6,403 matches
-
lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să înțeleagă Geometria deșertului (Editura Junimea, Iași, 2002), învățăcelul i-a urmat sfatul, dar a uitat să își disciplineze impulsurile atitudinale și scripturale datoare, în mod firesc, influențelor (orfice!) ale maeștrilor locului, surselor poeziei moderniste și formației filosofice proprii. Coerența internă a operei sale suferă tocmai din cauza unei pendulări constante între nevoia de simplitate (postulată, undeva, drept principiu fundamental al poesis-ului: "visez și acum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
interesanta antologie de autor intitulată, sugestiv, Cabinetul de stampe, Editura Alfa, 2009) adâncește viziunea și potențează retorica specifică, atenuând doar din impulsivitatea atitudinală de odinioară. Când nu e filtrată printr-o pânză a distanțării autoironice, benigne totuși, melancolia e aici datoare, de cele mai multe ori, lucidității triste a situării într-o vârstă și o epocă pe care poetul le înțelege cu amărăciune. Poemele ocazionale precum Anul nou păstrează astfel intacte trăsăturile unei lirici încă proaspete, adăugându-le doar un bemol... rococo: "Prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bună dreptate, ornicul de pe peretele poetului e pus să îi arate, mereu, "ora plecării spre cele șapte raiuri/ spre epilog sau erată" (Ora domestică). Pentru asemenea distilării meșteșugite ce dau relief unei expresivități deopotrivă calde și rafinate, cea care este datoare cu o erată este însă cel mult critica literară. Referințe critice (selectiv): Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, 1968; Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, II, 1968; G. Călinescu, în Literatura nouă, 1972; Emil Manu, Eseu despre generația războiului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
citește o disperare fără margini, formulată și altfel, în frazele pe care le adresează cuiva, un personaj nevăzut. Vorbele capătă, deodată, altă rezonanță decât cea obișnuită, și Moromete pare profetul unei cauze iremediabil pierdute: „Până în clipa din urmă omul e dator să țină la rostul lui, chit că rostul ăsta cine știe ce s-o alege de el! Că tu vii să-mi spui că noi suntem ultimii țărani de pe lume și că trebuie să dispărem. Și de ce crezi tu că n-ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și într-un viitor nu prea îndepărtat, va trebui să se ofere mai multe soluții pentru problemele de educație. Procesul integrării sociale nu este simplu, nu se rezolvă de la sine; teoria educației, a educației moral-civice, moral-religioase, estetice etc., este mult datoare umanității în acest domeniu. În prezent, eliberate de teama unui război dintre cele "două lagăre" socialist și capitalist toate țările vor putea găsi mijloacele și răgazul pentru a trece de la conștientizarea complexității fenomenului educației la generalizarea acestuia, pentru a-i
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a trezirii, ceasul unic, când forțele întunericului au fost reduse la tăcere și noi speranțe se pot întemeia acum pe munca și tăria de spirit a tuturor. Pentru istoric, sensul acestei clipe comportă o dimensiune în plus, căci el este dator să privească victoria democrației în lumina a ceea ce a fost, spre a-i sesiza temeiurile și legăturile cu alte experiențe de același fel. Memoria trebuie pusă la lucru pentru a redescoperi, după aproape o jumătate de veac, mecanismele ce pot
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la Sibiu și în alte cetăți universitare, obligă în orice caz. Ele impun grija de a gospodări cum se cuvine acest capital inestimabil, compus din atâtea vieți omenești sacrificate pe altarul libertății. Lumea noastră, în orice sector de activitate, e datoare să țină cont de legitimele aspirații ale tinerilor, să le asigure acel climat formativ, curățit de dogme și prejudecăți, pentru ca puritatea sacrificiilor de azi să-și pună pecetea, indelebil, pe edificiul social de mâine. Nu e deloc pretențios să spunem
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
