9,600 matches
-
nație cu care se poate face treabă. Cu românii n-ai nici o șansă, lor le place să stea la vrăjeală și să se dea rotunzi. „Igen, szervusz, a viszontlatasra“, adică „Da, la revedere, pa!“. Nașu’ însă ne consolează. Vom putea găzdui o mare competiție în intervalul 2016-2020. Care-om mai fi pe aici pînă atunci! El personal ne asigură că ar fi bucuros la 70 de ani să facă parte dintr-un Comitet de Organizare. Obosit de îndelungata domnie, va arăta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prezenței sale individuale, ci de respingerea ce desconsideră ființarea în manifestările ei particulare sau universale. Sinucigașul, marcat de staționarea în revoltă urmată de angoasarea împrejmuitor-acaparantă, este cel mai pragmatic nihilist. Auto-suprimarea nu implică surparea pământului existențial ultim ce încă îți găzduia apăsarea corporalității schimonosite de un psihic prăbușit din echilibrul sinelui, ci pasul lângă acest pământ, pasul în prăpastia neantizatoare. Un astfel de gest somatic, ce cuprinde decizia distructivă asupra trupului vine numai în urma unui proces interior de topire a imaginii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
individualităților, mai precis, a conexiunii dintre admirator, tablou și pictor. Fiecare dintre aceste entități aparține unei mulțimi, unui grup definit de caracteristici determinate. Admiratorul vine din mijlocul publicului estetic-sensibil ce frecventează galeriile de artă, tabloul survine din amalgamul unei expoziții găzduite de una dintre aceste galerii, iar artistul creator se evidențiază în interiorul unei școli de pictură cu vastă tradiție și reputație, unui curent creator ce își deține marii săi maeștrii exponenți. Pentru a se întâlni, cei trei factori ies în prim-
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
alt act sau un text mort aplicat peste o hârtie uitată și abandonată ofilirilor timpului. Pecetea poate fi gândită, așadar, drept un zăgaz, o circumscriere ce ține condensat pulsiuni nelăsând posibilitatea de sondare, de înaintare dinspre exterior către ele. Pecetea găzduiește închizând și protejând de posibilele interferări cu împrejmuirea învăluitoare. Ea se aseamănă cu un zăgaz, cu un stăvilar de ape ce cumuleză presiunea excepțională a unui lac care îi pune la încercare rezistența și soliditatea. Spargerea acestui stăvilar determină revărsarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
eu icoanei fiarei și sunt însemnat, alături de cei mulți, de cifra numelui pierzaniei depline. A te închina unei reprezentări-portret picturale sau sculpturale înseamnă a genera un perimetru sferic de sacralitate asumată individuală, reprezintă demersul de circumscriere a unei regiuni ce găzduiește zorii raportului dintre eul adorator și cel care este adorat întru invocare. Survin aici tendințele unei re-poziționări delirice în intimitate cu prezența indusă a celui reprezentat în pictură sau sculptură. Conștiința ce venerează își abandonează centrul de greutate ontic spre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
asemenea variantă de soartă să nu se realizeze în viitor. Și poate că, în pofida aparențelor, această imagine a damnărilor apocaliptice constituie, un adăpost ocrotitor, o zonă a înfricoșării radicale ce menține conștiința în-depărtată de mirajul demonic, un luminiș capabil să găzduiască spiritul uman păstrându-l la distanță față de multe alte tentații malefice, tentații care încearcă șerpuitor să preschimbe întreaga lume adamică după chipul și asemănarea fiarei. Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii Chipul persoanei iubite mă întâmpină, precum un vis ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși pentru adăpostirea inamicului, tata i-a îmbrăcat cu haine de ale lui, le-a făcut opinci din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
am adus din Munții Maramureșului la Solca pe soacra părintelui Cărăușu care era grav bolnavă. Când s-au precipitat evenimentele din Cehoslovacia, un locotenent de securitate s-a prezentat la casa parohială din Crucea și „m-a rugat” să-l găzduiesc. A dormit nopțile la casa parohială, iar ziua „umbla prin munți”. În anul 1969, după 12 ani de chin în comuna Crucea unde erau puși oameni din sat să mă spioneze, le-am cerut să mă ajute să mă transfer
