9,375 matches
-
aceeași retorică a luptei naționale de independență ca principiu fundamental al istoriei românilor. În aceleași cadențe discursive ale istoriei eroizante, I. Scurtu et al. (1999) celebrează pe militarii români care, sacrificându-se pe altarul independenței naționale, "s-au acoperit de glorie la Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin", în cadrul "războiului româno-ruso-turc din 1877- 1878" (p. 60). În contrast total, direcția postmodernă inaugurată în tradiția pedagogiei istoriei românești de manualul coordonat de S. Mitu (1999) iluminează nu euforia sacrificială ci tragedia umană a luptei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra societății pe baza căreia e proiectat ideologic regimul politic al democrației liberale insistând asupra adevărului absolut al concepției organiciste, holiste asupra societății. Potrivit acesteia din urmă, societatea funcționează precum un organism, și de aceea ea trebuie să acționeze în favoarea gloriei statului, întrucât individul, pe cont propriu, nu poate realiza nimic semnificativ. Concepția proprie fascismului accentuează asupra importanței statului, considerat a fi "întruparea legală a puterii, a unității și măreției națiunii"11. Regăsim astfel parcă, o idee hegeliană, după care "statul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
bine că tehnicile versificației nu transforma, ca prin minune, un text incoerent ori sărac în idei în poezie. Că în lipsa unui conflict adânc uman și a unor semnificații morale, a unor teme serioase de meditație (că viața, moartea, viciile, iubirea, gloria, bolile sau războaiele, pe care le menționează), nici o scriere nu s-ar susține artistic prin simpla muzicalitate. Că, altfel spus, dincolo de frumusețea pur externă, creația poetica este conținut revelator și reflexiv ce poate cuprinde, practic, toate aspectele lumii, de la armoniile
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
specifică a fiecărui individ, de temperament, inclinații, talente particulare. Că cel artistic. În Pro A. Licinio Archia poeta oratio, Marcus Tullio Cicero apară un scriitor a cărui cetățenie română este pusă la îndoială invocând, după argumentele juridice de rigoare, și "gloria geniului" acestuia, cu beneficiul spiritual consecutiv pe care literatura îl reprezintă pentru societate. Iar în Epistola a II-a (Cartea a II-a), în care vorbește despre cei doi frați din Romă, atât de diferiți prin caracterul lor, unul dedat
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Lucian, aduse în Egipt două curiozități: un sclav cu două fețe, negru corb pe o parte, alb ca laptele pe cealaltă, și o cămilă cu totul neagră. Regele spera ca vederea acestor rarități va ațâța surprinderea supușilor și va mări gloria sa; adună dar pe egipteni la teatru, unde li se espuse pe rând omul și cămila. Fiasco complect pentru mărinimosul principe: unii spectatori nu-și putură stăpâni râsul, alții, cuprinși de spaimă sau ca să nu-și profaneze mai mult simțimântul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-au întîmplat mai ales sub domniile străine. Celula constitutivă a vechilor state române este republica țărănească, precum s-au păstrat mult timp la Cîmpu-lung (în Bucovina) și la Vrancea, o republică eminamente aristocratică. A veni în lumea aceasta, unde gloria unuia era gloria comunei întregi, proprietatea era a neamului cu istoria și cu tradițiile lui, nu a individului, și a pune măsura egalității {EminescuOpXII 45} moderne, măsura prezentului, în care temeiul inegalității nu este nici inteligența, nici vitejia, nici caracterul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai ales sub domniile străine. Celula constitutivă a vechilor state române este republica țărănească, precum s-au păstrat mult timp la Cîmpu-lung (în Bucovina) și la Vrancea, o republică eminamente aristocratică. A veni în lumea aceasta, unde gloria unuia era gloria comunei întregi, proprietatea era a neamului cu istoria și cu tradițiile lui, nu a individului, și a pune măsura egalității {EminescuOpXII 45} moderne, măsura prezentului, în care temeiul inegalității nu este nici inteligența, nici vitejia, nici caracterul, ci banul, banul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rusesc au depus jurământul lor de credință noului suveran, care, cu ocazia suirii sale pe tron, a dat un manifest cătră poporul rusesc. Alexandru III reînnoiește jurământul părintesc că va rămâne credincios testamentului strămoșilor, consacrîndu-și viața pentru prosperitatea, puterea și gloria Rusiei. Împăratul Alexandru II era născut la anul 1818 în 17 aprilie. La 1841 aprilie 28 s-a însurat cu Maximilianna-wilhelmina-augusta -Sofia maria, născută în 1824 august 8. La 18 fevruarie 1855 Alexandru se sui pe tronul părintelui său Nicolae
