6,469 matches
-
mișcarea, vor fi sau afișate sau citite de regizor sau de actorii înșiși care vor scoate din buzunar sau își vor transmite unii altora hârtiile necesare. Dacă greșesc, nu-i nimic. Un capăt de frânghie ce atârnă, o pânză în fundal prost întinsă și lăsând să apară un perete alb în fața căruia trece și revine personalul vor fi de cel mai mare efect. Trebuie ca totul să pară un provizorat, în mers, făcut în grabă, incoerent, improvizat cu entuziasm! (...) Ordinea este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
atras de onirismul lui Maeterlinck din care creează în Rusia cu o stilizare extremă, multe piese, când montează Moartea lui Tintagilès, optează pentru o absență totală de decor și declară: "De aceea, nu atribuiam pentru Moartea lui Tintagilès decât un fundal decorativ. Repetam această piesă pe un simplu fundal din pânză, și tragedia era cu atât mai impresionantă cu cât desenul gesturilor era mai clar." Cât despre jocul naturalist, care pretinde să imite cu fidelitate gesturile cotidiene, acesta i se pare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Rusia cu o stilizare extremă, multe piese, când montează Moartea lui Tintagilès, optează pentru o absență totală de decor și declară: "De aceea, nu atribuiam pentru Moartea lui Tintagilès decât un fundal decorativ. Repetam această piesă pe un simplu fundal din pânză, și tragedia era cu atât mai impresionantă cu cât desenul gesturilor era mai clar." Cât despre jocul naturalist, care pretinde să imite cu fidelitate gesturile cotidiene, acesta i se pare de o sărăcie întristătoare. "El îi cere actorului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
direct spectatorului, îl interpelează. Filmul de comentariu atrage atenția spectatorului asupra întorsăturilor importante ale acțiunii. (...) El critică, acuză, precizează datele importante, face uneori propagandă directă." Brecht proslăvește, după exemplul său, utilizarea de proiecții cinematografice: regizorul poate face să apară, pe fundalul scenei, documente, piese de arhivă, statistici, să adauge sau să taie, ca în tehnica colajelor. Cinematograful trebuie utilizat ca o succesiune de tablouri. El joacă rolul unui "cor optic", căci "poate confirma ceea ce este prezentat de acțiune, sau respinge, să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
piesei este întâlnirea prozaică a unui soldat francez rănit aparținând forțelor ONU și a unei tinere coreene într-o Coree devastată de război. Marile succese ale lui Vinaver vor fi în 1960, Iphigénie Hôtel, piesă ce are ca pânză de fundal războiul din Algeria, iar în 1980, Les Travaux et les Jours. Acțiunea acestei piese se petrece într-un local al serviciului de întreținere al unei fabrici de râșnițe de cafea unde se găsesc șeful serviciului, un lucrător și trei secretare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
moral și istoric. Căci autorul înscenează, documentează și face comentarii diverse, având mereu sub control, ca dintr-un fel de avanscenă, mișcarea actorilor și reacția cititorului. Astfel, epoca fanariotă se dezvăluie a fi mai mult decât o ramă ori un fundal pe care se profilează destinul (previzibil) al fiecărui personaj (cu caracter preformat). Este imaginea integratoare, singura asupra căreia se concentrează autorul, spre a edifica în text o intuiție esențială. F. folosește în reprezentarea acestei imagini un soi de scenă turnantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
structurii personalității patologice, sensibilizind-o la factorii psihotraumatizanți. Și, În sfîrșit, printre factorii agravanți care predispun către agresivitate un rol important Îl au și somatogeniile. Acestea scad posibilitățile adaptative și compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
va putea să se cațăre pe abrupturile unei lecturi inteligente a Bibliei în lumea de azi. Distincția simplă dintre „lumea povestirii” și „lumea autorului” este fundamentală. Poate nu o vom adopta mereu în mod explicit, dar va fi întotdeauna pe fundalul cercetărilor noastre. Un al doilea element util va fi un deosebit simț critic. Astăzi, lumea a devenit „critică” în sensul pozitiv al cuvântului. Adică, nici o persoană inteligentă de astăzi nu citește Biblia în mod „ingenuu”, infantil. Nu este posibil să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Stroici, care, la rândul lui, o iubește; Alexandru Lăpușneanu e urmărit tot timpul de ura Anei Peucer - pe al cărei soț îl ucisese - și a lui Șraiber. Piesa este o înfruntare deschisă de patimi, după model shakespearian, desfășurată pe un fundal de intrigi, pentru care autorul are o slăbiciune deosebită. În piesele sale, intrigantul este un personaj decisiv, care conduce, practic, acțiunea. Un oarecare relief are Alexandru Lăpușneanu, din care scriitorul face o figură de obsedat. Personajul se manifestă ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