intervenții ale lui J. Jaurès, H. Barbusse, R. Rolland, A. France, care condamnau demisia intelectualilor, pledând pentru o angajare cît mai strictă a acestuia! Se știe că mari figuri de intelectuali, precum H. Bergson ori P. Valéry, s-au crezut datoare să ia parte la efortul Ligii Națiunilor de a stimula și pe tărâm intelectual o atitudine mai activă și mai cooperantă. Putea fi lăsată omenirea numai pe seama politicienilor, diplomaților, militarilor? Mai putea fi acceptat dicteul plutocrației? Asemenea întrebări pasionau, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nuanțată asupra epocii în ansamblu și mai cu seamă asupra universului concentraționar. Rezultă în primul rând că nu se poate înțelege această epocă decât într-o largă perspectivă istorică, implicând cele două războaie mondiale și consecințele lor. Istoriografia, încă mult datoare sub acest unghi, află în textele memorialistice o sursă de informație de care nu se poate dispensa atunci când ține să reconstituie nu doar evenimente, ci și idei, atitudini, stări de spirit. Asemenea texte sunt utile mai cu seamă în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Vom ști să-i asigurăm țarina indispensabilă rodirii? Aici e mai ales de lucru, pe această țarină, care e propriul nostru suflet, apăsat de o dictatură îndelungă și obtuză, supus la distorsiuni și deformări ce nu pot fi lesne corijate, dator totuși, acum, să se adapteze brusc la cerințele unei lumi eliberate de minciună și teamă sau măcar doritoare de o cât mai largă libertate. Însă libertate fără adevăr nu există, după cum ne previne amintitul adagiu, chemat să contribuie tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oțărâre și clevetire, să n-aibă nici duh de partidă, nici însuși duh național". Exigență înaltă, greu de atins într-o profesie atât de supusă contingenței, însă demnă de a fi reamintită mereu, îndeosebi atunci când se uită că istoriografia e datoare a spune la nevoie și lucruri neplăcute. Sub pana transilvăneanului Georg Kraus, istoria apărea de aceea ca o sursă de stimulare a spiritului critic, una ce "ne învață cum să ne purtăm pe drept și așa cum se cuvine cu dușmanii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
explicația, comunicarea, dialogul. Căci el înseamnă reuniunea în spirit, comunitate de idei, conventus. Ce e definitiv istoricul decât un purtător de cuvânt prin excelență, un herald al adevărului extras din cercetarea faptelor trecute, unul care prin însuși statutul său e dator a se deschide spre comunitate. În acest spirit, după expresia lui N. Iorga, "istoricul e un bătrân prin experiență al nației sale, obligat să spună ceea ce a descoperit în anchetele sale, fie că descoperirile sale plac sau nu. Cicero încă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acest spirit, după expresia lui N. Iorga, "istoricul e un bătrân prin experiență al nației sale, obligat să spună ceea ce a descoperit în anchetele sale, fie că descoperirile sale plac sau nu. Cicero încă știa să observe că istoria e datoare nu numai să nu mintă, dar nici să tacă asupra lucrurilor pe care le consideră adevărate. Preocuparea morală trebuie să-i însoțească mereu eforturile, adăugându-se la funcția pur cognitivă, care asigură legătura dintre generații, secole, milenii și constituie durata
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
semnificativ. Nu sunt ei, ca în grupul de la Universidad Computense, acei "portadores de antorcha"? Cronica, XXV, 37 (14 septembrie 1990), p. 1, 2 UN EVENIMENT CARDINAL Între atâtea evenimente pe care o națiune conștientă de sine e drept și chiar datoare să și le aducă mereu aminte, cel petrecut la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a unit cu "Țara" e poate cel mai de seamă. Fiindcă atunci, în pragul unei ierni aspre și la capătul unui război teribil, marea Unire
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cuvântului lui Dumnezeu, să se achite de îndatoririle bănești față de stat și să îndeplinească conștiincios serviciul militar, atât în timp de pace, cât și în timp de război sau orice împrejurare în care țara o cere. De asemenea, Biserica este datoare să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru țară și autorități. Poziția Bisericii Apostolice Primare față de alte biserici Biserica Apostolică Primară nu se amestecă în doctrina altor biserici și nici nu-și propune să atragă în rândurile sale membrii altor biserici. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mit care persistă, cel al creatorului artist. El observă forța și limitele acestuia. El pune în evidență "munca" unui asemenea mit în reprezentările tuturor profesioniștilor din cultură și ale publi-curilor. Acest mit are o funcție performativă asupra căreia el este dator să reflecteze. Acesta este punctul cel mai important: dincolo de constatarea istorică, sociologică și chiar economică a unui statut aparte în diviziunea muncii, este esențial ca toate profesiile culturale să fie privite ca repetiția în undă a acestei excepționalități. Toate vor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ECONOMIA DE DICȚIONAR Exerciții de îndemânare epistemică Redactor: Carmen ȚĂRANU Coperta: Alexandru ION Avertisment Titlul acestei cărți ar putea să-l sperie pe cititor, iar subtitlul să-l alunge pur și simplu. De aceea cred că sunt dator cu câteva explicații prietenoase. Economia de dicționar este universul spiritual în care credem că poate să ne orienteze în desișul așteptărilor cotidiene. De cum este Economia așezată pe solul realității, de care luăm cunoștință parcurgând termenii explicativi ai unui dicționar, depind
