6,288 matches
-
fie nevoie decît să săpăm suficient de profund, ca să-l facem să țîșnească. Mai multă valoare se ascunde în sufletul celui care face să pătrundă curajos, în lumea schimbărilor și a iluziilor, o acțiune imperfectă, decît în reflecțiile spirituale și fanteziile unui visător înduioșat. Așa cum eroul tragic își manifestă măreția tocmai în dispariția sa, tot asemenea cel ce nu se lasă speriat de imperfecțiunea a tot ce e limitat, ca să îndeplinească atît cît îi stă în putere, arată că există măreție
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poetul este singurul om adevărat, pe cînd chiar și cel mai bun filosof nu este, în comparație cu el, decît o caricatură 107. Cu toate acestea și poetul poate face din viață un simplu obiect de contemplare (cf. § 37), așa încît lumea fanteziei constituie pentru el singura lume. Schiller însuși îl sfătuia pe un prieten să rămînă "în lumea luminoasă și tăcută a ideilor" și să lase deocamdată "biata omenire necoaptă și nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
însuși îl sfătuia pe un prieten să rămînă "în lumea luminoasă și tăcută a ideilor" și să lase deocamdată "biata omenire necoaptă și nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este utilizată precumpănitor pentru viața ideilor sau fantezie, va lipsi cea necesară contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii de idei și intuiții, pot zbura în mod haotic tot felul de sentimente. Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ipohondria sau nechibzuința, flegamantismul sau mînia, meschinăria sau mărinimia, amărăciunea ori sentimentalitatea, senzualitatea sau idealitatea acestea și încă multe alte tendințe pot alcătui o lume trecătoare pe care n-o bănuiește cel ce nu cunoaște decît operele ideilor sau a fanteziei nu constituie totodată și fundalul pentru dez-volatarea unui sentiment total de mare stil, în afara cazului în care ea formează domeniul unde energia este pusă cea dintîi la contribuție. Numai cînd se întîmplă așaceva, ne găsim pe culmile vieții umane. Dealtminteri
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 191-245; Quelques remarques sur la typologie des légendes populaires, în Aspekte der Volksprosaforschungen in Romänien, București, 1969. Culegeri: Legende populare românești. Legende istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Jurnalul literar”. Întâlnirea lui B. cu literatura și cultura greco-latină a fost de bun augur. În această „oază de har și repaos”, care este Grecia lui Pericle, plăsmuire a unei fantezii nostalgice, dar și ficțiune „din flori de carte”, și-a cultivat scriitorul visul de frumos. Voluptatea calofilă, solemnitatea gesturilor, dicțiunea ceremonioasă a ideilor sunt constante care îi diferențiază manifestarea în interiorul grupului Criterion, solidar în năzuința de a determina în cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
lumilor mele), București, 1969; Iașul nostru, Iași, 1957; Prin țara Moldovei, București, 1958; Cu dragă inimă, București, 1959; Tinerețe fără tinerețe, București, 1959; Milionarii, București, 1960; Itinerar sentimental, Iași, 1960; La fântâna cu găleată, București, 1962; Poveștile Ilenei, București, 1967; Fanteziile Ilenei, București, 1973; Satul fără țărani, București, 1974; Păsări călătoare, București, 1975; Jurnal strict confidențial, îngr. și pref. Georgeta Istrate, Iași, 1982. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Trandafir de la Moldova”, CNT, 1953, 5; G. Mărgărit, Ion Istrati, memorialist, IL, 1958, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
o molcomă vibrație lirică, unde conturează peisaje apuse, evocă atmosfera patriarhală a orașelor de odinioară sau scrie câteva adevărate incantații poematice de smerenie în fața naturii, sub vraja dangătului clopotelor, a foșnetului teilor, a „melancoliei” prunilor, a farmecului ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre poezia propriu-zisă, unde se afirmă cu volumul Umilinți (1944), cuprinzând versuri fluide, de acută condensare, străbătute de un statornic fior metafizic. Târziu, în Rechinul (1987), S. revine la proza de introspecție, utilizând un vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
