacă aș avea mai multă credință... Cinci suflete se chinuie pe Valea Tarcăului, într-o singură cameră. Am plecat de-acolo cu speranța că Dumnezeu trebuie să vadă, iar dacă nu vede... Niculina crede că e strănepoata Vitoriei Lipan. Iezii albi Schizofrenia poate fi indusă prin practici magice?, o întreb
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asta vrei să mă-ngrop eu în râpile astea?! Pisenică ești nebun!» - Toată ograda se învârtea cu mine. Îmi venea s-o omor și să mă arunc în fântână... Un ceas în formă de tigaie atârnă pe perete. Secundarul se chinuie să tragă șarful pe intervale egale de creier, dar nu se mai poate ridica: bateria s-a uzat. - Acu’, asta e... Faceți ce vreți, bă! le-am spus. Vindeți tot și luați bani. Dacă are cine cumpăra... Mafia de pe Calea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Prima dată, am stat martor: le făceam jocul. Câștigam cât voiau ei. Îmi dădeau codurile... nu le spun, poate că meseriașii n-ar vrea să deconspir. Am depistat metoda. Am făcut rost de cauciucuri și sute de ore m-am chinuit. Alba-neagra, dacă e s-o analizezi pe fundalul meseriei, este o înșelăciune. Ca în orice faptă, provocatorul este vinovat. El nu vine să te provoace să scoți roatele din buzunar și să joci pe masă. Tu ești cel care le
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
hrănesc cu ierburi din pustie”. Țâru fusese tâmplar la Țibucani, unde nu accepta niciodată să fie lăudat fiindcă ar fi fost semn de trufie. Dacă i se spunea că nu a făcut bine o masă, abia atunci se bucura. Își chinuia trupul aidoma Sfântului Calinic de la Cernica din secolul al XIX-lea: nu stătea niciodată pe scaun când mânca. Așa cum Calinic dormea în jilț. Biserica e unică în România fiindcă este singura cu hramul “Sfânta Mironosiță și Întocmai cu Apostolii, Maria
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cumpăr tot ce vreau. Dacă, să spunem, voiam să-mi iau turtă dulce englezească, de care mâncasem când eram copil, puteam lua o cutie și plăti pentru ea, chiar dacă era vreo patru sau cinci dolari. Nu mai trebuia să mă chinui să am bani de mâncare. Mi-am dat seama atunci, și în momentul acela am început să plâng. Chiar acolo, printre toate jeleurile și dulcețurile alea importate. Dar nu plânge oare toată lumea în supermagazin? Munca noastră la Envirosell constă foarte
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
suporturile și rafturile cu lenjerie și pantaloni sunt organizate în funcție de mărime, cele mai mici în partea de sus și cele mai mari în partea de jos - forțându-i deci pe cumpărătorii cei mai grași și mai în vârstă să se chinuie, în timp ce pentru cei tineri este foarte ușor. (Eu personal aș vrea să conduc o revoltă a cumpărătorilor înalți, aceia dintre noi care suntem forțați de împrejurări să ne aplecăm la fiecare telefon public și țâșnitoare cu apă. Generațiile sunt din ce în ce mai
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
bună, dar vei crea un val de sentimente favorabile din partea unui grup de oameni care sunt de obicei serviți prost de comercianți. Bătrânul care vine să cumpere baterii pentru aparatul auditiv și nu are o urgență ca să trebuiască să se chinuie, se va întoarce în magazin când va avea nevoie să cumpere un telefon mobil sau un calculator. Una din marile provocări ale băncilor este de a-i face pe bătrâni să folosească bancomatele, care pot intimida dacă nu ești familiarizat
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
lucru, deoarece concep suporturi fără a avea în vedere facilități simple de care au nevoie clientele, cum ar fi șervețelele care ar mări gradul de curățenie a secțiunilor de cosmetice. Sau nu amplasează suficiente oglinzi, iar femeile trebuie să se chinuie să găsească o oglindă prin tot magazinul ca să vadă efectul machiajului. Designerii acestor raioane nu trec pe acolo într-o sâmbătă la ora cinci, pentru că dacă ar face acest lucru le-ar concepe diferit, cu mai multe facilități pentru femeile
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
economisire a forței de muncă! La un magazin universal la care am făcut un studiu, angajații economiseau timp aglomerând rafturile - înghesuind pe suporturi mai multe haine decât era optim pentru ca acestea să fie examinate de clienți. Unii nici nu se chinuiau să scoată vreun articol, era mult prea mare bătaie de cap. Clienții care se luptau să scoată un umeraș trăgeau fără să vrea și alte haine, care cădeau pe jos. Și cine trebuia să le ridice, să le scuture și
