KorAP: Find »[drukola/base=dezvoltat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...247 248 249 ...462 >

11,536 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

unei rotații de cel puțin 3 ani fără cereale păioase, drenarea excesului de umiditate, corectarea acidității solului, fertilizarea echilibrată și arături adânci după recoltare pentru a încorpora resturile de plante bolnave. Soiurile de grâu a căror țesuturi mecanice sunt bine dezvoltate (Colina, Prospect) și grânele tratate cu retardanți de creștere (CCC), sunt mai rezistente la atacul acestei ciuperci. 1.1.4. Fuzarioza tulpinilor și arsura spicelor Gibberella -zeae, forma conidiană Fusarium roseum f. cerealis. Cercetările întreprinse la I.C.P.P. au scos în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în toamnă prezintă pe frunze o îngălbenire aurie sau portocalie care se extinde de la vârful frunzelor spre baza lor și de la margini spre nervura mediană. Frunzele virotice sunt îngroșate, drepte și tari iar plantele rămân pitice, cu sistemul radicular slab dezvoltat și prezintă o înfrățire accentuată, dar frații nu formează spice. Virusul poate ataca și grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele se colorează progresiv, piticirea este accentuată iar tinerele plante nu înfrățesc. Grâul infectat mai târziu, după înfrățire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
toate fazele de vegetație a porumbului, pagubele fiind cu atât mai mari cu cât infecțiile au loc mai devreme. Plantele infectate de timpuriu putrezesc în timpul răsăririi, sau chiar înainte de răsărire datorită faptului că ciupercă încetinește creșterea rădăcinilor. La plantele mai dezvoltate, atacul este localizat la baza tulpinii și pe rădăcini unde se observă un mucegai roz, sub care țesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți unde în urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau ușor roz, iar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din recolta posibilă. Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de 15 % din recoltă. Simptome. Ciuperca atacă rădăcinile, tulpinile dar și tuberculii, cu simptome variate în funcție de faza de vegetațe a plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari, ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care se vor transforma în pete brune și va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în funcție de condițiile climatice. Simptome. Primele simptome se observă la plantele tinere, ce apar din semințele infectate. Aceste plante rămân pitice (moșnegi), au înălțimea de cel mult 25 30 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini slab dezvoltate (fig. 65). Aceste plante au pe fața superioară a frunzelor, zone mari galbene, în dreptul cărora pe fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
unor pete de culoare galbenă roșiatică dispuse pe frunzele superioare, tulpini și chiar capsule. Ceva mai târziu, pe plantele bolnave apar puncte mici, roșii, proeminente, ce în scurt timp iau aspectul unor cruste negre. Din tulpinile infectate, cu fibre anormal dezvoltate, inegale ca grosime și lungime și foarte fragile, care se prelucrează greu, rezultă un fuior de proastă calitate. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență (teliospori) care sunt foarte rezistenți la ger

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Septorioza cânepii este foarte frecvent întâlnită în toate țările cultivatoare de cânepă. Observată încă din 1943 de Tr. Săvulescu și col., boala este răspândită în toate zonele țării producând însă pagube mici, 1-3 %. Simptome. Agentul patogen atacă frunzele plantelor complet dezvoltate, formează pete mici, de culoare verde-închis ce devin apoi brune. În centrul petelor de 0,5-3 mm, țesuturile devin albicioase sau galben deschis cu puncte mici negre, iar pe margini se menține o zonă de culoare închisă portocalie roșiatică. Prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fără un contur precis, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf cenușiu-plumburiu. Plantele rămân slab dezvoltate, cu un frunziș decolorat, care va cădea înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență, care în primăvara următoare, vor da naștere la spori, din care apar micelii, ce vor da primele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu sunt drepte, ci se apleacă în jos, prezintă dungi de culoare galbenă, întrerupte sau continui, iar într-o fază avansată de atac, se îngălbenesc în totalitate. Plantele nu rezistă la plantare, iar în culturile semincere tulpinile florifere sunt slab dezvoltate, producția de semințe fiind compromisă. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată în natură de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul plantelor reținute pentru cultura seminceră. Din cercul de plante gazdă fac parte: prazul, hajme și ceapa. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce se pot uni, se îngălbenesc și se distruge toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se întind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei apare un puf fin, albicios alcătuit din miceliul cu spori a ciupercii (fig. 139). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară sau semilunară, răspândite pe întreaga suprafață. Simptomele pot apare vizibile în cursul lunilor mai-iunie și septembrie-octombrie. În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar, putându-se observa doar pe frunzele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe frunzele din partea umbrită a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave, în general, au aceleași dimensiuni cu cele sănătoase (fig. 156). Atacul pe fructe determină apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și de sol necorespunzători, atacul acestei ciuperci (cât și a altor agenți patogeni) duce la îmbolnăvirea caișilor de apoplexie, care se manifestă prin moartea pomilor într-o perioadă relativ scurtă (fig. 170). Pe fructele verzi cât și pe cele mai dezvoltate, ciuperca formează pete punctiforme, crustoase, de culoare cafenie, înconjurate de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise, ușor bombate, care sunt

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și în anii cu primăveri reci și umede. Ea a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în anul 1931, în prezent apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producțiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobițele sunt lipsite parțial de semințe (fig. 187). Răspândire transmitere. Virusul se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă, "putregai gri" sau se brunifică și se usucă, pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "putregai brun" . Formarea miceliului și a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 18-24șC. Către

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
inferioare a frunzelor prin care au loc cel mai des infecțiile. Cantitățile de soluție folosite în școlile de viță, unde stropirile se fac săptămânal, variază de la 400 litri la prima stropire, până la 1000 litri la ultimele, când plantele sunt mai dezvoltate. Avertizarea. Pentru a spori eficiența tratamentelor cât și pentru a reduce numărul acestora, stropirile în plantațiile viticole se execută ținându-se seama de particularitățile biologice ale ciupercii (criteriul biologic), de influența condițiilor climatice asupra evoluției agentului patogen (criteriul ecologic), cât

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]