7,719 matches
-
(11/23 februarie 1866) a reprezentat alianța dintre conservatori și liberalii radicali în scopul îndepărtării domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la domnie. Denumirea respectivă a fost promovată în epocă de presa favorabilă lui Cuza. Liderii acestei coaliții au fost radicalul C. A. Rosetti, conservatorul Lascăr Catargiu și moderatul Ion Ghica. În monstruoasa coaliție se aflau marii proprietari de terenuri și oameni de afaceri care nu erau mulțumiți de politica monarhului. Coaliția a apărut după alegerile din Adunarea
Monstruoasa coaliție () [Corola-website/Science/303074_a_304403]
-
radicali în scopul îndepărtării domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la domnie. Denumirea respectivă a fost promovată în epocă de presa favorabilă lui Cuza. Liderii acestei coaliții au fost radicalul C. A. Rosetti, conservatorul Lascăr Catargiu și moderatul Ion Ghica. În monstruoasa coaliție se aflau marii proprietari de terenuri și oameni de afaceri care nu erau mulțumiți de politica monarhului. Coaliția a apărut după alegerile din Adunarea Națională din România, convocarea a II-a, în 1864, și a fost prezidată de către Ion C.
Monstruoasa coaliție () [Corola-website/Science/303074_a_304403]
-
presa favorabilă lui Cuza. Liderii acestei coaliții au fost radicalul C. A. Rosetti, conservatorul Lascăr Catargiu și moderatul Ion Ghica. În monstruoasa coaliție se aflau marii proprietari de terenuri și oameni de afaceri care nu erau mulțumiți de politica monarhului. Coaliția a apărut după alegerile din Adunarea Națională din România, convocarea a II-a, în 1864, și a fost prezidată de către Ion C. Brătianu. Mihail Kogălniceanu a rămas loial lui Alexandru Ioan Cuza. În 1866, coaliția a dat o lovitură de
Monstruoasa coaliție () [Corola-website/Science/303074_a_304403]
-
erau mulțumiți de politica monarhului. Coaliția a apărut după alegerile din Adunarea Națională din România, convocarea a II-a, în 1864, și a fost prezidată de către Ion C. Brătianu. Mihail Kogălniceanu a rămas loial lui Alexandru Ioan Cuza. În 1866, coaliția a dat o lovitură de stat. În noaptea de 11/23 februarie au intrat în dormitorul lui Alexandru Ioan Cuza și l-au forțat să abdice și să părăsească țara. Pe actul iscălit de Cuza scria: „"Noi, Alexandru Ioan I
Monstruoasa coaliție () [Corola-website/Science/303074_a_304403]
-
la Hertie School of Governance din Berlin. În 2012 a fost cooptată în prestigiosul "think tank" European Council on Foreign Relations. este de asemenea activist civic: a participat în 1990 la protestele din Piața Universității, a inițiat și a condus Coaliția pentru un Parlament Curat, care a dus în 2004 la eliminarea pe criterii de integritate morală a 98 de persoane de pe poziții eligibile pe listele de candidați la algerile parlamentare. În 2007 a organizat împreună cu Radu Filipescu o manifestație de
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
apoi pe Traian Băsescu pe tema candidaturii fiicei sale la Parlamentul European și a promovării favoritei sale Elena Udrea, mai târziu arestată preventiv sub acuzația de corupție, precum și pe alți nenumărați oameni ai puterii din statul român. Ca lider al Coaliției pentru un Parlament Curat în anul 2004 a fost dată în judecată de mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete, ca Ioan Talpeș, Rodica Stănoiu, Ioan Mircea Pașcu si alții. Nu a pierdut niciodată un proces cu nici unul dintre
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
Albania a trecut printr-o criză cauzată de colapsul piramidelor financiare. După alegerile parlamentare din iulie 2005, PDA-ul a intrat din nou în putere, obținând 55 din cele 140 de locuri din parlament, sau 73 cu partenerii săi de coaliție. Liderul actual al partidului, și prim-ministrul Albaniei, este Săli Berisha. Sediul partidului este situat în centrul orașului Tirana, la 50m de Parlamentul albanez. Rilindja Demokratike împarte clădirea cu Partidul Democrat.