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
augmenta tendința și nu de a evidenția bătălia pentru tendință. Miza nu este oarecare, mai ales dacă privim lucrurile din perspectiva costurilor necesare angajate în apărarea viziunilor paradigmatice de tip conservativ pentru poziția de control global. Economia rămâne cu adevărat datoare să legitimeze modelul explicativ ale economiei globale în care regula jocului ține de sisteme orizontale între agenți și de convenția coordonării. Experiența europeană pentru configurarea celui de-al doilea iluminism în care să se coaguleze o altă paradigmă a gestionării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă, Povestea lui HarapAlb; Vrui, cititorule, să ți fac un dar, / O carte pentru buzunar - Tudor Arghezi, Cuvânt; Voi creșteți, dragii mei, sănătoși/Voinici, zglobii, cu voie bună - Tudor Arghezi, Dea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
putând apărea și mărci ale persoanei I cu o frec vență nesemnificativă. În Povestea lui HarapAlb, de exemplu, domină nararea la persoana a IIIa, dar, contrapunctic, naratorul este textualizat prin enunțuri la persoana I: Dar cemi pasă mie, eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. B. NARATORUL INTRADIEGETIC/HOMODIEGETIC este proiectat în text ca eu na ra tor prin indici ai persoanei I. Poate fi: Naratorul auctorial își asumă explicit rolul de autor al textului (Victor Petrini
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stereotipe, în acord cu viziunea artis tică proprie și cu principiile sale estetice. Astfel, naratorul nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele individualizate prin comportament, prin limbaj și psihologie. Eroii lui Creangă „se comportă țărănește și vorbesc moldovenește“, după cum afirma G. Călinescu. Deși personajele rămân
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, subiectiv, care nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală subiectivă, un eu narator care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele puternic individualizate, precum Harap Alb, care se înscrie în final în canonul eroic, deși nu în maniera clasică a lui FătFru mos din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
divină nu ține cont de aparențe sau de legile lumești; p. 82, r. 15: „De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ți deie” replică de mulțumire din partea celui ajutat, care trimite asupra binefăcătorului său bunătatea divină; p. 83, r. 19: „omul e dator să încerce”înainte de a condamna neșansa, omul trebuie să încerce, să aibă speranța că poate reuși, nu să aibă drept premisă un eșec sigur; p. 85, r. 32 34: „am de trecut prin multe locuri și nu vreu să mă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Bucovina 1. După cucerirea Basarabiei și Bucovinei de nord, Antonescu i-a adresat o scrisoare lui Hitler, prin care iși exprimă dorința de a continua războiul alături de Germania. Convingerea lui era că Germania va caștiga războiul și că România era datoare să ajute, cu toate forțele, la zdrobirea puterii militare ruse, pentru a salva națiunea română de acest imens pericol 2. În cadrul pregătirilor pentru anul 1942, conducerea germană s-a străduit să-și consolideze relațiile, mai ales cu partenerii săi. Fiecare
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și Bucovina. După cucerirea Basarabiei și Bucovinei de nord, Antonescu i-a adresat o scrisoare lui Hitler, prin care iși exprimă dorința de a continua războiul alături de Germania. Convingerea lui era că Germania va caștiga războiul și că România era datoare să ajute, cu toate forțele, la zdrobirea puterii militare ruse, pentru a salva națiunea română de acest imens pericol. În cadrul pregătirilor pentru anul 1942, conducerea germană s-a străduit să-și consolideze relațiile, mai ales cu partenerii săi. Fiecare aliat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]