7,390 matches
-
antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră că națiunea are drept fundament "un model dumnezeiesc etern", model pe care națiunea trebuie să-l realizeze la modul absolut. Un aspect grav apare în momentul în care "diversificarea omenirii în națiuni ar fi o urmare a căderii în păcat, o deviere de la calea pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva dualității metafizice dintre natura și supranatura, dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii cu cel creștin, națiunea fiind exclusă din această ecuație. Fundamentul teologic al naționalului se sprijină pe faptul că dezvoltarea lumii este o revelare în timp a eidos-ului care ființează etern. Creația propriu-zisă nu a constat într-o simplă dezvăluire a lumii în tiparul ei deplin, întrucât această dezvoltare nu s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul experimental pe care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de l'Académie des Sciences de Paris
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un mod fraudulos ochiul teologului astfel încât ochiul omului de știință a intrat într-o sferă a autonomiei excesive, uitând complet de utilizarea factorului religios. S-a născut, deci, un om de știință superficial, aplecat mai degrabă spre sondarea strictă a fundamentului propriului domeniu de cercetare. Problema care se ridică este aceea dacă lumea poate funcționa de sine stătător. În filosofia naturală a Evului Mediu se recunoștea că Dumnezeu a pus în materie capacitatea de a crea lucruri. Altfel spus, dacă numai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în sensul promovat de Berdiaev, implică o re-încreștinare a omului, o îndumnezeire a spiritului, o proiecție a ontosului în transmundan. Recuperarea și redescoperirea credinței vor genera revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va fi conștient de faptul că miza existenței sale este sotiria sau sympathia colectivă, mântuirea, dialogicul dintre Creator și creatură va funcționa în sensul acelei revoluții spirituale individuale. Revoluția spirituală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
către subiect tinde să se estompeze pentru a se nuanța într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atitudine față de aspectele grave ale realității decerebrate de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine orchestrat de așa-zisele "minorități sexuale" până la denunțarea formelor de privare de libertate: biometria și de instituire a terorismului global. Pornind de la învățătura creștină ca fundament al zidirii sufletești a ființei, predica nu poate omite combaterea oricăror forme de pervertire a credinței, în duhul ecumenizant, în contrapunct cu Tradiția Bisericii și a Sfinților Părinți. O sursă fundamentală a predicii ortodoxe o constituie Cărțile de slujbă. Uitarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri Sede (6 ianuarie 1848), ce afirmă fundamentele Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor (în traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor ortodocși de la 1848. Studiu introductiv, text și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în investigarea valorilor îl are „Testul pentru valorile personale” elaborat de Ph. Vernon și G. Allport (1931), care este, de fapt, mai mult decât un simplu procedeu, întrucât angajează o anumită teorie referitoare la orientarea axiologică a personalității. Având ca fundament concepția lui G. Allport despre personalitate ca realitate unică, prin acest test se măsoară predominanța uneia față de alta a celor șase valori (teoreticul, economicul, esteticul, socialul, politicul și religiosul) la unul și același individ. Nu e corect să comparăm indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor emitente și pot servi ca fundament decizional în programe și politici sociale. Cunoașterea concretă a diferitelor perspective asupra realității sociale prezente sau proiectate contribuie la conceperea unor strategii de armonizare când e vorba de atins scopuri comune. Concomitent cu practicarea multiculturalismului și neintrând în coliziune cuel
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1992), „Race and retreat from marriage: Shortage of marriageable men?”, în American Sociological Review, 57. Linton, R. (1949), „The natural history of the family”, în R. Anshen (ed.), The Family: Its Function and Destiny, Harper & Brothers, New York. Linton, R. (1968), Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București. Litwak, E., Stephen, K. (1987), „Technology, proximity, and measures of kin support”, în Journal of Marriage and the Family, 49. Livingstone, F. (1969), „Genetics, ecology, and the origins of incest and exogamy”, în Current
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de a reconstrui Europa și lumea întreagă, despre interesul de prim ordin și despre dreptul indiscutabil pe care îl reprezintă pentru România chestiunea Basarabiei. Orice soluție care nu ar ține seama de acest atașament ar risca să distrugă din nou fundamentele păcii și să creeze în viitor noi și imprevizibile surse de conflicte, care sunt consecința necesară a săvârșirii unei nedreptăți”. Cu tristețe putem constata astăzi că avertizarea lui Gheorghe Brătianu și efectele prevăzute de el sunt mai actuale decât oricând
