7,151 matches
-
între 1962 și 1981. Publică la îndemnul lui Geo Bogza, care îi remarcase primele încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
și 1934), „Revista Fundațiilor Regale”,„Jurnalul literar” (1939, publicație editată de el însuși; a doua serie în 1947-1948), „Cuvântul”, „Iașul”, „Mișcarea”, „Politica”, „Ecoul”, „Vestul”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (devenită „Revista de istorie și teorie literară”), „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Steaua”, „Teatrul” etc. A mai semnat Gh. Călinescu, Călin, G. Călin, Sportiv, Ovidius, Al., Aristarc (cel mai constant pseudonim), Nostradamus. Prima carte a lui C. este studiul Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
, gazetă politică și literară apărută la Craiova între 10 septembrie 1883 și octombrie 1884. Nu s-au păstrat decât primele douăzeci și patru de numere și numărul 32 din 5 iunie 1884. Totuși, „L’Indépendance roumaine” din 14 octombrie 1884 anunța încă apariția
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
politică și literară apărută la Craiova între 10 septembrie 1883 și octombrie 1884. Nu s-au păstrat decât primele douăzeci și patru de numere și numărul 32 din 5 iunie 1884. Totuși, „L’Indépendance roumaine” din 14 octombrie 1884 anunța încă apariția gazetei craiovene, al cărei director era gazetarul liberal Panache Niculescu. Partea literară a fost, probabil, îngrijită de Traian Demetrescu, statornic colaborator cu versuri, cronici literare și cronici dramatice. Panache Niculescu, deși cam agramat, pare să fi fost un personaj interesant, prieten
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
Ciocoii vechi și noi, intitulat Ciocoii noi. Lui N. Filimon i se dedică, de altfel, o bine scrisă prezentare, ce însoțea republicarea în foileton a nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta susține literatura originală, inspirată mai ales din istoria țării, recomandă difuzarea scrierilor lui N. Filimon, Gh. Sion și, ca o bună reprezentantă a literelor craiovene, înscrie în rândul scriitorilor demni de a fi citiți și pe Aug. Peșacov. Cu altă
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
Între 1905 și 1910, e funcționar la Biblioteca Academiei Române. Din 1910, student al Facultății de Litere și Filosofie din București, obține licența în 1914. A fost profesor la Pomârla, Chișinău, Timișoara, București. În 1903 debutează cu schițe și versuri în „Gazeta Transilvaniei”. Colaborează cu proză și poezie, traduceri, note de călătorie, cronici teatrale, publicistică socială și culturală la „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Universul literar și artistic”, „Dimineața”, „Cronicarul” ș.a.; în 1911 și 1912 lucrează ca prim-redactor la
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
publicistică socială și culturală la „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Universul literar și artistic”, „Dimineața”, „Cronicarul” ș.a.; în 1911 și 1912 lucrează ca prim-redactor la ziarul „Românul” din Arad, iar în 1917 și 1918, prim-redactor la gazeta „Sfatul Țării” și redactor la „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău. Din 1914 este membru al Societății Scriitorilor Români. În 1920 primește o bursă de studii pentru un an de zile la Berlin. În 1925 participă la lucrările Internaționalei Muncitorilor din Învățământ
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
Constantin (22.I.1926, Tecuci - 15.XII.1996, București), folclorist. După studii liceale la Tecuci (1937-1945) și studii la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1945-1949), devine profesor de liceu la Cluj (1949-1950), redactor și secretar de redacție la „Gazeta învățământului” (1950-1951), consilier tehnic și director la Biblioteca Academiei Române (1951-1954), cercetător și secretar științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor din capitală (1954-1960), profesor secundar la București (1960-1964), profesor la Universitatea din Galați, până la pensionare. Este doctor în filologie
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu oarecare regularitate scrie pentru „Glasul Bucovinei”, „Poporul”, „Junimea literară”, „Gazeta poporului”, „Codrul Cosminului” (toate din Cernăuți), dar semnează și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și condeiul dibace
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
litere și filosofie tot în capitală (1945). A fost redactor la „România liberă” (1944, ca membru al Partidului Comunist din ilegalitate), la Radiodifuziune (1945-1947), la „Viața românească” (1948-1952, redactor-șef în 1958-1961, redactor-șef adjunct în 1961-1972), redactor-șef al „Gazetei literare” (1956-1958), conferențiar la Catedra de literatură română a Universității bucureștene (1948-1956), în paralel cu diferite funcții politice importante în aparatul de partid, al cenzurii și ideologiei oficiale. A mai colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. I s-au
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
asumat sarcina de a redacta unul dintre primele articole în care, de pe poziții marxist-leniniste, se recunosc întemeietorului criticii literare românești merite importante. La promovarea valorilor autentice ale literaturii postbelice a contribuit decisiv, mai cu seamă tacit, în calitate de redactor-șef al „Gazetei literare” și de redactor-șef adjunct al „Vieții românești”. Lui își datorează, în bună măsură, debutul Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Ilie Constantin, majoritatea șaizeciștilor. Tinerii, în special aducătorii de noi tonalități, căutătorii de noi mijloace expresive s-au
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Isac și Aron Cotruș, iar proză Ion Agârbiceanu. Sectorul publicisticii este bine ilustrat de Cezar Petrescu, Victor Braniște, Ion Agârbiceanu, Nicolae Iorga, Petru Groza. Dens este și compartimentul memorialisticii, al evocărilor și amintirilor. Astfel, Alexandru Vaida-Voevod prezintă activitatea redacțională de la gazeta timișoreană „Dreptatea”, precum și procesul intentat de autoritățile maghiare lui V. Braniște. George Bota evocă figura lui Iosif Vulcan, Al. Ciura pe aceea a lui George Barițiu, I. U. Soricu dă amintiri despre St. O. Iosif, Onisifor Ghibu despre Casian R.
