6,471 matches
-
apropiere a legislațiilor statelor membre privind materialul electric destinat utilizării în anumite limite de tensiune 7 sunt suficiente pentru a acoperi echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații, exceptând pragul inferior de tensiune; (11) întrucât cerințele de protecție privind compatibilitatea electromagnetică, stabilite de Directiva 89/336/ CE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind compatibilitatea electromagnetică 8, sunt suficiente pentru acoperirea echipamentelor hertziene și a echipamentelor terminale de telecomunicații; (12) întrucât dreptul comunitar prevede că
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații, exceptând pragul inferior de tensiune; (11) întrucât cerințele de protecție privind compatibilitatea electromagnetică, stabilite de Directiva 89/336/ CE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind compatibilitatea electromagnetică 8, sunt suficiente pentru acoperirea echipamentelor hertziene și a echipamentelor terminale de telecomunicații; (12) întrucât dreptul comunitar prevede că obstacolele în calea liberei circulații a mărfurilor în interiorul comunității care rezultă din neconcordanța dintre legislațiile naționale privind comercializarea produselor nu pot
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
și 90/385/ CEE privind dispozitivul medical și dispozitivul medical implantabil activ. (3) Când un aparat constituie un element sau o entitate tehnică separată a unui vehicul în sensul Directivei 72/245/CEE a Consiliului 16 privind paraziții radioelectrici (compatibilitate electromagnetică) produși de vehicule, sau un element sau o entitate tehnică separată a unui vehicul în sensul art. 1 din Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea vehiculelor cu motor pe două sau trei roți17, aparatul
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
furnizarea serviciilor de telecomunicații accesibile publicului); (c) "echipament hertzian", un produs, sau o componentă relevantă a unui produs, care permite comunicarea prin emisie și/sau recepție de unde hertziene utilizând spectrul atribuit comunicațiilor radio terestre sau spațiale; (d) "unde hertziene", unde electromagnetice ale căror frecvențe sunt situate între 9 kHz și 3 000 GHz și care se propagă în spațiu fără ghid artificial; (e) "interfață", (i) un punct terminal al rețelei, adică un punct de racordare fizică prin care utilizatorii obțin accesul
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
se aplică tuturor aparatelor: (a) protejarea sănătății și a securității utilizatorului și a oricărei alte persoane, inclusiv obiectivele în ceea ce privește cerințele de securitate, care figurează în Directiva 73/23/CEE, exceptând pragul inferior de tensiune; (b) cerințele de protecție, în ceea ce privește compatibilitatea electromagnetică, care figurează în Directiva 89/336/CEE. (1) Totodată, echipamentele hertziene sunt construite astfel încât să utilizeze eficient spectrul atribuit comunicațiilor radio terestre sau spațiale, precum și resursele orbitale pentru evitarea interferențelor dăunătoare. (2) Conform procedurii prevăzute în art. 15, Comisia poate
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
virgulă și se adaugă liniuța următoare: "- Telecomunicații. Serviciile de telecomunicații se consideră a fi servicii legate de transmisia, emisia sau recepția semnalelor, mesajelor scrise, imaginilor și sunetelor sau informațiilor de orice natură prin sisteme telegrafice, radio, optice sau alte sisteme electromagnetice, inclusiv transferul sau acordarea dreptului de utilizare a capacităților pentru astfel de transmisii, emisii sau recepții. În sensul prezentei dispoziții, serviciile de telecomunicații includ și furnizarea accesului la rețelele informaționale globale." 2. Alineatul 4 de mai jos se adaugă după
jrc4118as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89281_a_90068]
-
comentatori pe o rețea decât are în total un mare post european. "Rezistența europeană" - Televiziunile europene au în spate o lungă tradiție de cooperare. Încă din 1946 țările din Vest și Est au format OIRT pentru a folosi echitabil undele electromagnetice. Războiul rece a determinat țările din Europa de Vest să formeze UER ("Uniunea Europeană de Radiodifuziune") ale cărei obiective sunt de a reglementa și facilita schimburile de programe, și de a negocia, în numele țărilor membre, contractele de retransmitere a evenimentelor televizate care au
Televiziune () [Corola-website/Science/297237_a_298566]
-
a fost la origine o metodă de transmitere a sunetelor prin unde radio, care prin natura lor sunt unde electromagnetice. Tot "radio" se mai numește și aparatul receptor corespunzător. Azi se transmit prin radio (unde radio) o largă gamă de semnale diferite, inclusiv imagini mișcătoare (televiziune) și fluxuri enorme de date. Undele radio călătoresc prin aer și pot trece prin
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