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
în căutarea unui angajat care să le răspundă la o întrebare. Este o formă de așteptare extrem de dăunătoare. De nenumărate ori am văzut pe casete clienți care se plimbă încoace și-ncolo prin magazine, în căutare de informații. După ce se chinuie un minut sau două, îi vezi enervându-se. Bărbații sunt cei mai vulnerabili - dacă nu pot obține un răspuns repede, se dau bătuți și pleacă acasă (sau la un alt magazin). Am făcut un studiu la un magazin universal care
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
a timpurilor verbale: În august, prin locurile noastre, cu puțin înainte de înserat, o căldură puternică învăpăiază câmpurile. Nu ai ce să faci decât să stai la tine acasă, la umbră, aștepând ora cinei. Aceste proprietăți în arendă pe care le chinuie vânturile iernii și pe care le copleșește vara au fost construite ca un refugiu și, sub zidurile lor masive, ne adăpostim cât de cât de furia anotimpurilor. De zece ani locuiesc la ferma Théotime. O am de la un unchi îndepărtat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îl numește prospectiv. El poate fi marcat și prin viitorul simplu, așa cum apare în următorul fragment care figurează într-un roman ce aparține "povestirii": Peste mulți ani, Antoine își va aminti de sărăcia părinților săi din acea vreme, va fi chinuit de amintirea vechilor șicane într-un final înțelese și a anilor în care numele său fusese înscris pe lista săracilor din școala primară; îi va vorbi despre aceste amintiri fiului său, totul va ieși la iveală 93. Naratorul operează un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ale epocii. Sub noua conducere (conf. dr. M. Rusu) directorul Direcției Sanitare Iași (conf. C. Cotuțiu) a considerat că sleitul colectiv medical al clinicii de neurochirurgie poate și trebuie să efectueze gărzi și la direcția sanitară (de fapt să se chinuie o noapte pe o canapea În secretariatul direcției) ca să rezolve niște pseudoprobleme sanitare inepte pe care și le imaginau diverși activiști de partid. Dr. H. Aldea și dr. R. Lacatusu au protestat și de la o vereme au refuzat să efectueze
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
comunicăm. N-am continuat, pentru că a revenit soția lui. Mă auzise omul acela? El a ridicat capul, m-a privit un timp cu neîncredere, după care i-a spus soției: — Draga mea, poți să mergi acasă. E inutil să te chinui și pe tine. Mă voi descurca singur. Femeia ne-a privit pe amândoi, uluită, apoi a dat un telefon, a început să-și facă bagajele și în mai puțin de o oră a plecat. Am ieșit și eu, pentru că venise
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
zeamă. N-am putut mânca. Doar mi-am umezit buzele cu puțină apă. Peste câteva zile aveam să refuz voit mâncarea. Activitatea constantă a noului vecin de pat din dreapta, un fost ofițer superior de marină, era să mănânce în exces - chinuindu-și literalmente fiica pe care o suna și la două noaptea, cerându-i să-i aducă mâncare -, apoi să facă pe el și să vomeze, invariabil la marginea dinspre mine a patului. Am hotărât să mă abțin să fac în
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
dai costumul nou și elegant întâiul care eu l-am câștigat. La propunerea învățătorilor din sat, soții Grosu și Ichim, și la îndemnul tatei care îmi spunea du-te Georgică la școală mai departe să înveți carte să nu te chinuiești așa cum noi ne ostenim pe această mică bucățică de pământ pe care o avem, în toamna lui 1937, mi-am luat trăistuța în care am pus un caiet, o călimară cu cerneală, un condei, o gumă, ceva merinde și împreună cu
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
brațele noastre. Luni de zile nesfârșite, am străbătut sute de kilometri, istoviți de arșiți și ger. Am suferit de foame, sete, ne-am așternut pământul și stânca cu trupul nostru, ne-am acoperit cu mantaua pentru a prinde câteva clipe chinuite de odihnă și somn întrerupt de atacurile dușmanului. Ne-a mistuit dorul de cei dragi de acasă. Ne-am petrecut în tranșee cei mai fermecători ani ai tinereții cu visurile și speranțele ei. La terminarea războiului acei bravi luptători care
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]