Partidul Democrat al Albaniei () [Corola-website/Science/303156_a_304485]
-
a fost niciodată comunist (sugerând astfel că adeziunea sa la PCR fusese în spiritul vremii, pentru succesul social). Între 1992 și 1996, PSM a intrat în Parlamentul Romaniei și a sprijinit cu voturile din parlament guvernul Văcăroiu, susținut de o coaliție care, datorită legăturii existente între toate partidele ce o susțineau (PDSR, PSM, PUNR și PRM) și fostul PCR, a fost poreclită "Patrulaterul Roșu". Nemulțumiți de „moderația” PSM-ului, o parte a membrilor au format un partid mult mai apropiat doctrinar
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
persoană populară. În 21 octombrie 1989 Antall a fost ales drept candidat pentru postul de prim-ministru al Forumului Democrat, la alegerile din 1990. Forumul Democrat a câștigat alegerile. În 23 mai 1990 Antall a format primul guvern post-comunist. În coaliție erau partidele: țărănesc mic și creștin-democrat. În 1991 tatălui său, senior, i s-a conferit postum, ca și preotului Jakab Raile, certificatul de "drept între popoare" din partea Institutului Yad Vashem din Israel, József Antall a decedat la Budapesta la 12
József Antall () [Corola-website/Science/303186_a_304515]
-
din februarie 1997). Partidul Alternativă României și-a schimbat denumirea în cea de Uniunea Forțelor de Dreapta la data de 28 martie 1999, Iorgulescu îndeplinind funcțiile de copreședinte (1999-2001) și președinte (2001-2003) al acestui partid. UFD a fost membru al coaliției CDR 2000, lansată în august 2000 cu scopul de a participa la alegerile din anul 2000. UFD a fuzionat prin absorbție cu Partidul Național Liberal la 19 aprilie 2003. În anul 2003, ca urmare a fuziunii prin absorbție a UFD
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
2006 această carte a fost prezentată de Mircea Dinescu protestatarilor adunați în fața sediului CNSAS, ca urmare a alegerii lui Cornelui Turianu în funcția de președinte CNSAS. Această alegere s-a produs cu voturile PD, PSD și PRM, în ciuda înțelegerii reprezentanților coaliției de guvernare de a-l sprijini pe Constantin Ticu Dumitrescu. În 1994, judecătorul , președinte al Tribunalului Municipiului București, a fost demis de ministrul Justiției din acea vreme, Petre Ninosu, pentru că a emis o hotărâre prin care i se interzicea lui
Corneliu Turianu () [Corola-website/Science/302274_a_303603]
-
respinge eforturile radicalilor de a-l debarca de la candidatura din 1864. La convenția din 1864, Partidul Republican l-a ales pe Johnson, un democrat al războiului din statul sudic Tennessee, drept candidat pentru funcția de vicepreședinte. Pentru a-și lărgi coaliția incluzând și pe democrații de război și pe republicani, Lincoln a candidat sub titulatura nou-înființatului . Când campaniile lui Grant din primăvara lui 1864 au devenit blocaje sângeroase și pierderile umane ale Uniunii au început să crească, lipsa unui succes militar
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Crize Economice", lui Goebbels, ca șef de campanie, i s-a dat cel mai mult credit. Când Hitler a fost numit Cancelar al Germaniei, la 30 ianuarie 1933, lui Goebbels nu i s-a dat, inițial, niciun post: cabinetul de coaliție pe care Hitler îl conducea, conținea numai o minoritate de naziști, în urma negocierilor pe care Hitler le-a avut cu președintele Paul von Hindenburg și cu partidele conservatoare. Pe 13 martie, Goebbels și-a primit răsplata pentru rolul său în
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
filosofică și artistică. Kiseleff a fost înrolat cadet la arhivele din Moscova ale Ministerului Afacerilor Externe (1805) iar în 1806 a fost transferat la regimentul de cavalerie. Prima campanie la care a participat a fost Războiul celei de-a Patra Coaliții, care a început pentru el în Bătălia de la Heilsberg. După pacea de la Tilsit Kiseleff a revenit la Sankt Petersburg. A fost numit în calitate de ordonanță al reginei Louise în timpul șederii lor în Sankt Petersburg (1808-1809) și a familiei regale prusace. În timpul
Pavel Kiseleff () [Corola-website/Science/302322_a_303651]
-
emisiunile monetare ale acestuia, ducați de tipul celor emiși de Radu ce Frumos, în ziua de azi sunt rarități căutate pe piața numismatică. Situația se complică la începutul anului 1476 căci Ștefan cel Mare, nemulțumit de ieșirea Țării Românești din coaliția anti-otomană, începe demersurile pe lângă regele maghiar pentru a-l elibera și pune pe tron pe Vlad Țepeș și numai destinderea relațiilor dintre Laiotă Basarab și Matei Corvin, pe fondul tratatului de pace dintre Regatul Maghiar și Polonia din 1474, au
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
însă nu existau restricții pentru Senat. La publicarea rezultatelor alegerilor s-a constatat că opoziția a câștigat toate mandatele acolo unde i s-a permis să prezinte candidați. Sprijinul popular a fost atât de puternic încât în noul guvern de coaliție, Solidaritatea deținea majoritatea. Pe 24 august, camera inferioară a ales primul premier necomunist după 40 de ani, în persoana lui Tadeusz Mazowiecki. Curând, pe scena politică au apărut noi forțe politice democrate. După o campanie electorală liberă, Lech Wałęsa a
Solidaritatea () [Corola-website/Science/302101_a_303430]
-