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Danemarca la revista „Dorul” scoasă cu mare grijă de dl. Dan Romașcanu, precum și, o parte dintre ele, în revista „Argeș” unde dl. Jean Dumitrașcu le-a acordat o mare atenție. Regretatatul Artur Silvestri mi-a făcut onoarea de a mă găzdui la revistele sale mai ales „Neamul românesc” fiind pe măsura unor studii de acest fel, iar Dl. Gheorghe Neagu mă răsfață, ca să zic așa, în „Oglinda” care apare la Focșani. La „Bucovina literară” a D-lui Ion Beldeanu dezvolt cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doctorului Vineș că Eminescu scria, în spital, chiar articole de ziar, nu e cale prea lungă, pentru că imediat în apropierea Bisericii Sfântul Anton, după Cafeneaua Curtea veche, pe str. Covaci la nr. 4, se află și azi o clădire care găzduia redacțiile unor ziare: la intrare mai stăruie o placă de marmură pe care scrie că aici și-a avut și ziarul „Timpul” redacția prin 1881. Mai sus de Piața de flori, în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de aici a sosit în orașul nostru cu trenul accelerat de la ora 1 p.m. primit fiind la gară de doi vechi amici ai săi, cari l-a condus la casele d-lui prof. Ștefan Emilian unde sara poetul a fost găzduit. A doua zi la ora 11 a.m. a avut loc în casele d-lui Ștefan Emilian un consult, la care au luat parte d-nii medici: — Dr, Filipescu, medic primar al orașului Iași — Col.dr. Otremba, medic șef al Corpului al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu excepția fragmentelor temporale când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trîmbițeze numele în lumea largă. (apud Cary 1846: 390) A fost acceptat, la vîrsta de aproape opt ani (în august 1760), la Colston's Hospital, o școală filantropică pentru săracii din Bristol (un seminar fondat de Edward Colston în 1708, găzduind o sută de băieți, toți îmbrăcați în uniforme albastre; instituția a fost creată după modelul școlii Christ's Hospital din Londra), în care elevii primeau instrucție pentru a intra în slujba negustorilor din port. În perioada cînd avea unsprezece și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Angell aveau impresia că "el parcă fusese născut pentru ceva măreț" (Croft 1780: 194; Masson 1874: 207), însă la Londra, în ultimele trei luni de viață, a ajuns să trăiască "mai ales cu pîine și apă", umblînd singur pe străzi, găzduit într-un pod de casă, și "devenind pe zi ce trecea tot mai palid și mai tras la față" (Masson 1874: 228). Motivul pentru care nu mînca hrană animală era, în propriile lui cuvinte, faptul că "avea treabă de făcut
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
scăzută. În această perioadă îndrăgește antichitățile - se atașează la început de un manuscris muzical vechi tipărit în stil iluminat și de o Biblie. 1760, august - Este acceptat la Colston's Hospital, o școală filantropică din Bristol, fondată în 1708, care găzduia o sută de băieți. Elevii acestei școli puteau fi recunoscuți după uniformele albastre caracteristice; aici ei erau pregătiți pentru a intra în slujba negustorilor din port. Va studia aici timp de șapte ani, pînă la 1 iulie 1767. 1763-1764 - Compune
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
islamism) sau prin acordarea întâietății bărbatului (în creștinism). Doar în secolul al VI-lea, la conciliul de la Macon, s-a stabilit că și femeia are suflet, iar în secolul al IX-lea conciliul de la Metz interzicea categoric preoților de a găzdui orice femeie (chiar dacă le era mamă sau soră) [25]. Din totdeauna, în creștinism, încă de la botez, fetelor le este permis accesul doar până la ușa altarului bisericilor, iar în actele rituale bărbatul este primul invitat. Psihologia a demonstrat că inteligența nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele C. Șărcăleanu și Verax (utilizat împreună cu G. Ibrăileanu) ori cu inițialele Ș-V (tot cu Ibrăileanu); în „Lumea nouă” iscălea Visător. În preajma susținerii licenței (teza, tipărită în 1897, se intitulează Evoluția
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Hancu, Eugeniu Nistor, Ioan Găbudean, Titus Andronic, George L. Nimigeanu, Cristian Stamatoiu, Adrian Aldea, iar cu articole Zeno Ghițulescu, Aurel Hancu, Cristian Stamatoiu, Titus Andronic, Silviu B. Moldovan, Mircea Avram ( Cea mai veche traducere românească a lui Robinson Crusoe). Sunt găzduite și traduceri din literatura franceză. Mai colaborează Silvia Obreja, Dumitru Mureșan, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Haralamb Zincă, Dumitru Covalciuc. C. A.