de furtună, 1895, care a realizat primele recepții sistematice, fiind și cel căruia i se atribuie inventarea antenei. Guglielmo Marconi, sistematizând datele de până la el, a oferit lumii, în 1896 primul sistem practic de emisie și recepție bazat pe undele electromagnetice, bazat pe aparatul lui Tesla. Ulterior, în 1943, a fost recunoscută prioritatea savantului Nicolae Tesla asupra acestei invenții (1893)(Tesla: „Marconi e un băiat bun. Lasă-l să continue. Folosește 17 din patentele mele”). Si totusi... SUA atribuie în 1865-1866
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
30 iulie , și pune problema exploatării comerciale a fenomenului. Acestea au fost chiar înaintea experiențelor lui Hertz, si chiar a celebrului articol al lui Maxwell din revista "Philosophical Transactions" în anul 1865, care se intitula " “A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field”". În 1843 ia ființă primul serviciu telegrafic prin fir, între Washington și Baltimore, după ideea pictorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai rămas de făcut decât suprimarea cablului electric, ceea ce s-a și întâmplat câțiva
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
și Baltimore, după ideea pictorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai rămas de făcut decât suprimarea cablului electric, ceea ce s-a și întâmplat câțiva ani mai tarziu. În anul 1870 J.C. Maxwell demonstrează matematic existența undelor electromagnetice și posibilitatea acestora de a se propagă cu viteza luminii (300.000 km/s), întărind astfel ipoteza (nouă la vremea ei), ca și lumina este tot o oscilație electromagnetică. În sfârșit, Guglielmo Marconi reușește pentru prima dată să transmită o
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
mai tarziu. În anul 1870 J.C. Maxwell demonstrează matematic existența undelor electromagnetice și posibilitatea acestora de a se propagă cu viteza luminii (300.000 km/s), întărind astfel ipoteza (nouă la vremea ei), ca și lumina este tot o oscilație electromagnetică. În sfârșit, Guglielmo Marconi reușește pentru prima dată să transmită o telegramă de 26 de cuvinte între Glacebay Canada și Poldhor Anglia (3122 km), punând astfel bazele unei realități, "radiocomunicațiile". Undele sonore sunt transformate de un microfon în impulsuri electrice
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
are loc un amestec al semnalului util, cu un semnal de radiofrecvența, provenit de la un oscilator local. Din acest etaj, semnalul este injectat în etajul de radiofrecvența și apoi direct în antenă. După ce semnalul a fost astfel transformat în radiație electromagnetică, intervine al doilea tip de echipament, cel mai cunoscut, si anume echipamentul de recepție sau mai pe scurt radioul. Aici, semnalul captat de antenă receptorului, este demodulat, si apoi transmis unui amplificator de joasă frecvență. Difuzorul este ultimul element care
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
recepție sau mai pe scurt radioul. Aici, semnalul captat de antenă receptorului, este demodulat, si apoi transmis unui amplificator de joasă frecvență. Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor și urechea umană. După tipul de modulație al undei electromagnetice, întâlnim două tipuri de modulație. Această frecvență modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. Întâlnim "Modulație de amplitudine" (AM - din eng. amplitude modulation), și "Modulație în frecvență" (FM - din eng. frequency modulation). Spectrul de frecvențe
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. Întâlnim "Modulație de amplitudine" (AM - din eng. amplitude modulation), și "Modulație în frecvență" (FM - din eng. frequency modulation). Spectrul de frecvențe radio (spectrul radio) reprezintă acea porțiune a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele ale căror frecvente sunt cuprinse între 1 Hz și 3000 GHz. Conform Regulamentului radiocomunicațiilor al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), spectrul de frecvențe radio se împarte în 12 game de frecvențe: Cele mai importante și utilizate servicii
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
unde permit transmisii pe distanțe mai mari și la lărgimi de bandă mai mari decât alte medii de comunicație. Fibrele sunt utilizate în locul cablurilor de metal deoarece semnalul este transmis cu pierderi mai mici, și deoarece sunt imune la interferențe electromagnetice. Fibrele optice sunt utilizate și pentru iluminat și transportă imagine, permițând astfel vizualizarea în zone înguste. Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate în diverse alte aplicații, inclusiv senzori și laseri. Lumina este dirijată prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
spațiu în conductele de cablu deoarece o singură fibră poate transporta mai multe date decât un singur cablu electric. Fibra este imună și la interferențele electrice; nu există cross-talk între semnalele de pe cabluri diferite și fibra optică nu culege zgomote electromagnetice din mediu. Cablurile de fibră optică nu conduc electricitate, aceasta fiind o bună soluție pentru protejarea echipamentelor de comunicații aflate în medii de înaltă tensiune cum ar fi centralele electrice, sau structurile metalice de comunicații vulnerabile la trăsnet. Ele pot
