6,349 matches
-
sale, în acest moment al vieții, din gura unui presupus "mediator de amoruri nepermise". Virtutea, care are nevoie de confruntări pentru a străluci și mai mult, și pentru a-i fi probată autenticitatea, este un concept care apare în școlile filozofice și retorice și mai ales în cea stoică -, dar, la Ovidiu acesta pare să provină direct din propria experiență de viață. Trebuie subliniat că aici nu pare a mai vorbi Ovidiu cel supus și umil, care are de ispășit o
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
demonstrație cu abstracțiuni. Metaforele sînt puține și fără strălucire: „vălul mîhnirii”, „plumbul datoriei”, „scaunul veciei”, „brațul Îngrijirei”, „vîntul soartei”, „demonul geloziei”, „aripile vremii”, „a dealului sprinceană”, „brațele somniei”. Metafora din urmă e de reținut pentru că anunță somnia eminesciană, un concept filozofic și o stare erotică (starea de extaz). Heliade folosește de regulă epitetul general-apreciativ și comparația abstractă*, rareori intervine și cîte un element mai concret („ca lemnele În foc oasele-mi’ secară pe piept”, „ca pelecanul mi-am sfîșiat pieptul”) care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care și aceștia se pregătesc de nuntă mistică, Într-o armonie de arome și de acorduri sublime. Heliade Înfățișează, după Cartea Genezei, nașterea universului material care, În esență, este un univers de obiecte transparente, imponderabile. Poetul le zice, În limbaj filozofic, principi, și Într-un loc scoate din comentarea lor un vers tulburător: „Lumină vă e vocea, prin ea vorbiți vederii”. Urmând istoria sacră, Heliade descrie „starea adamiană”, nașterea Evei și, cu mare fantezie, unirea și „profumul” fecundării; „Se scoală-Adam; și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
abundenței. Obiectele Își pierd vigoarea matinală, farmecul prospețimii. Privirea le Învăluie complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu umilința, nu penetrația, nu efortul de cuprindere filozofică, nu veracitatea, ci lingușirea obiectelor, atribuirea excesivă de calități, cultivarea, Îndeosebi, a formelor sublime. A face un obiect să strălucească, indiferent de natura lui, printr-o perfidă exagerare a virtuților suprafeței, iată strategia lui Bolintineanu. Pentru aceasta, el aruncă totul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O bizară (dacă n-am ști cît de prefăcută!) voluptate mazochistă există În pasiunea erotică a Marelui Logofăt. Denis de Rougemonl ne mai propune un test pentru a putea distinge cele patru culori ale dragostei. E vorba de o schemă filozofică abstractă, cu punct de plecare În cele patru funcții fundamentale ale lui C.G. Jung: gîndirea, senzația, intuiția, sentimentul. Aplicate la literatură, ele pot fixa patru tipuri (arhetipuri) ale pasiunii amoroase. Eseistul francez identifică aceste arhetipuri În ideogramele cărților de joc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acestea poetul va „ține departe poezia lui sudică de orice mitologie”). În versurile sale natura bosforiană este „În egală măsură incitantă și sedativă”. „Lingușirea este arma lui Bolintineanu” În relațiile cu obiectele: „Nu umilința nu penetrația, nu efortul de cuprindere filozofică, nu veracitatea, ci lingușirea obiectelor, atribuirea excesivă de calități, cultivarea, Îndeosebi, a formelor sublime. A face un obiect să strălucească, indiferent de natura lui, printr-o perfidă exagerare a virtuților suprafeței, iată strategia lui Bolintineanu.” „Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în felul acesta ne vom integra efectiv Europei, cândva, dar în mod real și fără iluzii. Să transformăm deci Europa dintr un mit într-o realitate locală, pozitivă. Trebuie aruncată peste bord această formă fără fond, vagă, literară sau pretins filozofică, numită în cultura românească, mai ales de la 1848 încoace, ideea europeană. Suntem printre cei mai hotărâți și convinși partizani ai săi. Doar că o vedem altfel. Cu totul altfel decât circulă ea în presă, mai totdeauna fără bilet în regulă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
România el făcea foame, stătea umilitor la cozi interminabile, trăia pe cartele și se culca în frig ? Fiindcă trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa untului, când în patrie se suferea de foame așa cum a făcut-o C. Noica, într-un text antologic prin irealismul său total (dar problema este mult
