8,741 matches
-
iluzii", ca intrigă abstractă. ,Scârba față de publicul cititor" nu se potolește pe tot parcursul textului. Scriitorul își denunță și își condamnă propria ,vorbărie" sau ,metafizicărie" (numite ca atare), ceea ce-l mai salvează aparent din criza în care se înfundă. Un ins (autorul) și umbrele lui, o identitate amenințată, o conștiință dezvăluită de o confesiune fără sfârșit ,dispar în propriul lor holocaust verbal". VVM scrie un ,super-roman" împotriva cititorilor săi, a criticilor literari, disprețuiți în egală măsură, declarând un război cu toată lumea
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
de spirit care e nocivă ideii de instruire. „Statistic, anti-instruirea tinde să devină regulă. Știm că majoritatea celor cărora ne încredințăm copiii în învățămîntul secundar și de la care așteptăm îndrumări sunt niște gropari mai mult sau mai puțin afabili. Acești inși trudesc pentru a-și coborî învățăceii la propriul nivel de oboseală indiferentă. Ei nu deschid «oracolul de la Delfi», ci îl închid. Dimpotrivă, idealul Maetrului autentic nu este o fantezie romantică sau o utopie intangibilă.“ (p. 29) În al treilea rînd
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
cărui exemplu de viață, comic uneori, atrage pe toată lumea; ca fiul de împărat urgisit de maică-sa mașteră și pe care un complot gen Masca de fier îl pune în drepturile sale firești. Nu justiția abstractă aprinde imaginația oamenilor; ci insul îndrăzneț care se ridică "împotriva nedreptății" ascunsă în legi nedemn aplicate. Exemplele avocatului român menționate la început, dacă sunt crime teroriste bune sau rele, fiind invocate comploturile împotriva lui Hitler și Stalin dau desigur de gândit oricui. Se știe că
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
fost decît o păcătoasă conștiință, cum aveau, cîteodată, suprarealiștii, un copil inert prăvălit pe o ladă. Phil-hip - iubitorul de cai... Dacă, în privința primei părți a unui roman de vieți în cartotecă, aveam a amenda felul în care-și vorbesc doi inși părtași ai cine știe cărei alergări cu lampă, citind continuarea, îmi mai trece. Arhivarul chiar e poveste în toată legea, așa nelegată cum pare, o cronică de burg decadent, în care un bătrîn bate (același motiv...) la o ușă - ușița unui ghișeu
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
diferite unghiuri și registre, același război al personajului central cu toată lumea. E vorba de un conflict deschis, asumat total, ba chiar nițel exhibiționist. Metodele lui Vlad Drăgoi sunt niște exerciții stilistice cam prea coerente de Gică- Contra, înglobând relatările unui ins blazat și cinic, teribilist și naiv, care-și face un adevărat program din a da cu tifla convențiilor sociale de tot soiul. Primul nivel al frondei se îndreaptă, evident, împotriva familiei: „de ce ați vândut casa cu grâu mie nu/ mi-
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
șepci trase pe ochi care intrau în birtul armenesc să-și bea gologanii. Toată iarna aceea densă, întunecată, irecuperabilă, consemnată la lumina lămpii cu petrol sau pe mesele din bazar, sub cuști în care dormeau potârnichi de luptă, de un ins care nu mai eram. În seara aceea, la Saki, Thierry a trebuit să se descurce singur. Bunul Terence ne aducea pahar după pahar. Înțelegea; Terence putea să înțeleagă aproape totul. Mă abțineam să beau de teamă să nu ratez camionul
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
sărbători și doar pe mesele iudeo-indienilor. Mă simt extrem de îndatorată față de băieții care mi-au împachetat mobila pentru că m-au ajutat să scap de averea mea mișcătoare, să mă hotărăsc pentru o viață nomadă și să rup, astfel, cu pretinșii inși cultivați. Aceștia erau obișnuiți să mă vadă șezând pe canapelele lor îmbrăcate în stofe proaste de Sumatra, le plăcea să mă vadă cum stau de vorbă cu copiii lor idioți a căror tâmpenie e frumos încurajată de lecții de pictură
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
cazi în capcana vreunuia din tagma lor. Când pun mâna pe un naiv, dovedesc o neînchipuită îndărătnicie spre a-și menține prada în capcană, spre a impune bietului om o terapie care poate fi înțeleasă numai dacă știi că respectivul ins e doar un pretext pentru propria lor vindecare. O dată căzut în plasă, ademenit în cabinetele lor, omul e la mâna lor, fără apărare, iar ei, lungindu-l pe un divan, caută să-l mențină cât mai mult în poziția asta
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