un penitenciar și ajunge să fie supusă rigorilor instituite pentru deținuți. Încercând zadarnic să se elibereze din păienjenișul halucinant al împrejurărilor, ea moare împușcată tocmai de ofițerul care îi susținuse iluzia eliberării. Proiecția metaforică este secondată aici de o bogată fantezie în relevarea sordidului și a grotescului. SCRIERI: O anumită zi însorită, de vară, Iași, 1975; Ziua ploii de purpură, București, 1979; Falimentul proprietății Chistol et Company, București, 1981; Insula, București, 1984; Vântul de miazănoapte, București, 1987; Castelul de papură, Galați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când la fir ești meșteră, păi nu te trage ața pe care-o țeși cântând? Păi, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rom. S-ar putea apuca de surfing, și-ar putea pune iar biluțe În păr... — Nu mă mai prinzi cu biluțe-n păr, Îmi Întrerupe Luke gîndurile. Ce creepy! Cum naiba a... A, ok. E posibil să-mi mai fi Împărtășit fantezia caribiană cu el și cu altă ocazie. — Uite ce e, scumpa mea, spune, așezîndu-se. Poate că peste cinci, zece ani, o să ne putem gîndi și la ceva de genul ăsta. Dacă lucrurile ne ies așa cum vrem, la ora aia o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se face așa ceva. Îmi mîngîi ușor pîntecul. — Nu-i așa, dragul meu? Luke Își dă ochii peste cap. Dacă zici tu, adăugă, lăsînd cearșaful jos. Și În sacoșa mare ce e? — Cearșafuri asortate, pentru noi. Cuvertura vine separat, iar pernele fantezie imediat ce le intră În stoc... CÎnd Îi zăresc spaima de pe chip, amuțesc. Luke, pătuțul o să fie În dormitorul nostru! Va trebui să coordonăm totul! — Să coordonăm? — Sigur că da! — Becky, serios că... se Întrerupse Luke, În clipa În care atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
reușit să pună gheara pe el, nu? — Păi... nu. — Atunci uită toată povestea asta. O să ai un copil, Bex. Ăsta e lucrul cel mai important, Bex, nu-i așa? Pare atît de Îngrijorată, că nu-mi vine să-i destănui fantezia mea secretă, cu mine dînd năvală neanunțată la clinica de obstetrică holistică și spunînd tuturor ce japiță mincinoasă, pusă pe destrămat familii, e de fapt această Venetia Carter. Să vedem atunci ce holistică ar mai fi individa! — De acord, zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fiecărui deget au atribuții și calități particulare: instinctul vital - prima falangă; gândirea logică - a doua falangă; voința - a treia falangă; degetul arătător: voluptate și artă - prima falangă; glorie - a doua falangă; spiritualitate - a treia falangă; degetul mijlociu: ambiție - prima falangă; fantezie - a doua falangă; concentrare - a treia falangă; degetul inelar: corectitudine - prima falangă; spirit lucrativ - a doua falangă; idealuri - a treia falangă; degetul mic: comerț - prima falangă; arta comunicării - a doua falangă; cunoaștere inițiatică - a treia falangă, aparține oamenilor înzestrați cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de debut, Povești (1950), este urmată de numeroase volume pentru copii, între care și romanele Prietenii mei cei mici (1958), S-au întors graurii (1960) și Abecedarul din iarbă (1979). Povestirile sunt populate de personaje pline de candoare, cu o fantezie debordantă și reacții tipice vârstei. În afara acestui gen de literatură, a publicat două volume de poezie și un roman. Numărătoarea (1969) cuprinde versuri de dragoste, care în ciuda unor ritmuri sprințare încifrează în metafore și sensuri mai adânci. În La umbra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