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și la locuitorii din cele două țări, anonimul arată că „limba, portul, armele, felul lor de cârmuire sunt la fel cu cele din Țara Românească”. Denumirea dată poporului și limbii moldovenești în Evul Mediu are așadar o conotație pur geografică. Fundamentul etnic al statului moldovenesc a fost exprimat prin derivări de la numele poporului său, adică de la români sau vlahi: Moldovlahia, Maurovlahia, Valachia Minor sau Maior, Rusovlahia sau, îndeosebi de către poloni, pur și simplu Valachia. Aceasta reiese, de altfel, și din denumirile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fie și tacit, împotriva pericolului reprezentat de politică orientala a Rusiei pentru integritatea teritorială a Imperiului Otoman, ci prin intermediul uneia, bazată pe Rusia, dușmanul secular al acestuia, si direcționată contra unui fost aliat care, în pofida unor sincope, reprezentase, până atunci, fundamentul politicii europene a Porții Otomane vizând acel obiectiv, si anume Franța. Stare de fapt exprimată de articolul XII, în virtutea căruia alianță defensivă trebuia să constituie nucleul creării unei contraponderi "politique et nécessaire pour le maintien de la tranquillité générale"; motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
the near future, of an effective opposition to the Russian expansionism. Or, the first victim was Poland, its disappearance being the decisive hit for the political and territorial status-quo principle sustained by William Pitt, principle on which he attempted to fundament the European peace. Over the next period of time, the British diplomacy, together with the Russian and Austrian ones, concentrated their actions to maintain Turkish relations with France, aș cold aș possible and to raise impediments to the fulfilment of
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
oriental politics for the integrity of the Empire. On the contrary, the final solution was the alliance with Russia, its century old enemy, and directed against a former ally, which, în thwart of a syncope, was until that moment the fundament of the European politics made by the Porte: France. But it hâd the same position after the conflict with France, generated by the Egyptian crisis, which ended, after the peace of Amiens was signed, on the 23rd of June 1802
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
multe atacuri, dovadă clinică obiectivă a două sau mai multor leziuni (2-2). Două atacuri tipice de SM documentate prin dovadă obiectivă a două leziuni separate în timp și spațiu, pot fi suficiente pentru a stabili diagnosticul de SM numai pe fundamente clinice. Nu sunt necesare teste adiționale. Totuși, ar fi de așteptat ca unul sau mai multe astfel de teste (RMN, LCR, PEV) să fie anormale dacă sunt efectuate. Dacă aceste teste sunt totuși efectuate și nu sunt anormale în maniera
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nenorocire, numai lustrul dinafară! Căci, nepregătiți precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturei moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră până la cauze, văzură numai formele de deasupra ale civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme și fără a căror preexistență ele nici nu ar fi putut exista. Și astfel, mărginiți întro superficialitate fatală, cu mintea și cu inima aprinse de un foc prea ușor, tinerii români
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ne mai rămâne atunci puterea pentru activitatea economică? Nicăeri.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 94-95.</ref> Ca și în discursul maiorescian de la 1876, junimismul nu înseamnă, așa cum adversarii săi s au încăpă țânat să sugereze, o critică sterilă, lipsită de fundamentul alternativei. Căci direcția progresului, notează Carp dea lungul unei cariere ce se întinde pe patru decenii, poate fi schimbată. Cu condiția ca acestui edificiu inspirat de luminile Occidentului elita să îi ofere un sol solid și fertil, susceptibil de al
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
referitor la credința în vechile divinități și la cultul oficial nu putea să rămână ascunsă, pentru ca în final sfera religioasă privată a familiilor capitalei să fie contagiată. Participarea destul de numeroasă a populației romane la jocurile, care cândva aveau și un fundament de cult, nu putea să fie acum decât un surogat meschin, deoarece legătura acestora cu funcțiunea religioasă dispăruse de multă vreme din conștiințe. După ce și-a atins scopul de a prelua toate puterile, Augustus (27 a.Chr.-14 p.Chr
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au avut urmări considerabile și consecințe de o importanță aparte față de creștinismul omniprezent a fost primirea cultului dat în Orient suveranilor și tentativa de a se servi în restaurarea religioasă și de a face, prin forma modificată de cultul împăraților, fundamentul religiei oficiale. Cultul suveranului și-a avut originea în Orient, iar fundamentul religios al puterii sale era cunoscut încă din vechime. Augustus a putut să se lege cu ușurință de cultul suveranului existent în provinciile orientale ale imperiului când a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]