niște cuie ruginite, le-am bătut în capul de lemn și l-am prezentat drept bustul unui șaman din Mali. Profitând de puternicul interes, de emoția generală am dat să fug. Când să ies din casă, am observat că doi inși din grupul de psihanaliști, psihiatri, psihoterapeuți și psihologi mă urmăreau. Prevăzusem o asemenea eventualitate; m-am oprit, deci, la primul colț de stradă, i-am lăsat să mă ajungă și am oferit celor doi - un psihiatru cam de patruzeci de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
călătorie de nuntă la Heidelberg unde studiau exemple ale pretinsei arte a nebunilor în celebra colecție Prinzhorn de acolo. Vedeți, deci, Monseniore, că, chiar dacă am fugit de dânșii, ei au găsit alte posibilități de a-și continua tratamentul pe seama unor inși care n-au nici o posibilitate să fugă pentru că sunt fie morți, fie se află într-o clinică“. După această expunere care, oricât de convingător suna, nu părea, totuși, să se ridice la înălțimea tradiționalei logici occidentale, Magdalena a făcut o
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
un preț foarte convenabil. Am vândut bucata de pământ de douăzeci ori douăzeci de metri unui funcționar de bancă din Mödling, am lăsat vesela, mobila, hainele și cărțile celor doi băieți simpatici și caritabililor și, după ce m-am descotorosit de inșii cultivați și, mai ales, de psihanaliști, psihologi, psihiatri și psihoterapeuți, devenită proprietara motocicletei, am îndesat în geanta cu scule niște lucruri pentru mine esențiale, printre care o ediție a Divinei Comedii a lui Dante Alighieri publicată în o mie nouă sute
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
apeleze la computer. Dar, și dacă a făcut-o într-o anumită măsură, incongruența materialului brut introdus în calculator excludea formarea unei idei clare de ce se petrecea în realitate. Mult temuta instituție se dovedește a fi fost o liotă de inși primitivi, agramați sau de-a binelea imbecili, care măcinau un grîu plin de neghină din care scoteau o făină numai bună de aruncat la gunoi. Abuzurile se explică, în primul rînd, prin calitatea inferioară a surselor și prin exploatarea lor
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
cantitatea de murdărie și degradare a umanului propagată prin presa de la noi. Trebuie să citești "Le Monde"-ul luni în șir pentru a găsi o fărâmă din abjecțiile tipărite, cotidian, de gazete românești cu pretenții de seriozitate. Numai mahalaua, numai inșii lipsiți de orice demnitate și rușine pot găsi plăcere în exhibarea obsesivă a organelor sexuale și a nefericirilor de tot felul. Asemeni găinii care-a făcut un ou, simțim nevoia să luăm părtași la trăirile noastre intime tot restul umanității
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
ci de o etnocrație care vizează preluarea progresivă a prerogativelor statului român". Citesc și recitesc aceste aberații ale unui domn care mai e pe deasupra director al "Centrului European de Studii Covasna". Subliniez, "Centrul European"! Va să zică, problema care-l doare pe ins e că ungurii sunt în Covasna și Harghita un electorat "stabil și disciplinat". Oare nu cumva și "majoritar"? Tare mi-e teamă că da! Și atunci, unde suferă democrația? Că doar asta înseamnă cuvântul-fetiș al filozofului spăimos: puterea celor (mai
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
înmulțeau ocupând alte și alte localități, a exclamat cu voioșie și destindere: - Aha! Bănuiam noi ceva în legătură cu haoticul ăsta... Dar era o seară de primăvară, mirosea a flori de salcâm, televiziunile ne arătau reportaje cu noi teritorii ocupate de "aviară", inși în salopete albe năvălind prin curți și cotețe, pe la aragazuri și frigidere... În seara zilei de 22 mai se declară carantină în sectorul 2 al capitalei, în dimineața zilei de 23 se renunță la ea... Tot felul de specialiști vorbesc
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
îmbrăcat haina virtuozității dialectice. Și indiferent dacă virtuozitatea aceasta se exprimă în versuri, în muzică sau în tratate de metafizică, ea tinde spre aceeași țintă: să cuprindă toată lumea în chenarul unei singure minți. Acesta e imboldul romantic: dorința unui singur ins de a îmbrățișa tot universul. „Inșii“ care au însuflețit romantismul german, și cărora Ricarda Huch le-a închinat o carte care a devenit o lucrare de referință în domeniu, alcătuiesc o galerie de nume aiuritoare: o falangă de genii care
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
dacă virtuozitatea aceasta se exprimă în versuri, în muzică sau în tratate de metafizică, ea tinde spre aceeași țintă: să cuprindă toată lumea în chenarul unei singure minți. Acesta e imboldul romantic: dorința unui singur ins de a îmbrățișa tot universul. „Inșii“ care au însuflețit romantismul german, și cărora Ricarda Huch le-a închinat o carte care a devenit o lucrare de referință în domeniu, alcătuiesc o galerie de nume aiuritoare: o falangă de genii care au marcat poate cea mai frumoasă