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
pe aceea a lui George Barițiu, I. U. Soricu dă amintiri despre St. O. Iosif, Onisifor Ghibu despre Casian R. Munteanu, iar Leonard Paukerow relatează încercarea lui I. L. Caragiale de a scoate o revistă literară la Budapesta. Câteva date despre „Gazeta Transilvaniei” sunt furnizate într-un articol nesemnat, în timp ce I. Bârlea scrie despre ziaristica română în Maramureș. Sub pseudonimul N. D. Scifrabil, Mihail M. Procopiu semnează epigrame. Alți colaboratori: V. C. Osvadă, Gh. Tulbure, P. Nemoianu, Val. Pușcariu, D. I. Cucu. D.B.
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
Nicolae Alexiu, dascăl în satul prahovean Lunca Mare, A. a slujit cu modestie un crez, tradiția. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Școala și viața”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând și D’Artagnan, D’Art, Șt. Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Școala și viața”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând și D’Artagnan, D’Art, Șt. Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
A mai colaborat la „Buna Vestire”, „Seara” (aici a fost, în perioada iulie-ianuarie 1943-1944, redactor al paginii de cultură), „Revista Fundațiilor Regale”, „Iconar”, „Gândirea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ateneu”, „Glasul bisericii”, „Magazin istoric”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Tomis”, „Colocvii”, „Revista muzeelor”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta învățământului”, „Cutezătorii”, „Ramuri”, „Adolescența”. Deși a publicat, în timpul vieții, cărți precum Mode și veșminte din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române, iar a doua fiind o
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția unor gazete transilvănene. Schița biobibliografică întocmită istoricului Ion Sârbu (premiat de Academia Română în 1905) este însoțită de articolul acestuia Ce este istoria?, încercare filosofică de a defini această știință. Nu sunt omiși nici autorii scrierilor cu caracter economic (Traian V. Țăranu, I. C
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Lapedatu). Partea a doua, dedicată presei transilvănene de până la 1911, completează almanahul, ziarele, revistele, foile prezentate fiind „tot atâtea manifestări ale sufletelor celor mai militante de scriitori de la noi”. Clasificate după criteriul periodicității, publicațiile sunt încadrate în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale („Transilvania
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
sufletelor celor mai militante de scriitori de la noi”. Clasificate după criteriul periodicității, publicațiile sunt încadrate în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale („Transilvania”, „Deșteptarea” de la Brașov și altele). Pentru fiecare publicație se oferă informații despre directorii fondatori, redactori și colaboratori, tiraje. Sebastian Bornemisa, socotindu
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale („Transilvania”, „Deșteptarea” de la Brașov și altele). Pentru fiecare publicație se oferă informații despre directorii fondatori, redactori și colaboratori, tiraje. Sebastian Bornemisa, socotindu-se prea modest să aprecieze și să ierarhizeze în vreun fel această materie, a reușit să reunească
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
de regie teatru al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Profesor de matematică (1965-1970), este apoi redactor la revista „Cutezătorii” și la Animafilm. Din 1996 este senator liberal în Parlamentul României. A debutat cu proză în 1967, la „Gazeta literară”. În 1974 i s-a jucat prima piesă, Umbrele zilei, pe scena teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatru”, „Cinema” ș.a. A scris scenariile unor filme care s-au bucurat de
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
la Animafilm. Din 1996 este senator liberal în Parlamentul României. A debutat cu proză în 1967, la „Gazeta literară”. În 1974 i s-a jucat prima piesă, Umbrele zilei, pe scena teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatru”, „Cinema” ș.a. A scris scenariile unor filme care s-au bucurat de un succes de stimă: La capătul liniei, Omul zilei. Unicul volum de proză al autorului, Cu fața spre ceilalți (1971), cuprinde schițe și
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
masa a doua a jelbilor”, la Postelnicie (Secretariatul Statului), apoi serdar și, în 1846, paharnic. În tipografia lui C. A. Rosetti și E. Winterhalder îi apare în 1847 volumul Suvenire și impresii, epistole și fabule. În 1848, era printre redactorii gazetei revoluționarilor munteni, „Popolul suveran”. Trezind suspiciuni, este scos din postul pe care îl ocupa la Secretariatul Statului. În 1850, Barbu D. Știrbei, fratele lui Gheorghe Bibescu, îl numește director la Arhivele Statului. Între 1852 și 1857, lucrează în Comisia Documentală
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de Pamfil Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei gazete, 1959) și calendarul cultural (Unirea Principatelor, 1959, 120 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, 1961) pun în circulație adeseori autori și texte interzise în țară, unde - după expresia lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică România), orice
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
eroismul unui destin. Există două filiere paralele ale admirației care se pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri capacitatea lui Hasdeu de a susține o activitate neîntreruptă pe mai multe planuri, că scrie la gazetă, vorbește în parlament, conduce investigații arheologice etc., fără să îi guști sau să îi înțelegi proza. Și acesta e contractul pe care îl propune Vulcan: să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]