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară unde într-o așa-zisă papetărie nu se putea cumpăra nici măcar un... pix, să mi se dea voie să resping categoric întreg acest afectat dispreț filozofic antieuropean. El echivalează cu o adevărată sfidare a unei imense suferințe colective și mult mai grav cu o justificare a economiei comuniste de cazan și cazarmă. Va fi fiind ea filozofică, dar nu mă consolează. și pe cine consolează sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dea voie să resping categoric întreg acest afectat dispreț filozofic antieuropean. El echivalează cu o adevărată sfidare a unei imense suferințe colective și mult mai grav cu o justificare a economiei comuniste de cazan și cazarmă. Va fi fiind ea filozofică, dar nu mă consolează. și pe cine consolează sau convinge ea de fapt ? Europa a fost, este și trebuie să rămână, dimpotrivă, din acest punct de vedere foarte simplu, dar categoric și energic spus un model și un ideal de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literaturii de tipul mimesis, idee, intuiție, expresie, reflectarea realității etc. etc., aplicabile peste tot, de ce nu s-ar admite și o astfel de definiție a literaturii? La fel de universal aplicabilă și verificabilă în timp și spațiu? problema are implicații estetice și filozofice evidente. Totul depinde de acceptarea (sau nu) și a unei astfel de perspective. 4. Literatura europeană și universală: o nouă perspectivă comparatistă Literatura comparată care n-a avut niciodată, în treacăt fie spus, un statut foarte precis cunoaște în ultimul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lipsește (articol din 1932). Numeroase pasaje condamnă fără apel și formele arbitrare, formele importate, toată falsitatea și artificialitatea culturii române, de aproape 100 de ani încoace. Or, tocmai în acest punct apare din nou utopia, dar și o gravă contradicție... filozofică. Mai bine spus: logică. Ea este cam... ciudată la un logician brevetat... 2. Dacă este foarte adevărat că toate se leagă în lumea asta și formează sistem, dacă există într-adevăr o lege a corelației (p. 215), ceea ce este iarăși
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cea pe care o avea cînd a murit, numai că unele din zbîrciturile mai lungi de pe frunte par să se fi șters între timp. Mie, fruntea asta lată îmi apare plină de placiditatea unei prerii, placiditate izvorîtă dintr-o indiferență filozofică față de moarte. Observați însă expresia celuilalt cap: uitați-vă la această uimitoare buză de jos, lipită întîmplător de bordul vasului, încît îi acoperă falca, într-un fel de îmbrățișare puternică. N-ați spune oare că întreg acest cap exprimă o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un fel de crepuscul incert... Cînd o să termini odată, dulgherule, cu zgomotul ăsta blestemat? Mă duc în cabină. Să nu mai văd obiectul ăla aici, cînd mă voi întoarce. Hai, Pip să stăm de vorbă - tu îmi dai o hrană filozofică atît de minunată! Cred că în tine se deșartă țevile misterioase ale unor lumi necunoscute! Capitolul CXXVII PEQUOD O îNTÎLNEȘTE PE RAHILA în ziua următoare a fost observată o mare corabie, Rahila, care venea de-a dreptul spre Pequod, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
provințialism filistic, ele socotesc că un milionaș de moldoveni sunt de ajuns ca singuri să împlinească misiunea ce destinul a împărțit-o romînilor"; la care A. Russo 3 răspunde că "milionașul de moldoveni, care de 80 de ani trăiește ideile filozofice ale lumii civilizate", are acest drept. Și Russo, capul cel mai teoretic al acestei școli critice, adeverește de repețite ori constatarea, pe care am făcut-o, că Moldovei i se datorește cultura românească așa cum e astăzi: "...literatura română - zice el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și plini de literatură veche, atunci la urma, de care vorbeam mai sus, de care vorbește și Russo, adăugîndu-se influența actuală a paginilor pline de "limbă veche și-nțeleaptă", adăugîndu-se și cei "optzeci de ani" de când moldovenii trăiesc "de ideile filozofice ale lu-mii"1, adică mai intensa cultură apuseană a Moldovei de la începutul veacului al XIX-lea - e fatal să se afirme un spirit critic. Nu e fără interes a insista asupra acestei chestii și a vedea cum A. Russo, acest
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