de ani de cercetări asidue, cea mai bogată exegeza de până atunci a limbii și stilului eminescian. Punând la contribuție mijloacele criticii stilistice, G. a supus creația eminesciana unei analize minuțioase, în care contextul larg al literaturii europene servește drept fundal. Lucian Blaga este celălalt mare poet român căruia îi închină o monografie, si aceasta precedată de câteva studii semnificative. Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga (1972) plasează versul lui Blaga într-o perspectivă istorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
esențial, nehotărâre. De îndată ce ies din categoriile impersonale ale speciei și trebuie să hotărăsc singur, mă descopăr de fapt ca punct lipsit de fermitate. Căci singurul lucru cert este tocmai incertitudinea mea. Ceea ce descopăr acum este că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii. Tocmai pentru că există incertitudine, există îndoiala asupra fiecărei hotărâri. Și tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra unei hotărâri. Pentru că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii, pentru că există îndoiala și răzgândirea, se deschide posibilitatea nehotărârii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mea. Ceea ce descopăr acum este că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii. Tocmai pentru că există incertitudine, există îndoiala asupra fiecărei hotărâri. Și tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra unei hotărâri. Pentru că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii, pentru că există îndoiala și răzgândirea, se deschide posibilitatea nehotărârii. Întâlnirea cu mine însumi are deci loc în forma cea mai incomodă: aceea a neîntâlnirii, a eschivei pe care o induce nehotărârea. În nehotărâre aflu că nu mă pot defini
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pentru că sunt forme de recunoaștere ale libertății în universul irațional și contingent al omului, participă la o teorie a destinului ne-scuza eșecului și meritul reușitei. Rezultă de aici că destinul este restul de libertate al fiecărei vieți. Proiectat pe fundalul unei vieți, destinul apare ca linie mereu frântă a libertății și permanentă recompunere a ei. Dacă nu orice reușită implică un merit rezultat din parcurgerea „corectă“ a secvențelor „de depășit-de atins“ și dacă nu orice eșec implică răspunderea și e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Sîntem martorii renașterii și revenirii gîndurilor de răzbunare ale națiunilor din zona aceasta. Este la modă astăzi să citești titlurile în acest fel. Dar răzbunarea, revenirea și renașterea duc rareori la înviere. Renașterile naționale au loc în zilele noastre pe fundaluri diferite de cele de după 1914. Nimic din moștenirea lăsată de Revoluția Franceză nu este atît de implacabil ca naționalismul, care a creat o școală de istorici naționaliști pe parcursul secolului al nouăsprezecelea și în prima jumătate a secolului al douăzecilea. Au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și volume care le descriu. Să zugrăvești imaginea integrală a unui fenomen aproape supraomenesc este dificil, nerămînîndu-ți decît speranța de a reuși să dai dovadă de discreția cuvenită, încercînd să realizezi tabloul în maniera lui Rembrandt, prezentîndu-l ca pe un fundal și străduindu-te să scoți la lumină ceea ce ți se pare important. Unul dintre detractorii lui Iorga, George Călinescu, spunea că "activitățile (lui Iorga), privite în sens cumulativ, par mărețe, dar, privite în detaliu, fiecare dintre activitățile sale are o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, politicianul pătimaș, se ocupa de probleme contemporane. După perioada sa junimistă, studiile sale asupra literaturii nu sînt istorii literare, ci pamflete. Conform afirmației lui Barbu Theodorescu, care era un mare admirator al lui Iorga, atunci cînd era vorba de fundalul istoric al articolelor sale sau în scrierea multor lucrări politico-istorice referitoare la evenimente contemporane, "Iorga confunda acțiunea politică cu opera istorică"53. Dușmanii lui l-au atacat pentru numeroasele inexactități, dar avînd în vedere volumul imens al realizărilor sale, erorile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poziția românilor sau relațiile României cu aliații ei. Din 1914 pînă în 1919, Iorga nu a prea făcut muncă de cercetare științifică și nici nu și-a prea adus contribuția la științele istorice. De obicei, Iorga prezenta în cărțile lui fundalul istoric în relație cu aspirațiile naționale. În cartea Politica externă a regelui Carol (București, 1916), el descrie politica externă din timpul domniei Regelui Carol I, prezentînd documente valoroase și argumente pentru a ilustra problemele politicii externe românești a ultimilor 40