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
constituie măsurarea temperaturii din interiorul motoarelor cu reacție ale avioanelor cu ajutorul unei fibre care transmite radiații într-un pirometru aflat în afara motorului. Senzorii extrinseci pot fi utilizați în același fel pentru a măsura temperatura internă a transformatoarelor electrice, unde câmpurile electromagnetice prezente fac imposibile alte tehnici de măsurare. Senzorii extrinseci măsoară și vibrații, rotații, deplasări, viteze, accelerații, momente ale forțelor și tensiuni mecanice. Fibra optică este folosită și în iluminat, ca ghid de lumină în aplicații medicale și nu numai, în
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
de refracție și distanța față de ax. Fibrele optice cu un diametru al miezului mai mic decât de zece ori lungimea de undă a luminii propagate nu pot fi modelate cu ajutorul opticii geometrice. Trebuie, în schimb, să se analizeze structura sa electromagnetică, prin rezolvarea ecuațiilor lui Maxwell reduse la ecuația undei electromagnetice. Analiza electromagnetică ar putea fi necesară și pentru a înțelege comportamente ce au loc atunci când lumina coerentă se propagă printr-o fibră multimodală. Ca ghid de undă optică, fibra suportă
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
diametru al miezului mai mic decât de zece ori lungimea de undă a luminii propagate nu pot fi modelate cu ajutorul opticii geometrice. Trebuie, în schimb, să se analizeze structura sa electromagnetică, prin rezolvarea ecuațiilor lui Maxwell reduse la ecuația undei electromagnetice. Analiza electromagnetică ar putea fi necesară și pentru a înțelege comportamente ce au loc atunci când lumina coerentă se propagă printr-o fibră multimodală. Ca ghid de undă optică, fibra suportă unul sau mai multe moduri de traversare prin care lumina
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
miezului mai mic decât de zece ori lungimea de undă a luminii propagate nu pot fi modelate cu ajutorul opticii geometrice. Trebuie, în schimb, să se analizeze structura sa electromagnetică, prin rezolvarea ecuațiilor lui Maxwell reduse la ecuația undei electromagnetice. Analiza electromagnetică ar putea fi necesară și pentru a înțelege comportamente ce au loc atunci când lumina coerentă se propagă printr-o fibră multimodală. Ca ghid de undă optică, fibra suportă unul sau mai multe moduri de traversare prin care lumina se poate
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
fibra suportă unul sau mai multe moduri de traversare prin care lumina se poate propaga prin fibră. Fibra ce susține doar un mod se numește fibră "monomodală" sau "monomod". Comportamentul fibrei multimodale poate fi și el modelat cu ajutorul ecuației undei electromagnetice, ceea ce arată că o astfel de fibră suportă mai multe moduri de propagare. Rezultatul modelării fibrelor multimodale cu optică electromagnetică se apropie de predicțiile opticii geometrice, dacă fibra este suficient de mare și suportă un număr mare de moduri. Analiza
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
doar un mod se numește fibră "monomodală" sau "monomod". Comportamentul fibrei multimodale poate fi și el modelat cu ajutorul ecuației undei electromagnetice, ceea ce arată că o astfel de fibră suportă mai multe moduri de propagare. Rezultatul modelării fibrelor multimodale cu optică electromagnetică se apropie de predicțiile opticii geometrice, dacă fibra este suficient de mare și suportă un număr mare de moduri. Analiza ghidului de undă arată că energia luminii în fibră nu este complet păstrată în miez. În schimb, mai ales la
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
în special cu natura corpurilor cerești, în loc să studieze poziția sau mișcarea lor în spațiu. Printre obiectele studiate se găsesc Soarele, alte stele, galaxii, planete extrasolare, mediul interstelar și radiațiile cosmice de fond. Emisiile acestora sunt examinate prin toate părțile spectrulul electromagnetic și printre proprietățile examinate se află lumina, densitatea, temperatura și compoziția chimică. Deoarece astrofizica este un subiect foarte larg, astrofizicienii aplică de obieci multe discipline ale fizicii, cum ar afi mecanica, electromagnetismul, termodinamica, mecanica cuantică, relativitatea, fizica nucleară si a
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
ocupă cu datele de înregistrare, în contrast cu astrofizica teoretică, care este în principal preocupată cu aflarea implicațiilor măsurabile de modele fizice. Este practica de a observa obiecte cerești cu ajutorul telescoapelor și alte aparate astronomice. Majoritatea observațiilor astrofizice se fac prin spectrul electromagnetic. Radio Astronomia studiază radiația cu o lungime de undă mai mare de câțiva milimetri. Exemple de zone de studiu sunt undele radio, de obicei emise de obiectele reci, cum ar fi nori de gaz și praf interstelar; radiația de fond
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]