SPD-FDP, care a eșuat, forțându-l să demisioneze. În 1973, Kohl a devenit președinte federal al partidului, funcție pe care a păstrat-o până în 1998. La alegerile federale din 1976, Kohl a fost candidatul alianței CDU-CSU la funcția de cancelar. Coaliția s-a comportat foarte bine, câștigân 48.6% din voturi. Oricum, ei au fost lăsați în opoziție de către guvernul format din Partidul Social Democrat și Partidul Liber Democrat, condus de social-democratul Helmut Schmidt. Kohl a renunțat la funcția de premier
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
48.6% din voturi. Oricum, ei au fost lăsați în opoziție de către guvernul format din Partidul Social Democrat și Partidul Liber Democrat, condus de social-democratul Helmut Schmidt. Kohl a renunțat la funcția de premier în Renania-Palatinat pentru a deveni liderul coaliției sale în Bundestag. La alegerile federale din 1983 Kohl a câștigat o victorie răsunătoare. Alianța CDU-CSU a câștigat 48.8%, în timp ce FDP a câștigat doar 7.0%. Câțiva membri ai opoziției au făcut apel la Curtea Constituțională să declare alegerile
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
mandatului său constituțional pentru unitatea germană, el s-a mișcat repede pentru a o face realitate. Ajutându-se de avantajul evenimentelor întâmplate în Germania de Est, Kohl a prezentat un plan petru reunificare fără să se consulte cu partenerul de coaliție, FDP-ul, sau Aliații Occidentali. În februarie 1990, el a vizitat Uniunea Sovietică pentru a primi garanția lui Mihail Gorbaciov că URSS va accepta Reunificarea Germaniei. O lună mai târziu, Partidul Socialismului Democratic — redenumit SED — a fost zdrobit la alegerile
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
Occidentali. În februarie 1990, el a vizitat Uniunea Sovietică pentru a primi garanția lui Mihail Gorbaciov că URSS va accepta Reunificarea Germaniei. O lună mai târziu, Partidul Socialismului Democratic — redenumit SED — a fost zdrobit la alegerile din 1990 de către puternica coaliție a lui Kohl prin propaganda partidului său în Germania de Est, care dorea o reunificare rapidă. În primăvara anului 1990, economia Germaniei de Est ajunsese aproape în paralizie. La data de 18 mai 1990, Kohl a semnat un tratat economic
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
astfel de cooperare există între plante și ciupercile din specia "Mycorrhiza" care cresc la rădăcina acestora și le ajută să absoarbă din sol substanțele nutritive. Pe de altă parte, plantele asigură acestor ciuperci zahăr, pe care îl obțin în urma fotosintezei. Coaliția dintre organismele de aceeași specie a evoluat foarte mult. Un exemplu îl constituie socializarea întâlnita la insecte ca albinele, termitele, furnicile. Aici, insecte sterile asigură paza și hrana unui mic număr de organisme din cadrul coloniei, singurele capabile sa se reproducă
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
dorea să nu mai piardă din mână onoarea de a conduce ostilitățile cu invadatorii, așa cum o făcuse, cu zece ani înainte, în primul război medic. Regele Leonidas, eforii și consiliul bătrânilor din Sparta, Gerousia, au conceput și organizat o mare coaliție a tuturor grecilor, un fel de confederație militară panelenică, în care trebuia să se afirme prestigiul războinic al spartanilor. Guvernul spartan și-a văzut visul împlinit, a primit comanda dorită, dar, pe parcursul războiului, din cauza unor evenimente neprevăzute, născute din evoluțiile
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
a aordat Spartei comanda supremă, terestră și navală, a forțelor panelenice, forțe reunite în acele condiții de necesitate. În fruntea forțelor grecești urmau a se afla cei doi regi ai Spartei, Leonidas și Euribiades. Un al doilea consiliu militar al coaliției elene s-a reîntrunit în primăvara anului următor, 480 î.Hr.. Atunci s-a dezbătut planul general de luptă. Conform propunerii atenianului Temistocle, s-a hotărât ca operațiunile decisive să se desfășoare pe mare, începând de la capul Artemision, din nordul insulei
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
luptele următoare. Trecând umiliți de Termopile, perșii au cucerit și incendiat Thespia, Plateea și Atena, dar victoriile navale ale atenianului Temistocle la Salamina, ale lui Leotyides și Xanthippos la Mycale, lângă Samos și înfrângerea suferită de generalul persan Mardonios în fața coaliției polisurilor grecești conduse de spartanul Pausanias la Plateea, în cursul anului următor (479 î.Hr.), au provocat deruta finală a invadatorilor și eliberarea cetăților grecești din Asia Mică, grupate apoi de Atena în Liga de la Delos (478 î.Hr.). Liga ateniană a
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
zi. Între acestea s-au numărat sprijinirea dreptului la avort, opoziția față de Războiul din Vietnam și (condamnând însă în același timp pe numeroșii evazioniști ai serviciului militar drept „vagabonzi”), sprijinirea Israelului în Războiul de Yom Kippur din 1973 împotriva unei coaliții de țări arabe drept „lupta oamenilor civilizați contra sălbaticilor”, afirmația că aveau dreptul să dezvolte terenurile luate de la amerindieni, si caracterizarea homosexualității drept „imorală” și „dezgustătoare”, în timp ce milită însă pentru abrogarea tuturor legilor ce o priveau. Ea a sustinut mai
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]