7,681 matches
-
mi-o ziceți". Cât despre limbă, numai prostul se supără de înțepătură. Noi, boierii, boierimea cea mare avem o durere... Apăi, unde-i buba? Poate i-om găsi leacul... Domnia ta, boier Stanciule, "Marele cârcotaș", stai mărturie; mă judeci ca pe hoții de cai când greșesc și mi-o spui de la obraz: "Aiasta nu se poate, Măria ta"!... Hapul e amar. Îl înghit și-ți mulțămesc că m-ai ferit de greșeală. Iaca pentru ce te-am înălțat al meu prim-sfetnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dinăuntru. Se încuia pentru că îi era frică, i-a explicat ea mamei a doua zi. Nu era deloc logic. Bucătăria avea o singură fereastră, care dădea în balconul lung, de zeci de metri, avându-și aici unul din capete. Eventualul hoț numai pe acea fereastră ar fi putut intra și, în acest caz, interesul celei care dormea în bucătărie nu putea fi să se izoleze de noi, de restul locuinței. După cum s-a dovedit, „hoțul” - așteptat cu nerăbdare însă - intra într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-și aici unul din capete. Eventualul hoț numai pe acea fereastră ar fi putut intra și, în acest caz, interesul celei care dormea în bucătărie nu putea fi să se izoleze de noi, de restul locuinței. După cum s-a dovedit, „hoțul” - așteptat cu nerăbdare însă - intra într-adevăr pe fereastră și nu era altul decât unchiul cu dinți falși, de aur, cu care fata trăia încă de când se afla la țară. Într-o zi, mătușa ei a descins la noi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
maturitate, de „realism”. Cu toată funcția lui, sau tocmai din cauza ei, nu m-a putut ajuta practic, cu nimic, facilitându-mi doar o audiență la cinematograf-UTC unde o tânără și - trebuie să recunosc - drăguță activistă m-a chinuit ca pe hoții de cai să spun cine a intervenit pentru mine. Nu l-am dat de gol pe unchiul și am plecat, firește, fără nici un rezultat, audiența propriu-zisă neavând, de fapt, loc, totul rezumându-se la acel interogatoriu șoptit, civilizat, dar nespus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul moșului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subțioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit pe moș de a căzut jos și a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit pe moș de a căzut jos și a plecat. Vaietele moșului au trezit pe cei din casă, dar până au ieșit afară, hoțul dispăruse. A doua zi, mai supărat că la împins de a căzut la pământ, decât pentru găina luată, moșul s-a dus la șeful de post și a reclamat. Șeful a cercetat cazul la fața locului de față cu făptașul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în seamă declarația lui, gospodar bătrân. „Scobască-l croncanii ! Doar el n-a venit la furat cu martori”. Și făptașul a rămas nepedepsit, iar moșul Dumitru supărat foc pentru că i-a cerut dovadă cu martori, după ce el l-a prins pe hoț asupra faptului, a repetat acest caz de sute de ori, la început cu mânie, iar mai apoi pentru a stârni hazul celor prezenți. ETIMOLOGIE Noi nepoții, care stam vara la bunici, ne întrebam nedumeriți de ce se numește bunicul „Picoș„ de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. Într-o zi de dimineață, din luna septembrie a plecat cu hoțul cu mâinile legate, pe jos de la postul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. Într-o zi de dimineață, din luna septembrie a plecat cu hoțul cu mâinile legate, pe jos de la postul lui de jandarmi unde îl avea arestat, către primul post de jandarmi din drumul spre oraș. Era o zi călduroasă de toamnă. Drumul trecea printre culturi de porumb. Către amiază au întâlnit o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-a arătat bucuros să-l ajute și a prins de lanțul găleții, a tras în jos până ce a ajuns găleata cu apă până la gura bunicului. Când a început să înghită apă, hoțul a dat drumul la lanț, găleata a fost smucită în sus, l-a lovit în gură și i-a umplut fața cu apă. Până și-a reventi bunicul și și-a șters ochii de stropi, hoțul a dispărut. Orice a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
început să înghită apă, hoțul a dat drumul la lanț, găleata a fost smucită în sus, l-a lovit în gură și i-a umplut fața cu apă. Până și-a reventi bunicul și și-a șters ochii de stropi, hoțul a dispărut. Orice a făcut pentru a-l recupera a fost zadarnic. Cu dezvoltatul său simț al datoriei, bunicul s-a prezentat singur la primul post de jandarmi și a raportat colonelului de la județ. I s-a spus că trebuie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au întovărășit și au pus în gândurile copilului tot felul de scenarii de groază: că se răstoară căruța într-o râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare zdruncinătură a căruței se speria și aștepta ce era mai rău. De frică, s-a strâns în coșul căruții ca un arici și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prieteni” se află și o femeie fascinantă, Rabiah din Basra. Ea jurase ca niciodată în viață să nu ceară ajutorul cuiva, servind cu înțelepciunea ei pe alții, îndurând incomoditatea vieții cu mult curaj. Printre sufiști erau: un rege, patru sclavi, hoți, adică toate categoriile sociale ale acelui timp. Prima traducere europeană a avut loc în 1931, făcută de Reynold A. Nicholson (profesor la Cambridge), traducere care l-a inspirat pe Erik Hermelin. Traducerea lui însă e foarte bogată în note, teologia