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfârși și se hotărî că, pentru a avea fericirea de-a fi guvernată de asemenea genii, România mai poate plăti încă. 100. 000 fr. pe an. S-a zis într-un timp că Franța e destul de bogată ca să-și plătească gloria. România, deși foarte săracă, e drept să plătească slăbiciunea de-a se lăsa batjocorită, de asemenea ilustrațiuni. [29 martie 1881] MOARTEA CATARINEI II Catarina II a domnit treizeci și patru de ani; ea a dat Rusiei ce-i lipsea în concertul european
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu limba noastră, escepție făcând de vreo patru sau cinci vocabule cari privesc păstoria. E pentru noi incontestabil că un popor care sute de ani n-a avut nevoie de drept scris, deși au avut epoce de bogăție și de glorie, au fost un popor tânăr, sănătos, bine întemeiat. Etnograful Hoffman scrie în secolul trecut că dezvoltarea craniului la rasa română e admirabilă, că sunt cranii cari merită a fi în fruntea civilizației. Desigur că Hoffman n-a avut nefericirea de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și falși erudiți cari, sub masca mincinoasă a științei, vor să apuce un mandat și să se laude cu el prin capitala, imperiului. Acest spectacol, exclamă numita foaie, este nemaipomenit și ne prinde mirarea de ce acești oameni [î ]și caută gloria tocmai în Bucovina și nu rămân la Viena, unde sunt acasă și cunoscuți! Datoria tuturor elementelor cumsecade din Bucovina și mai ales a guvernului este a pune stavilă acestor manopere electorale. Autoritățile țării să nu-și pună mînile în sân
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară? Iacă un spectacol în adevăr dezgustător și care poate umplea de amărăciune o inimă onestă! Înțelegem ca d-l I. C. Brătianu să se fi retras din această cauză. Înțelegem ca acest om să-și fi zis într-o zi: "Gloria militară, independența, regatul sunt vorbe și fum; realitatea, trista realitate este că am dat țara pradă la o haită de lupi! " Și, daca aceasta este cauza retragerii d-lui Brătianu, [î ]l felicităm că s-a hotărât în fine să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi văzut lesne că Independența se poate face mai temeinică cu oameni onești și cu adevărați oameni politici. Și, daca d-sa nu putea să o facă decât cu ajutorul imoralității, trebuia să aibă patriotismul de-a lăsa altora această glorie! Dar, oricum ar fi, rămâne dovedit că, astăzi cel puțin, nu mai există nici un pretext pentru ca țara să mai sufere dominațiunea acestui partid care, prin imoralitatea sa, a gonit din minister chiar pe capul său, pe îndelung răbdătorul d. Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu vestita frază că în țara aceasta nu se găsesc oameni cinstiți. "Figaro" nu adaugă decât această simplă reflexiune: Închipuiți-vă asemenea cuvinte rostite înaintea unei Camere franceze! ("Figaro", sîmb. 21 mai 1881) Ei bine, aceasta nu era de ajuns. Gloria d-lui prezident al cabinetului se vede că turbura somnul d-lui prezident al Camerii, care într-o bună zi și-a zis: D. Brătianu a insultat națiunea; pe cine aș putea să insult azi și eu la rândul meu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unui bătrân prodig sau fanfaron desculț. Se văzu atunci, fapt unic în istoria statelor independente, milioanele Regatului român secuestrate la Berlin de către un sindicat de bancheri lacomi și perfizi. Guvernul, care profita de toate ocaziunile spre a se tămâia cu gloria fictivă a întemeierii creditului, căzu la învoială cu samsarii nemulțămiți și se oferi a le asigura pe 40 ani un procent cu mult superior taxei medii cu care atunci se cotau efectele statului. Noi plătim și azi cu greutatea aurului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unor băieți de prăvălie, caracterizarea de rebeliune a actelor primăriei, neadevăruri și citări de acte apocrife în raporturile cătră rege, c-un cuvânt tot ce spiritul fanariotic de lingușire și minciună poate inventa, s-au întrebuințat pentru a răpi lașilor gloria de-a fi rămas singurul oraș independent în țară, singurul de la care se putea spera inițiativa pentru o reîntoarcere de la politica cosmopolită a străinilor din partidul roșu la o politică sănătoasă de conservare națională. De ani întregi durează molestarea Corpului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a pricepe un adevăr, fie științific, fie artistic, daca le întîlnim le vedem lipsite de umbră de talent adevărat, cercând a specula arta ce n-o posedă, precum speculează naționalitatea