proiect de constituție liberală, în care cere reforme dictate de interesele claselor apăsate. Ionică Tăutu, pe care A. Russo îl compară cu P. L. Courier, era, ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau doctrinelor filozofice 2. Atât boierii mari, cât și boierinașii (prin I. Tăutu) își teoretizează interesele cu ajutorul literaturii politice europene. Așadar, în luptă sunt interese reale și "europenismul" ("străinismul") servește numai spre a găsi formule pentru aceste interese. Întreb pe dl Rădulescu-Motru: este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Rusia s-ar face călăul tiranilor; aiurea prevede cu bucurie că republica franceză (subliniez ambele cuvinte!) va bate pe nemți după pace: altă dată, explică starea anormală a Austriei prin rămășițele trecutului etc. 1 Și, ca și în privința concepției filozofice, a concepției artistice, a stilului etc. - probleme care nu interesează aici și care vor fi tratate aiurea. Într-un loc, apostrofează clasele de sus că au făcut "din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți" ca să aibă "alegători pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sin-tetizînd în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. Revenim. Așadar, Caragiale a criticat - a "combătut", am putea zice - liberalismul. Aceasta e semnificația socială și filozofică a "comediilor" sale. Vom vedea că opera sa de mai târziu, Momente etc., are o altă semnificație.) S-a spus că marele nostru dramaturg a zugrăvit în comediile sale mahalaua. Dar aceasta nu este adevărat: dacă personajele din O noapte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat, a românizat perfect elementul străin, care l-a influențat. Și a asimilat nu numai elementul literar străin, dar și gândirea filozofică străină, căci Eminescu, cum se știe, n-a fost influențat numai de literatura străină, ci și de filozofia străină, și anume, de acea filozofie care convenea perfect naturii sale. Acest pesimist trebuia să trăiască pe socoteala sa filozofia lui Schopenhauer
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest pesimist și idealist trebuia să trăiască pe socoteala sa pesimismul și idealismul budist. (Dealtfel, romantism, pesimism, idealism filozofic sunt, în cazul acesta, tot atâtea fețe ale uneia și aceleiași stări sufletești.) Iar starea sufletească a lui Eminescu nu era numai a unui om, a sa, ci a unei întregi pături românești, a intelectualilor de la sfârșitul veacului trecut - grație
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
săi, căci faptul că apare mai influențat decât ei se datorește genului său literar. Și să ne aducem aminte și de faptul că pentru Eminescu e existat în Europa o literatură așa de perfect adecvată naturii sale și concepției sale filozofice și sociale, încît trebuia să-l influențeze numaidecît! Dealtfel, romantismul medieval și pesimist este mult mai unitar decât realismul, pentru că este în mai mare grad o atitudine decât realismul, care, prin definiție, trebuie să fie o supunere la obiect. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
serviciu cât de mic; o poezie prost imitată e în cazul cel mai bun zero, nu e o realitate estetică, nu face parte din literatură. Faptul că apariția acestei literaturi are o cauză (toate lucrurile au o cauză!) o legitimează filozofic, dar nu și estetic. Putem, firește, admira orice, dar nu orice ne este posibil. Admirăm Iliada, Divina Comedie, dar nu se va găsi, sperăm, nimeni, care să creadă că putem imita cu succes aceste două opere. Și dacă în privința aceasta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o funcție a nevoii simțite de a apela la o identitate mai largă. Ele constituie o (deseori iluzivă) unitate în diversitate. Prin contrast, leninismul pretinde o consistență fermă legând fiecare aspect al discursului său și fiecare moment al analizei sale filozofice, sociologice, economice și istorice. A reușit să se proiecteze ca fiind consistent intern ("modelat dintr-un singur bloc de oțel", așa cum afirma Lenin) deoarece a fost dezvoltat de către un singur om în mai puțin de o decadă după 1914 (Harding
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În rolul circarului, Mircea Albulescu a cizelat una dintre cele mai fascinante creații din lunga lui carieră. Și din nou caligrafia austeră a lui Alexa Visarion, cerebrală, născută din evidenta dorință a epurării formelor a pus în valoare profunzimea discursului filozofic, sarcasmul satirei sociale. Zugrăvită în culori grotești, până la anularea unei precise determinări temporale, fresca micului oraș de provincie năclăit în rutină, este memorabilă în cruzimea ei. Aripa realismului magic vibrează din nou pe deasupra imaginilor. Sugestia morții iminente se naște dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]