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de dorit, fapt de care Iorga era conștient. Lucrarea lui Corespondența diplomatică română sub regele Carol I (Paris, 1923) este o operă majoră care conține valoroase materiale de arhivă. Din cauza pretențiilor sovietice asupra Basarabiei, Iorga a considerat necesar să prezinte fundalul războiului din 1877-1878 pe baza documentelor diplomatice și să arate cum guvernul rus a apelat la România ca să se alinieze efortului de război al Rusiei, permițînd trupelor acesteia să treacă pe teritoriul românesc, dând garanții asupra sudului Basarabiei. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În Polonia, trei sferturi din căile ferate erau inutilizabile și o fermă din șase imposibil de exploatat. Majoritatea așezărilor omenești funcționau cu greu, deși numai Varșovia era complet distrusă. Aceste cifre șocante reflectă Însă doar un aspect al tabloului realității: fundalul sumbru. Cu toate acestea, pagubele materiale suferite de europeni În cursul războiului, oricât de dezastruoase, nu Însemnau nimic pe lângă pierderile umane. Se estimează că, Între 1939 și 1945, 36,5 milioane de oameni au murit din cauza războiului (cât toată populația
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se forma probabil la intersecția dintre experiența lui directă și felul În care Anglia era reprezentată la Hollywood. Mrs. Miniver (1942), o poveste tipic englezească despre tăria și rezistența națională, despre rezerva și perseverența caracteristice clasei de mijloc, narată pe fundalul dezastrului de la Dunkerque (Însăși Întruchiparea acestor virtuți), era un produs pur hollywoodian. Însă, pentru prima generație de spectatori englezi, filmul a rămas multă vreme expresia cea mai autentică a imaginii de sine și memoriei naționale. Filmele americane fascinau nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de aparatură, În care plănuiește să-l primească pe soțul eliberat. La un pas de extazul conjugal, cei doi și bunurile lor lumești sunt distruse de o neatenție: o scăpare la țeava de gaze (sic) din bucătăria lor ultramodernă. Pe fundal, radioul aclamă isteric victoria Republicii Federale la campionatul mondial de fotbal din 1954. Pentru Fassbinder și tânăra generație de contestatari vest-germani, noile calități ale noii Germanii din noua Europă - prosperitate, compromis, demobilizare politică și angajamentul tacit de a nu trezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru exporturile industriale ale Germaniei, francezii au obținut practic mutarea sistemului lor intern de garanții rurale pe umerii partenerilor CEE, ușurând astfel Parisul de o povară de lungă durată, excesiv de costisitoare și tensionată din punct de vedere politic. Acesta este fundalul pe care a apărut celebra Politică Agricolă Comună a Comunității Economice Europene (PAC), inaugurată În 1962 și formalizată În 1970, după un deceniu de negocieri. Prețurile europene au crescut artificial și toată producția alimentară a Europei a devenit prea scumpă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trădează surprinzător de puțină mânie. Era o revoluție fără victime, ceea ce până la urmă Însemna că nu era, de fapt, o revoluție. În Italia, situația era cu totul alta, În ciuda asemănărilor superficiale la nivel retoric Între mișcările studențești. În primul rând, fundalul social al conflictelor din Italia era aparte. Migrația masivă din Sud spre Nord În prima jumătate a deceniului crease În Milano, Torino și alte orașe industriale din Nord o cerere de transport, servicii, educație și mai ales de locuințe căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stupefiantă Între victimele de origine evreiască ale lui Hitler și tineretul anilor ’60, martirizat de regimul sexual represiv al părinților. Kommune 1, o microsectă maoistă care promova agresiv promiscuitatea-sexuală-caeliberare, făcuse să circule În 1966 un autoportret: șapte tineri dezbrăcați pe fundalul unui zid - „Maoiști goi În fața unui zid gol”, cum a fost prezentată fotografia În Der Spiegel, În 1967. Accentul pus pe nuditate era menit să amintească imaginile cu corpuri goale, neajutorate, din lagărele de concentrare. Uite, părea să spună: mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la masa negocierilor pentru a obține aranjamente constituționale pe care guvernul britanic le-ar fi oferit cu plăcere de la Început, muriseră 1.800 de oameni și un nord-irlandez din cinci avea o rudă rănită sau ucisă În luptă. Pe acest fundal, celelalte „patologii” din Europa anilor ’70 sunt Într-adevăr minore, deși ele au contribuit la atmosfera generală de disconfort. O „Brigadă Furioasă” ce acționa chipurile În numele șomerilor fără reprezentare politică a pus bombe la Londra În 1971. Inspirându-se din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]