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aceeași zi, jefuirea spectaculoasă a băncii din Täby: tavanul a fost deschis, și doi Moși Crăciun cu mitraliere au umplut sacii cu bani, spunând funcționarilor de la bancă: Crăciun fericit! Urcând din nou prin tavan, pe acoperiș. Se spune că acești hoți plini de humor sunt aceiași care au jefuit altădată o bancă având masca lui Gorbaciov pe fețe. Imaginea lui Luciano Pavarotti spunând cu seriozitate că una din cauzele talentului său e că are găuri în cap, ca și cum capul lui ar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să alerg cu bicicleta, mereu la două degete de a fi strivit de un automobilist insolent, la două degete de pieirea mea. O las acolo, pe marginea trotuarului, și n-am nici un chef de a o închide: invitație pentru un hoț de biciclete. Voi continua drumul meu pe jos, îmi place mai mult asta! Asta îmi permite să mă gândesc la tine și să fiu acompaniat de ritmul sacadat al pedalelor, fără să fiu deranjat de traficul infernal; gândind la tine
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în spate, în plus admiratoarea care mi-a cumpărat tabloul cu motanul negru strâns în brațe. Totul a fost excelent, dar există o mare tensiune în aer. Ajunsă acasă am aflat că, în timp ce noi citeam poeme în amintirea lui Almquist, hoții s-au strecurat prin tavan, furând două tablouri de Picasso și un Braque! 9 noiembrie. L-am visat pe Pierre (Zekeli) după atâta timp! Îmi făcea semn cu mâna. Era numai în vizită în Suedia! Vedeam un nor alb pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nu se poate explica prin nimic, în nici un caz nu prin conștiință numai! Poate doar prin contemplarea artei și asceză. Prin acestea două îmi redescopăr puterea voinței - a-i urma pe alții e periculos. Îi văd pe prietenii mei ca „hoți de energie”, aruncându-și pe mine „umanitatea”, adică mizeriile propriei vieți, în loc să se ocupe singuri de ele. Uneori, la plecare, unii nu uită să țină îndelung mâna pe mine, ca și cum „s-ar descărca” de tot ce e rău în ei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
că trăiesc angoasa primăverii și mai puțin marele entuziasm, sentimentul idiot al iubirii țâșnind în spirale din toate structurile văzute și nevăzute. În timp ce am vagabondat prin oraș, mi-am amintit brusc de visul de azi-noapte: îmi pierdusem cerceii și brățările, hoții intraseră în casă furând icoanele din hol, cărțile rare! Ce dizgrație sau ce grație de a fi ușurat de ceea ce crezi că nu poți trăi. Mă întreb mereu când caut mese libere pentru a scrie sau desena, când voi ajunge
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din aceste veritabile provocări și am consemnat în agenda personală impresii despre unele recitaluri. Până acum, aceste crochiuri sau adnotări nu le-am publicat, ținând cont de faptul că întreaga presă de azi se ocupă mai întâi de babe violate, hoți de buzunare, droguri și de crime pasionale, dar orice act cultural lipsește din pagini! Am apreciat însă că nu prin asemenea exemple își va găsi purificarea morală omul de rând, de care este atâta nevoie astăzi, ci doar prin prezența
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune exemplară către centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea de altădată a Basarabiei de sud, astăzi Ucraina. Nu lipsesc de aici cârciumile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o devoțiune exemplară către centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea de altădată a Basarabiei de sud, astăzi Ucraina. Nu lipsesc de aici cârciumile populate de hoți aflați în profitabilă cârdășie cu patronii; rezervoarele vii ale învățătorimii lipsite de post ca cea din Ismail; mecanismele de tip pecere (pile, cunoștințe și relații) prin care se obțineau deseori numirile în posturile de conducere (fișe istorice pentru tratatul de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aveam de mers încă 40 de kilometri. Am trecut gâfâind prin Bucești, Liești, șerbănești și Hanu Conachi și iată-ne în comuna Tudor Vladimirescu. Am trecut repede prin pădurea de la Hanu Conachi fiindcă știam că pe acolo sunt foarte mulți hoți. Atacau coloane de câte 40-50 de căruțe care treceau cu butoaie de vin spre Galați sau Brăila și ce le luau? Caii. Deci tot bieții căruțași-cărăuși erau cu paguba, că vinul rămânea pe loc, caii ioc iar negustorii urcau în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe ușă, cu două bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de ușoara scurgere de creier, că materie cenușie, ioc. Ar fi fost în stare, exact ca hoții de cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară c- ar fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă orbul lumina, să veniți cât mai repede că sîntem români ca și voi, avem același sânge dar voi, în loc să ne ocrotiți veniți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
paravan pentru ca afacerea să meargă strună și toată lumea să fie mulțumită. Eram prea noi în funcție pentru a cunoaște ce se întâmplă cu adevărat și asta le convenea tuturor de minune. Era și o vorbă foarte populară: „Schimbarea șefilor, bucuria hoților”. Fiecare zonă agricolă, în funcție de fertilitatea solului și de condițiile meteo, trebuia să obțină o anumită recoltă. De la nivelul C.A.P. urilor se făceau raportări și era stabilită o anumită producție. Producția obținută raportată era cu mult mai mică decât cea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]