ce n-o au, patria ce nu-i a lor, gloria națională pe care n-au creat-o. Și nici e minune. Mihai Cioran, adiutantul lui Tudor, ne povestește că la 1821 se superpusese peste toată populația istorică o pătură foarte numeroasă de străini, în toate funcțiile, în toate mănăstirile, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult mintea". Tot atât de esclusă e ideea că ar voi să se impuie vederii "sferelor determinante". Oricine și oriunde e cineva "determinant" acolo e determinant și contele Andrassy, căci nepieritoare sunt în amintirea tuturor faptelor sale, cari zilnic [î]i proclamă gloria din nou. Fără scrupul și plin de bucurie cată, după toate acestea, să ne dedăm cu convingerea că contele Andrassy a reprezentat la Sinaia interesele Ungariei și ale monarhiei în mod de sine stătător și neatârnat, dar cu efect și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rosetti. Fără deosebire s-au aruncat sub pietrele morii toată ființa țării acesteia; toate instituțiile, tot trecutul, toate datinele; vertebrele noastre istorice și morale, familiile noastre vechi, amestecate în origine cu însuși începuturile neamului românesc, Domnii noștri drepți și viteji, gloria noastră, sângele și sudoarea, ochii înțelegători și inimele înalte, zdrențele lui Șincai și capul lui Tudor, pentru a se măcina din ele acea imundă făină ce hrănește o pătură superpusă de străini, străini de aceeași origine cu Simeon Mihălescu, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau de altă origine, revizuitorii cărților vor avea în vedere atât avutul propriu al limbii populare cât și arhaismii aciia cari se pot reintroduce fără alterare a înțelesului. E o operă în adevăr națională aceasta, o operă care va face gloria celor ce vor fi întreprins-o daca va ieși bine, dar și stigmatizarea lor daca vor păși cu ușurință la o lucrare pe cât de măreață și sfântă pe atât de gingașă. Gingașă ca tot ce e organic, subtilă adesea cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și sfântă pe atât de gingașă. Gingașă ca tot ce e organic, subtilă adesea cu deosebirile ce le face gândirea națională, dar ridicată odată, mai trainică decât legi civile și politice, decât formațiuni de state și dinastii, temelie zilelor de glorie, scăpare în zile de cădere. În congresul bisericesc din Sibiiu d. Parteniu Cosma a făcut asemenea, în ședința de la 4 octomvrie, o propunere în înțelesul retipăririi cărților. Va trebui în adevăr ca în privirea aceasta să existe o înțelegere între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poporul englez recunoscător a primit cu entuziasm pe primul său ministru când s-a întors de la Congres. Noi n-am avut numai pace cu onoare - și prin aceasta cel mai mare bine pentru un popor civilizat - ci o pace cu glorie și cu putere. Fără oboseală principele Bismarck a lucrat de la 1871 încoace pentru a ne prezerva de războaie nouă și de coalițiuni dușmane, și cine are cea mai slabă idee despre politica europeană a acestei epoce acela știe că evitarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patriotism platonic; tocmelele agricole însă nu apelează la patriotismul platonic, ci la cel real. Ele cer nu a se face bine din tezaurul mizeriei comune, din buget, nu a se arăta generos cu banul țării și a avea aerul și gloria generozității fără a-i suporta sacrificiile; reforma tocmelelor agricole atinge interesele individuale a trei din patru părți dintre deputați și aci nu numai că nu vor fi generoși, dar teamă ne e că cei mai mulți nu ar fi capabili de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care, se 'nțelege, nu va mărturisi-o niciodată. Dar oare aceasta e România pentru care cineva lucrează? Oare numai România timpilor lor era aceea pentru care lucrau romîni? Oare prezentul și numai prezentul determină actele unui om? Desigur că gloria partidului roșu nu merită un sacrificiu, o picătură de sânge românesc, precum nu merită un ban românesc. Desigur că domnia strivitoare și ucigașă de populație a acestui partid de venetici nu merită nici o jertfă din partea cuiva și ar merita din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau niște fameni, niște eunuci caraghioși ai marelui Mogul? Ce sîntem, comedianți, saltimbanci de uliță să ne schimbăm opiniile ca cămeșile și partidul ca cizmele? Ceea ce-i e permis d-lui de Bismarck, de-a se juca cu partidele, în urma gloriei sale politice, e permis piticului d. Brătianu, ale cărui zile se numără pe insuccese și ale cărui succese sânt forme goale și mofturi? De câte ori partidele s-au unit, nu s-au unit decât spre a face un mare rău nației
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]