6,847 matches
-
66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (71,72%), dar există și minorități de ortodocși (21,08%) și reformați (3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populației stabile i se adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o localitate în care conviețuirea este pașnică și stabilă, normală într-o comunitate liberă, neexistând tensiuni interetnice. Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice de la sfârșitul Terțiarului
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,25%), cu o minoritate de maghiari (9,12%). Pentru 5,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,09%), dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,09%), dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici, 67 luterani ș.a.
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), cu o minoritate de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
populația orașului Ocnele Mari se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,57%). Pentru 6,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,08%). Pentru 6,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, pe "Valea Bradului", au fost găsite urme a unei așezări din
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,57%). Pentru 6,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,08%). Pentru 6,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, pe "Valea Bradului", au fost găsite urme a unei așezări din "epoca neolitică": unelte din piatră ca topoare, vârfuri de lance, cuțite sau vase confecționate din lut
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,07%). Principalele minorități sunt cele de romi (11,16%) și maghiari (8,31%). Pentru 4,96% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81%), reformați (1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81%), reformați (1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul 1956
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul 1956 populația a crescut la 4.032 persoane, iar în anul 1980 la 6.938 persoane. În comparație cu anul 1989 numărul locuitorilor din Copșa
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
familii de țărani, pentru a se stabili în România. Consecință imediată a acestei emigrări a fost degradarea învățământului, în special cel primar: din cei 105 învățători care au funcționat înainte de primul război mondial, 72 au plecat în România. Totodată, școlile confesionale au devenit școli de stat, iar autoritățile centrale au trimis în satele românești învățători sârbi, bulgari și ruși, care nu cunoșteau limba română. Această situație a fost rezolvată abia în 1935, când în baza unei convenții, Ministerul Învățământului de la Belgrad
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%), cu o minoritate de romi (1,42%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,48%), dar există și minorități de penticostali (5,26%), romano-catolici (2,42%) și adventiști de ziua a șaptea (1,55%). Pentru 2,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,48%), dar există și minorități de penticostali (5,26%), romano-catolici (2,42%) și adventiști de ziua a șaptea (1,55%). Pentru 2,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Solca se ridica la 2822 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (62,9%), cu o minoritate de germani (26,54%), una de polonezi (3,05%) și una de evrei (6,80%). Alte persoane s-
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de polonezi (3,05%) și una de evrei (6,80%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (12 persoane), ruteni (3 persoane), sârbi\croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane), baptiști (18 persoane), altă religie (10 persoane), fără religie ( 3
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,9%), cu o minoritate de romi (2,89%). Pentru 1,3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), dar există și minorități de baptiști (1,38%) și penticostali (1,25%). Pentru 1,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul anul 2001 școala din Vașcău primește numele de Școala Generală
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), dar există și minorități de baptiști (1,38%) și penticostali (1,25%). Pentru 1,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul anul 2001 școala din Vașcău primește numele de Școala Generală „Nicolae Bogdan” - Vașcău , aceasta a purtat mai multe denumiri: 1981/82 - Șc. Gen. cu treapta I de liceu; 1982/83 - 1993/94 - Școala Generală; 1994/1995 - Liceul Teoretic
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
diferitor oameni care au ocupat, invadat sau s-au așezat cu traiul în acest colț al lumii”, făcând ca Libanul să fie „un mozaic de culturi strâns legate între ele”. În timp ce la prima vedere această variere etnică, lingvistică, religioasă și confesională ar putea părea a provoca tulburări civile și politice „o mare parte din istoria Libanului această mare diversitate de comunități religioase a coexistat fără multe conflicte între ele”. Libanul este țara cu cele cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei din
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
fidel al S.U.A. și preluarea puterii de către Consiliul Revoluționar Islamic, în frunte cu ayatollahul Ruhollah Khomeiny, care proclama, la 1 aprilie 1979, Iranul republică islamică. Noua Constituție, aprobată de un referendum la 2-3 decembrie 1979, transformă Iranul într-un stat confesional Islamic. Vechea dispută de frontieră în zona râului Șatt-el Arab servește, în septembrie 1980, Irakului ca pretext pentru a ataca Iranul (Saddam Husein, conducătorul Irak-ului, dorind să anexeze regiunea iraniană, Kuzestan), îndelungatul conflict dintre cele 2 state (1980-1988) soldându
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
structura etnico-confesională a populației până în secolul XX. La 29 decembrie 1954, Surinam este proclamat teritoriu autonom, iar la 25 noiembrie 1975, republică independentă. Din 4 decembrie 1975 devine Membru ONU. Primii ani de independență sunt caracterizați de tensiuni interetnice și confesionale (circa 200000 de surinamezi, în deosebi de origine indiană, emigrează în Olanda, alți 10000 în Guyana Franceză, iar în plan economic se înregistrează o rată ridicată a șomajului (circa 30% din populația activă). Lovitura de stat militară, din 25 februarie
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
Restul de 1.63% nu au specificat apartenența la o religie în recensământul din 2002. În total, la sfârșitul lui 2011 erau 1842 biserici și 580 de moschei în toată țara. Comunitățile religioase ortodoxă și islamică au și școli gimnaziale confesionale la Skopje. Există un seminar teologic în capitală. Biserica Ortodoxă Macedoneană are jurisdicție peste 10 provincii (șapte în țară și trei în străinătate), cu 10 episcopi și circa 350 de preoți. Un total de 30.000 de oameni sunt botezați
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4%). Pentru 6,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,7%). Pentru 6,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4%). Pentru 6,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,7%). Pentru 6,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]