6,618 matches
-
lor inițial. Porcii, caprele, câinii și pisicile introduse de imigranți, au fost decisive în micșorarea numărului speciilor băștinașe. Nou introdusele furnici de foc, dintre care multe sunt transportate pe vase sau avioane, ar putea deranja echilibrul fragil dintre populațiile de insecte din insule, care servesc drept masă pentru multe păsări. Vizitatorii contribuie în mod involuntar la împrăștierea semințelor, sporilor sau insectelor de pe o insulă pe cealaltă, purtându-le pe haine sau pe tălpile picioarelor. În ultimii cinci ani, mai mult de
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
furnici de foc, dintre care multe sunt transportate pe vase sau avioane, ar putea deranja echilibrul fragil dintre populațiile de insecte din insule, care servesc drept masă pentru multe păsări. Vizitatorii contribuie în mod involuntar la împrăștierea semințelor, sporilor sau insectelor de pe o insulă pe cealaltă, purtându-le pe haine sau pe tălpile picioarelor. În ultimii cinci ani, mai mult de 100 de specii noi de plante au fost introduse pe insule, din neatenție, de către bărci și turiști. Acestea includ specii
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
le ("Emberizidae") sau presurile sunt o familie de păsări din ordinul paseriformelor ("Passeriformes"), răspândite pe aproape toată suprafața Pământului, de mărime mică sau de mijlocie, cu cioc conic, scurt, ascuțit și dur, care se hrănesc cu semințe, fructe mici și insecte. În România se întâlnesc 8 specii. Sunt păsări mici sau de mărime mijlocie, cu o lungime de 10-24 cm și o greutate de 8-75 g. Ciocul este conic, scurt, ascuțit și dur, cu mici vibrize la bază. Mandibula superioară este
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
În general sunt păsări arboricole, dar se pot mișca și pe sol cu multă ușurință. Hrana constă din cele mai variate feluri de semințe, pe care le decortica în prealabil, iar în sezonul cald, îndeosebi în epoca cuibăritului, și din insecte. Consumă și mici fructe, muguri de flori și de frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte și larvele lor. Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
Hrana constă din cele mai variate feluri de semințe, pe care le decortica în prealabil, iar în sezonul cald, îndeosebi în epoca cuibăritului, și din insecte. Consumă și mici fructe, muguri de flori și de frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte și larvele lor. Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice. Sunt, de obicei, păsări monogame. Adesea numai femelele își construiesc cuibul și clocesc ouăle, iar
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
după hrană, producând unele pagube. Multe specii au un cântec plăcut, iar unele specii sunt bune sau foarte bune cântătoare, fapt pentru care sunt ținute în colivii în multe părți ale lumii. Deși multe specii mănâncă un număr substanțial de insecte, care pot fi dăunători agricoli, însă nu distrug insectele în cantități suficiente pentru a avea vreo importanță economică. Familia lor cuprinde 72-74 genuri și 291 specii. Genuri:
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
cântec plăcut, iar unele specii sunt bune sau foarte bune cântătoare, fapt pentru care sunt ținute în colivii în multe părți ale lumii. Deși multe specii mănâncă un număr substanțial de insecte, care pot fi dăunători agricoli, însă nu distrug insectele în cantități suficiente pentru a avea vreo importanță economică. Familia lor cuprinde 72-74 genuri și 291 specii. Genuri:
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
negre. Coada este scurtă. Formula sa dentală este 1/1, 0/0, 0/0, 3/3. Este o specie nocturnă sau crepusculară. Trăiește singur în sisteme complexe de tuneluri. Se hrănește cu semințe, legume, rădăcini și ierburi dar și cu insecte, fiind un animal omnivor.
Hârciog european () [Corola-website/Science/322504_a_323833]
-
bună parte din Africa. În România este încă frecvent. Ibisul sacru ("Threskiornis aethiopicus") răspândit azi în Africa tropicala, dar în trecut și în Egipt, era considerat de vechii Egipteni ca pasăre sfântă, din cauză că se hrănește cu lăcuste și cu alte insecte stricătoare, precum și cu reptile. Sosind în Egipt o dată cu inundația Nilului, era considerată ca o vestitoare a belșugului.