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
N. Madgearu, Elemente egiptene în basmele românești de Raul Mihai Teodorescu, Despre rolul femeii în evoluția marii proprietăți de Gh. Ghibănescu, iar Ion Duscian comentează volumul Elemente de metafizică de C. Rădulescu-Motru. Deși nu are un pronunțat caracter literar, revista găzduiește în fiecare număr versuri de Cincinat Pavelescu (Cântecele străzii), Elena Văcărescu (Lângă stână), Corneliu Moldovanu (Ovidiu la Tomis, Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu, D. Nanu, A. Mândru ș.a. Proza, de obicei memorialistică sau de influență
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
de Emil Giurgiuca, dar și Invitație la poezie de Grigore Popa, Răspuns gazetei „Ardealul” de Romeo Dăscălescu, privind „poezia refugiului”, ori O nouă explicație sociologică a vechii noastre literaturi de Aurel Vasiliu. Este de reținut faptul că în 1941 ziarul găzduiește polemica dintre Lucian Blaga și Dan Botta cu privire la paternitatea teoriei „spațiului mioritic”. L. D.
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
decât un pretext pentru o ideologie sau teorie care își caută legitimarea. Un studiu de M. Nanu demonstrează polemic geneza românească a motivelor poetice la Ienăchiță Văcărescu, fără a rezolva totuși incidențele cu motivele goetheene. Lui N. Balca îi este găzduit un studiu filosofic, Deosebirea calitativă absolută între Dumnezeu și om și problema revelației, care denunță „teologia dialectică” hegeliană, dar și pe cea „liberală”, înscriind în această direcție negatoare și pe Heidegger, știut fiind că fundamentele demonstrației sale sunt scrierile lui
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
în revistă „Curierul liceului” din Ploiești,iar în 1912-1913 scrie la „Cuvântul nostru”. La Iași editează, împreună cu un grup de scriitori, pictori, actori și publiciști, revista „Gândul nostru” (1921-1928) al cărei director e în ultimii doi ani de apariție. Aici găzduiește primele poezii ale lui George Lesnea, „tânărul tipograf” al carui hâr artistic l-a descoperit. Mai participa la realizarea revistei „Pagini moldovene” (1932-1933), iar în 1934 inițiază, împreună cu G.M. Zamfirescu, Titus Hotnog, Bogdan Amaru, Constantin Argeșanu și pictorul Ștefan Dumitrescu
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Garșin, Goethe, Schiller, Grillparzer, Th. Körner, August von Kotzebue, Selma Lagerlöf, Maurice Maeterlinck, H. Sienkiewicz, Rabindranath Tagore. După 1950 preocupările literare au mai curând un caracter ocazional. Din când în când N. Medoiu, Gr. T. Marcu, Ștefan Tascianu ș.a. sunt găzduiți cu versuri, dar predomină articolele comemorative și preocupările de istorie culturală. Între colaboratori sunt Mircea Păcurariu, Gavril Istrate, Ion Buzași, Valeriu Anania, Gh. Papuc. O oarecare înviorare se face simțită începând din 1990, când în T.r. își fac loc
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
numeroase informații privind spectacole, repertoriul teatrelor, reviste, cărți. Mihail Jora urmărește evenimentele muzicale, sunt realizate interviuri (de pildă, cu André Maurois) și evocări ale unor scriitori precum George Topîrceanu sau Barbu Delavrancea. În pagina literară se publică proză, aici fiind găzduite, în 1942 și în 1943, povestirile Strigoaica și Pârlitu de Marin Preda. Se includ, în traducere, și fragmente de roman (Crima din Orient-Express) de Agatha Christie. După al doilea război mondial, ziarul își păstrează principala calitate, aceea de a informa
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]