8,564 matches
-
sufletești a dat naștere unei mari varietăți de folclor care s-a cristalizat de-a lungul practicii îndelungate și s-a transmis din generație în generație prin viu grai. Bucuria, fericirea, succesul, durerile, suferințele, necazurile se oglindesc cu pregnanță în folclorul hudeștean reprezentat prin cântecul de nuntă, colindul, cântecul de joc, balade, bocetul, cântecul de leagăn, chiuiturile, cimiliturile, snoavele, proverbele, legendele, basmele etc. care au diverse variante și se înscriu în șirul înaltelor valori ale culturii naționale românești. Nu ne vom
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
președinte al comisiei de cenzori și funcția de secretar al Sindicatului regional de învățământ Suceava. S-a preocupat și de activitățile cultural-artistice, de creație și cercetare, întocmind monografiile satului Hudești, a Școlii Costăcheasca, a corului hudeștean, precum și o culegere de folclor din comună. De asemenea, a reînființat și îngrijit muzeul școlar din Hudești, a condus și dirijat o bună bucată de timp corul și grupul vocal-folcloric realizând și unele piese muzical-folclorice, cu specific local, iar ca instructor al formațiilor artistice a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu specific local, iar ca instructor al formațiilor artistice a participat la mai multe faze județene ale Festivalului Cântarea României unde a obținut locurile II și III la toate cele cinci ediții ale festivalului. Pe linie de cercetare etnografică și folclor a activat la Filiala din Iași a Academiei Române și în calitate de colaborator la ziarul Clopotul din Botoșani. Preocupările sale pentru cercetarea folclorică și etnografică s-au concretizat și prin colaborarea la întocmirea Monografiei comunei Hudești, lucrare bine documentată din punct de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
onoare și gradația de merit. Familia sa își are rădăcinile adânc înfipte în istorie. Părinții săi, Gheorghe și Rarița Jacotă î născută Zaharia au învățat la Școala Costăchească în primul deceniul al sec. al XX-lea. Erau mari iubitori de folclor și s-au străduit să dea celor trei fii ai lor o educație aleasă și săi îndrume să urmeze școli din care au ieșit învățători: Costache, Gheorghe și Vasile. în anii de școală aveau costume naționale și participau cu multă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
completarea cunoștințelor de cultură generală, în 1957 s-a înscris la învățământul liceal pe care l-a absolvit în anul 1961. în spectacolele realizate pe parcursul anilor la cele două mari ansambluri, a fost solist, îmbinând în mod armonios cântece din folclorul moldovenesc cu jocul popular modern și cu muzica ușoară sub conducerea scenografului George Voinescu și a excelenților dirijori Dinu Stelian și Victor Popescu. A obținut succese remarcabile și numeroase recompense și premii atât în turneele efectuate în țară, cât și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
macedonene”, luându-se ca bază dialectul din ScopljeMuntenegru, apropiat de limba sârbă, îmbogățit cu mii de cuvinte și noi forme lingvistice sârbești, în timp ce ortografia macedoneană este identificată cu cea sârbă. Sistematic se „prelucrează” cântecele populare macedonene și alte forme de folclor, școlile, teatrele și alte instituții culturale sunt completate cu personal de origine sârbă. Aparatul de stat din Macedonia este, în mare parte, alcătuit din „șoviniști sârbi”. Recunoașterea națiunii macedonene și crearea statului macedonean în cadrul Republicii Iugoslavia s-ar fi realizat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în SUA în domeniul sanitar a avut consecințe profunde asupra culturii și civilizației sistemului medical: modernizarea și tehnologizarea lui rapidă a bulversat ierarhiile existente de cîteva decenii și ritualurile practicate, virtuțile îndemînării fiind înlocuite de o precizie electronică a aparatelor. Folclorul medical, eroii sistemului, credințele și ideologiile dominante toate acestea au trecut în desuetudine sau s-au transformat radical. În același mod, reforma penitenciară începută în Țările Scandinave acum patru decenii a transformat stabilimentele de pedeapsă în instituții custodiale civile moderne
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
capete consistență și în spațiul penitenciar românesc. Ritmul schimbărilor va fi tot mai accelerat pe măsură ce România se va integra în Uniunea Europeană. Fenomenul de globalizare va nivela diferențele civilizatoare existente în prezent în diferite țări, avînd consecințe profunde asupra culturilor naționale. Folclorul și argoul penitenciar acum bogat în expresivitate și continuu reînnoit va dispare definitiv, împreună cu un întreg arsenal simbolic, ritualic și valoric, așa cum s-a întîmplat în țările dezvoltate ale Europei. Cele mai multe elemente ale culturii și civilizației penitenciare vor fi supuse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața anchetatorului. Similar: mucles Folclorul Forma cea mai înaltă, elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar din cadrul ei se detașează folclorul de pușcărie. El oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața anchetatorului. Similar: mucles Folclorul Forma cea mai înaltă, elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar din cadrul ei se detașează folclorul de pușcărie. El oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter național. Datorită frecventelor schimburi de deținuți de la o închisoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
El oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter național. Datorită frecventelor schimburi de deținuți de la o închisoare la alta, folclorul penitenciar s-a generalizat în întregul sistem punitiv românesc. Mai mult decît atît, a ieșit din granițele țării, răspîndindu-se și în închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată de caracterul simbolic al folclorului penitenciar. În versuri de genul celor citate este condensată o explicație a destinului unor categorii de oameni. Ele descriu condiția umană claustrată în spatele zidurilor, într-o formă artistică, reușind să surprindă sentimente și atitudini specifice: nedreptatea, ura, răzbunarea, suferința, disperarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ardă și coridorul/ pe unde venea maiorul." Persistența timp de decenii a unor cîntece de pușcărie demonstrează rădăcinile adînci ale culturii penitenciare românești. Dincolo de schimbările petrecute în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen cultural desuet
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celulei, își plînge nefericirea: "Tristă-i duminica zilelor mele/ e tristă și-i plină de patime grele/ Tristă-i duminica și ziua-n care/ am fost condamnat și băgat la răcoare". Acestea sînt, poate, cele mai vechi strofe cunoscute din folclorul penitenciar românesc, avînd o vechime de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
avînd o vechime de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie/ Pe-afar' dată cu var/ Înăuntru chin și-amar". Sau "Aici e frig și ger
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bătaie/ Iar e bine-n pușcărie/ în celulă-s frați o mie/ n-ai nevoie nici de bani/ timp de 20 de ani". Iar regimul draconic din unele închisori e atît de dur încît a ajuns să fie subiect de folclor: "Fă, Doamne drumul mai lung/ la Jilava să n-ajung/ că acolo e teroare/ ne dă frunze de mîncare... Brăila-i pîrnaie grea/ mi-a distrus tinerețea/ și nu pot scăpa de ea". Țigara este în închisorile din România valuta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aștept de un an/ să se schimbe Cod Penal/ să se pună în vigoare/ să mă scap de închisoare". Amnistia îndelung așteptată induce îndoiala în inima deținutului: "Ascultați-mă pe mine/ că decretul nu mai vine". Departe de a muri, folclorul de pușcărie este viu și se îmbogățește permanent. Teme vechi precum liberarea ("Și-ntr-o bună zi pe seară/ tot o să mă dea afară/ cu hîrtii de liberare/ cazier și baftă mare") sau visele erotice ("C-așa-i visu de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prezintă reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Căci rigoarea profesională nu poate fi cîntată în versuri"), cultura lor se sprijină pe concepte total greșite despre lume și viață, căci normalizează delațiunea sau, și mai grav, crima ("Să știi, fă, că te omor/ cînd te prind în dormitor"). Folclorul carceral întreține ficțiunile adolescenței, cultivă universul reveriilor infantile, valorizînd riscul și nesupunerea, precum și speranța devierii destinului îndată după eliberare. Față de folclorul lumii libere, joacă același rol ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
căci normalizează delațiunea sau, și mai grav, crima ("Să știi, fă, că te omor/ cînd te prind în dormitor"). Folclorul carceral întreține ficțiunile adolescenței, cultivă universul reveriilor infantile, valorizînd riscul și nesupunerea, precum și speranța devierii destinului îndată după eliberare. Față de folclorul lumii libere, joacă același rol ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante, la un moment dat, într-o societate le interzic o dată cu arestarea, adică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rol ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante, la un moment dat, într-o societate le interzic o dată cu arestarea, adică libertatea, dragostea, bunăstarea. Tratarea folclorului penitenciar ca o formă a folclorului organizațional așa cum este, de pildă, folclorul militar ar putea elimina explicațiile cu tentă peiorativă și l-ar impune în conștiința lumii libere mai rapid. Între cîntecele carcerale și cele de cătănie există multe similitudini
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante, la un moment dat, într-o societate le interzic o dată cu arestarea, adică libertatea, dragostea, bunăstarea. Tratarea folclorului penitenciar ca o formă a folclorului organizațional așa cum este, de pildă, folclorul militar ar putea elimina explicațiile cu tentă peiorativă și l-ar impune în conștiința lumii libere mai rapid. Între cîntecele carcerale și cele de cătănie există multe similitudini, atît în ceea ce privește conținutul, tematica (liberarea, iubirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante, la un moment dat, într-o societate le interzic o dată cu arestarea, adică libertatea, dragostea, bunăstarea. Tratarea folclorului penitenciar ca o formă a folclorului organizațional așa cum este, de pildă, folclorul militar ar putea elimina explicațiile cu tentă peiorativă și l-ar impune în conștiința lumii libere mai rapid. Între cîntecele carcerale și cele de cătănie există multe similitudini, atît în ceea ce privește conținutul, tematica (liberarea, iubirea, viața din cazarmă, abuzurile etc.), cît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
va petrece atunci cînd vor dispare condițiile care le-au creat), vor avea parte de o recunoaștere oficială, probabil de o glorificare, se vor înregistra și difuza în medii cît mai largi și vor fi incluse în spectacolele naționale de folclor. Succesul manelelor pare a confirma această ipoteză. Ritualurile Simbolurile penitenciare constituie primele mijloace prin care lumea din interiorul zidurilor devine inteligibilă, permițîndu-ne să traducem semnele pe care le observăm. Probabil cel mai pregnant aspect al acestui proces de simbolizare este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]