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
fiind de culoare mai deschisă. Dimorfismul sexual este puțin pregnant, femelele având un colorit mat în comparație cu masculii. Habitatul acestor păsări sunt de obicei pădurile și locurile stâncoase. Ele aleargă pe sol sau se cațără pe trunchiuri arbori în căutarea de insecte care sunt hrana lor principală. Sunt păsări periclitate de dispariție, deoarece rozătoarele aduse de corăbieri în Noua Zeelandă, consuma aceeași hrană , ocupând aceași nișă ecologică. Păsările sunt monogame, care cuibăresc pe sol, mai rar în copaci, puii fiind hrăniți de ambii
Acanthisittidae () [Corola-website/Science/316940_a_318269]
-
() a fost un naturalist, entomolog și ilustrator știintific german, care a studiat plantele și insectele, făcând ilustrații (desene) detaliate ale acestora. A trăit, a studiat și a activat în Germania și în Țările de Jos. A făcut o călătorie în Surinam, de unde și-a procurat o mare parte din materialul științific pentru cea mai importantă
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
și a activat în Germania și în Țările de Jos. A făcut o călătorie în Surinam, de unde și-a procurat o mare parte din materialul științific pentru cea mai importantă și faimoasă lucrare a sa: "Metamorphosis insectorum Surinamensium", privind metamorfoza insectelor. Deși pentru o lungă perioadă de timp contribuțiile științifice ale Mariei Sibylla Merian au fost neglijate, spre sfârșitul secolului XX acestea au fost reconsiderate, ca urmare a calității muncii sale artistice și științifice. Ea este considerată în prezent printre cele
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
1651) s-a recăsătorit cu pictorul Jacob Marrel. Marrel a învățat-o pe Maria Sibylla Merian să deseneze și să picteze, astfel încât la vârsta de 13 ani ea a pictat primele imagini (care s-au păstrat) ale unor plante și insecte pe care le prinsese. La vârsta de 18 ani (în 1665) Maria Sibylla Merian s-a căsătorit cu Johann Andreas Graff, pictor specializat în arhitectură, care studiase cu tatăl ei vitreg (pictorul Jacob Marrel). Doi ani mai târziu s-a
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
Marrel). Doi ani mai târziu s-a născut primul copil al noii familii: o fetiță, Johanna Helena. S-au mutat cu toții la Nürnberg, orașul natal al lui Johann Andreas Graff. La Nürnberg, Maria Sibylla Merian a început să studieze sistematic insectele, în special ciclul de viață al fluturilor, încercând să pună în evidență modul de transformare (metamorfoza) al omizilor în crisalide și apoi în insecte adulte. În acea perioadă încă mai persista părerea că originea insectelor se datora unui fenomen de
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
natal al lui Johann Andreas Graff. La Nürnberg, Maria Sibylla Merian a început să studieze sistematic insectele, în special ciclul de viață al fluturilor, încercând să pună în evidență modul de transformare (metamorfoza) al omizilor în crisalide și apoi în insecte adulte. În acea perioadă încă mai persista părerea că originea insectelor se datora unui fenomen de „generare spontană” (insectele ar fi luat naștere, de exemplu, din descompunerea noroiului sau a excrementelor), părere care dura încă din antichitate, de la Aristotel. Maria
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
a început să studieze sistematic insectele, în special ciclul de viață al fluturilor, încercând să pună în evidență modul de transformare (metamorfoza) al omizilor în crisalide și apoi în insecte adulte. În acea perioadă încă mai persista părerea că originea insectelor se datora unui fenomen de „generare spontană” (insectele ar fi luat naștere, de exemplu, din descompunerea noroiului sau a excrementelor), părere care dura încă din antichitate, de la Aristotel. Maria Sibylla și-a pus întrebarea cum se transformă omizile în fluturi
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
ciclul de viață al fluturilor, încercând să pună în evidență modul de transformare (metamorfoza) al omizilor în crisalide și apoi în insecte adulte. În acea perioadă încă mai persista părerea că originea insectelor se datora unui fenomen de „generare spontană” (insectele ar fi luat naștere, de exemplu, din descompunerea noroiului sau a excrementelor), părere care dura încă din antichitate, de la Aristotel. Maria Sibylla și-a pus întrebarea cum se transformă omizile în fluturi; observațiile făcute de ea direct în natură s-
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
decis să plece împreună cu fiica sa Dorothea Maria Graff în acea țară îndepărtată, pentru a studia flora și fauna tropicală sud-americană. Pentru această călătorie ea a fost sponsorizată de primăria orașului Amsterdam. De asemenea, și-a vândut colecțiile sale de insecte și picturi și a lansat o listă de subscripție pentru cartea pe care voia să o publice la sfârșitul călătoriei sale. După o călătorie pe mare care a durat două luni, Maria Sibylla Merian și fiica ei au ajuns la
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
o călătorie pe mare care a durat două luni, Maria Sibylla Merian și fiica ei au ajuns la Paramaribo, capitala Guyanei olandeze. Efectuând mai multe expediții în interiorul Surinamului, Maria Sibylla a observat cu atenție și a descris cu minuțiozitate metamorfoza insectelor tropicale, realizând un mare număr de desene și acuarele cu acest subiect. În jurnalul ei sunt reflectate și relațiile sale dificile cu plantatorii olandezi din Surinam. Ea scrie că aceștia râd de ea „"pentru că pe mine mă mai interesează și
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
interesează de plantele autohtone, pe care le-ar putea cultiva în mod profitabil. Îmbolnăvindu-se de malarie, Maria Sibylla Merian a fost obligată să-și întrerupă călătoria și să se întoarcă în Olanda (1701). A adus o bogată colecție de insecte tropicale și numeroasele desene și schițe realizate acolo; acestea au constituit baza pentru o lucrare de mare amploare referitoare la flora și fauna din Surinam. După trei ani de muncă intensă, Maria Sibylla Merian a publicat cea mai importantă carte
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
io"), "Aphantopus hyperantus". După perioadele umede, pe malul pârâului Corbului apar și amfibienii (Amphibia), spre exemplu buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina variegata"), iar în preajma vegetației de pe mal și în subarbustul dens se poate observa o mare varietate de insecte (Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Aphantopus hyperantus". După perioadele umede, pe malul pârâului Corbului apar și amfibienii (Amphibia), spre exemplu buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina variegata"), iar în preajma vegetației de pe mal și în subarbustul dens se poate observa o mare varietate de insecte (Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine, lăcuste, fluturi, cărăbuși, furnici. Reportaj
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
râs carpatin ("Lynx lynx") sau veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), uliu ("Accipiter"), acvila ("Aquila"), pajura, vultur, mierla ("Turdus merula"), sturzul ("Turdus pilaris"), codobatura ("Motacilla albă L."), ciocănitoare (gen din familia "Picoides"); precum și mai multe specii de insecte, reptile și pești. În vecinătatea ariei protejate se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]