o carte rezumativă și explicativă care neindicând sursele, pare a fi o compilație. Persistența magiei împiedică dezvoltarea impetuoasă a științelor, a medicinei. Poate fi citat în acest sens medicul roman Claudius Aelianus (sec. II d.Chr.) care pune accent pe fantezie, ca și înaintașul său grec Alexandru din Cnidos (sec. I d.Chr.). În acest prim secol al erei noastre se observă o înclinație spre sinteze, științelor naturii autorii integrându-le și medicina, farmacologia, filosofia, istoria ș.a. Pedanius Dioscorides se remarcă prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
993 î.Chr. Din nomazi, cu o civilizație precară, israeliții întâlnesc în Canaan, „țara Promisă“, o civilizație superioară. învață agricultura, meseriile, păstrează și păstoritul profitabil pentru viață. Civilizația urbană e mult mai avansată decât cea din sate. Restricțiile religioase blocau fantezia artistică. în temple erau totuși figuri de animale, heruvimi etc. Ca îmbrăcăminte purtau o mantie, cingătoare și un fel de bonetă, în picioare sandale. Bărbații aveau toiag, inel cu pecete și femeile voal, inele verigi în nas, cercei, brățări la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atracția către centru, alții prin respingerea dintre părțile foarte mici ale corpului, iar alții atribuind-o unor anumite tensiuni din mediul înconjurător, care se strâng în spatele corpului care cade și îl împing dintr-o poziție în alta. Desigur, toate aceste fantezii, ca și altele, ar trebui examinate, dar de fapt nu merită. În acest moment scopul autorului este doar să cerceteze și să demonstreze unele dintre proprietățile mișcării accelerate (indiferent care ar fi cauza acestei accelerații), scria Galileo Galilei în lucrarea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
înțelege că, pe măsură ce procesul de dezvoltare economică dintr-o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății. Alegerea unei meserii presupune parcurgerea a trei stadii: perioada fanteziei, perioada încercărilor și perioada realistă. În perioada fanteziei, caracteristică primilor ani de școală, meseriile alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății. Alegerea unei meserii presupune parcurgerea a trei stadii: perioada fanteziei, perioada încercărilor și perioada realistă. În perioada fanteziei, caracteristică primilor ani de școală, meseriile alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Învățarea poate fi construită În mod natural ca un proces dinamic, antrenant și plin de satisfacții. Atunci când copilul este pus În fața unui traseu imaginativ, structurat conform modului binar În care limbajul a impus organizarea lumii sale, În care metaforele și fantezia transformă procesul În povești provocatoare, se Încurajează aspirațiile sale spre succes, iar Învățarea devine o experiență atrăgătoare pentru fiecare elev. În general, principalele riscuri pentru Învățare pot fi sintetizate sumar prin: lipsa Încrederii În sine (trebuie notat că lipsa siguranței
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
stilizări). S. a intuit că literatura pentru copii nu trebuie echivalată nici cu evadarea factice în fabulos sau în fantastic, nici cu scenariul moralizator. Într-un interviu scriitorul afirma că mărcile prozei sale ar fi „culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
scenariul moralizator. Într-un interviu scriitorul afirma că mărcile prozei sale ar fi „culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
verva și fantezia, accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
Eu eram zâna, București, 1965; Recreația mare, București, 1965; ed. 2, București, 1973; ed. 5, București, 1996; Caramele cu piper, București, 1966; Elefanți în rochițe, București, 1966; Să stăm de vorbă fără catalog, București, 1967; ed. 3, București, 1981; Ștafeta fanteziei, București, 1968; Schițe vesele, București, 1969; Melcul mincinos, București, 1972; Aducătorului, mulțumiri, București, 1976; Viitorule, când te-ai născut?, București, 1977; Mama mamuților mahmuri, București, 1980; Un Gulliver în țara chiticilor,București, 1983; N-ați văzut un mânz maro?, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]