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
de medicamente. îmi mai amintesc și de comoditatea unor românași de-ai noștri care, ajunși în fața unui funcționar de la o importantă fundație europeană, pretindeau, cu aroganță, să li se dea asigurări că nu completează de pomană formularele! Faceți diferența între insul obișnuit să i se ofere totul pe tavă și cel conștient că lumea nu-i datorează nimic. Trageți linie și rezultatul vă va îngrozi: obțineți însăși imaginea românului-standard, gureș până la amețeală, mahalagiu până la grețoșenie și mitocan cu sistem. Nu știu cum a
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
ne vor costa enorm. în fond, la World Trade Center au murit sute de oameni ce nu erau americani. Iar fanaticii sinucigași știau asta. Știau că dacă există pe lume un loc în care forfoteasc, la orice oră a zilei, inși de pe întreg mapamondul, World Trade Center era, cu siguranță, unul dintre acestea. Din acest motiv, e pur cinism să extinzi - așa cum au făcut-o câțiva jurnaliști de frunte de pe Dâmbovița - conceptul de "pagube colaterale" asupra unui asasinat sălbatic, dus la
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
în 1976 n.n.) să fii în pielea unui scriitor. Dacă acest lucru trebuie musai să-l spui... Trecând prin multe, aș avea oarecare experiență. Cunosc, de ex. foamea. Cunosc războiul. Cunosc fața omului când minte. Cunosc aceeași față când un ins spune adevărul. Cunosc sentimentele de bază ale existenței - iubirea, ura și tot ce se situează între ele. Cunosc ravagiile ambiției acționând din sălbăticie, din sete de putere și de dominație. Am studiat prostia... habe nun ach philosophie!... Am studiat de
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
ce înseamnă să fii mințit. Sau să te bucuri când descoperi în jurul tău un consens inteligent... Cunosc cum arată figura unui scelerat. Figura unui om onest, aerul său de stupefacție uriașă când se vede neîndreptățit. Cunosc secunda când peste un ins se abate un accident năpraznic. Sau uluirea celor doborâți mișelește. Sau tot uluirea celor reabilitați după cine știe ce învinuiri care îi scoseseră din societate, din comunitatea inșilor de treabă... Văzând și cunoscând atâtea, precum și o sumedenie de alte întâmplări aproape uitate
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
aerul său de stupefacție uriașă când se vede neîndreptățit. Cunosc secunda când peste un ins se abate un accident năpraznic. Sau uluirea celor doborâți mișelește. Sau tot uluirea celor reabilitați după cine știe ce învinuiri care îi scoseseră din societate, din comunitatea inșilor de treabă... Văzând și cunoscând atâtea, precum și o sumedenie de alte întâmplări aproape uitate, retrase din mănunchiul central de raze al lucidității, intelectului, evenimente pe care, de obicei, un romancier le reține cât poate, aceasta fiind și profesia lui, materialul
Despre proză (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14379_a_15704]
-
este, în spațiul virtual, un adevărat cavaler al dreptății, care vrea să declanșeze o „revoluție anticorporatistă” în semn de protest pentru moartea Mirunei - doar că „revoluția” se va potoli după două-trei proteste a nu mai mult de o sută de inși în fața clădirii unde lucrase eroina. Ședința corporatistă în care se decide atitudinea de adoptat în fața presei în urma tragicului eveniment, ca și discuțiile nesfârșite dintre cele trei surori - mama și mătușile Mirunei, femei care trăiseră toată viața în provincie - , sunt scene
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
rectitudinea și autonomia pe care ar trebui să le aibă ca volum de-sine-stătător. În notele primei pagini apare o mențiune de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială și trăncăneală devine pentru insul caragialian o adevărată ocupație a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
identificat: Robert Wilhelm K. , de 22 de ani. Tribunalul Timiș a emis pe numele lui un mandat de arestare pe 29 de zile l În data de 4 aprilie, polițiștii timișeni de frontieră de pe raza județului Timiș au reținut trei inși care încercau să treacă fraudulos granița. Un echipaj mobil a observat în jurul orei 4,30, cu aparatura de vedere pe întuneric, că o persoană a ieșit din Denta și s-a îndreptat spre graniță, peste câmp. Polițiștii au intervenit și
Agenda2005-15-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283587_a_284916]