6,514 matches
-
astfel, politica trebuie să se preocupe de această dublă funcție a puterii: juridică și productivă. În fapt, legea produce și apoi ascunde noțiunea de „subiect recunoscut de lege”, pentru a putea invocă acea creație discursiva că premisa fundamentală naturalizata care legitimează ulterior hegemonia acelei legi. Nu este de ajuns să cercetăm cum anume femeile ar putea fi mai bine reprezentate în limbaj și politică. Critică feministă ar trebui să înțeleagă și felul în care categoria „femeilor”, subiectul feminismului, este produsă și
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
politicienilor) - menține arta în sfera dominației ideologiei esteticului, aparent separată de un dialog cu realitatea socio-politică a lumii. Scena artistică autohtonă se remarcă printr-o reticență problematică față de orice apropiere de social și politic. Experiența comunistă, rememorată ca traumă colectivă, legitimează arta ne-critică, apolitică și mai ales „frumoasă.” Arta vizuală contemporană îmbracă formele life-style-ului capitalist, mizând pe reciclarea discursurilor estetice ale secolului trecut. Valorile artei contemporane, revendicate exclusiv din sfera esteticului și implicit subordonate tendințelor neoliberale și conservatoare, ignoră realitatea
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
să construim un proiect care să reprezinte ipostaze ale discriminării pe care o observăm în jurul nostru, sau, ignoranți fiind, o practicăm. A fost o expoziție - pilot, care își propunea să ne facă mai atenți la discursurile noastre și la ceea ce legitimează, involuntar, neparticiparea noastră. Timp de aproape un an am lucrat împreună cu Simona Vilău la documentare și am facilitat accesul unor artiști la cât mai multe perspective asupra raporturilor majori-tate-minoritate. Am abordat discriminarea ca problemă socială, cu un mecanism de formare
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
poze. Ca o reacție în fața acestei violențe, în loc să se folosească de mijloacele legale necesare pentru a proteja spectacolul și pe cei implicați, directorul de la Stary Teatr, Jan Klata, a decis să scoată spectacolul din repertoriu. Prin acest gest, Klata a legitimat violența și a transmis un mesaj prin care se înțelege că oricine se arată suficient de gălăgios și agresiv poate decide cum și ce trebuie să fie repertoriul unui teatru. În urma acestui eveniment, a avut loc o dezbatere tumultoasă în
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
din perimetrul demnității existențiale. Un teatru situațional de reprezentare directă, cinică și civică, a oprimării locative, jucat de exclușii din zona proprietății negociate de centrii de putere care îi umilesc constant. Un teatru care radicalizează vocea celor invizibilizați de autorități legitimate prin furt de viață decentă, furt de istorie personală, furt de memorie. În istoria dominată de obsesia vânătorii de securiști și de condamnarea trecutului, uităm de cei care abuzează, zi de zi, de vulnerabilitatea persoanelor lăsate fără adăpost. Istoria scrisă
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn6"><sup></sup><sup>[6]</sup></a> Fără îndoială, perspectivele asupra evenimentelor istorice au fost constant influențate de instituții și structuri de putere care au legitimat anumite versiuni oficiale despre trecut în funcție de interese (eroizarea, respectiv demonizarea anumitor perioade istorice pentru a legitimă ideologia dominantă care permite reproducerea acelor instituții).<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
cred că noi, de multe ori, pentru a ne valida pe noi înșine, avem nevoie să îi vedem pe alții eșuând, să vedem exemplele negative în altă parte și să aruncăm vina pe cineva, cumva ca să ne scoatem, să ne legitimăm pe noi înșine. Ce mă surprinde pe mine este că cu unii prieteni de-ai mei, inclusiv din zona intelectuală, pur și simplu n-am mai putut să întrețin o prietenie de când cu spectacolul și cu discuțiile despre romi. Pur
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
baza unei analize competente a misiunii teatrelor, a modurilor lor de organizare și de finanțare. Și atunci cine ce controlează? În lipsa unor criterii și seturi de principii de evaluare bine puse la punct, totul devine o glumă culturală pentru că se legitimează, pe de o parte, un tip de control aleatoriu, discreționar. Pe de altă parte, se compromite o idee, cred, foarte importantă: și anume că e nevoie de un program evaluativ consistent în lipsa căruia instituția de spectacol funcționează arbitrar. Orice director
Cine și cum controlează teatrele? () [Corola-website/Science/296033_a_297362]
-
de reculegere acompaniază majoritatea manifestărilor culturale populare. Folclorul și tradițiile sunt bune cât mai „nealterate”, trebuie păstrate și apărate, numai țăranul trebuie reformat, educat, civilizat și calificat pentru munci mult mai adecvate cerințelor pieței. În aceste condiții, cred că-i legitimă întrebarea comment peut-on être paysan?
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
care puterea se raportează la spațiul protestatar. Tot așa cum locul în care protestezi este acceptat pentru că nu mai deranjează (Fântână-TNB, din februarie încolo), a filma în spațiul public incomodează puterea doar atunci când arăți lucuri care „nu trebuie arătate”. Puterea se legitimează prin imaginea pe care o promovează - statul care apără cetățenii, integritate etc. Imaginile care semnalează abuzuri, care arată o altă fațetă a statului opresiv sunt cele care deranjează, care provoacă reacții. În momentul violențelor, atunci când jurnaliști sau oameni care filmează
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
oricine poate fi prim-ministru. Au înlesnit, astfel, accesul democratic la numele intrat într-o capsulă politică de la care doar unii se revendică. În spatele celor aleși să ne reprezinte suntem, de fapt, noi. Numele de pe listele electorale sunt numite și legitimate de numele noastre. Cei trei Janez Janša construiesc, prin spectacole de teatru, expoziții, filme și conferințe, o structură de guvernare democratică, prin care numele fiecăruia dintre noi ajunge să fie parte din puterea care ne conduce. Numele noastre participă sau
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
poziționarea sa vehementă anti Lukașenko și Putin, poate fi un punct bun de pornire în discuția despre felul în care narațiunile personale despre istoria recentă și cadrul specific de citire a acestora, stabilit de autoare și de instituțiile care o legitimează (edituri, presă, critică etc.) sunt instrumenta lizate în conflictele ideologice și politice ale prezentului. În rândurile care urmează mă voi limita însă la un comentariu despre relevanța în context românesc a acestor narațiuni și despre felul în care ele sunt
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
revendicând introducerea unui „numerus clausus” pentru profesori și studenți evrei. La Riga, studenții au declarat grevă în martie 1923, revendicând la rândul lor limitarea accesului evreilor în universități. Evoluțiile în celelalte state europene n-au putut decât încuraja studențimea română, legitimându-le aparent și acțiunile violente ca expresie a unei generații noi, unită pe scară europeană de aceleași idealuri. Studenții s-au folosit atât de structurile statului, cât și de ritualuri religioase Pe lângă schimbările înlăuntrul și în afara țării, care au favorizat
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de un număr de 99 de deputați. (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate ... 27. Examinând critica de neconstituționalitate formulată, Curtea reține că principalele critici de neconstituționalitate converg spre două aspecte, și anume dacă Parlamentul este legitimat să adopte legi interpretative, care, potrivit autorilor obiecției de neconstituționalitate, produc per se efecte retroactive și dacă legea interpretativă supusă analizei Curții Constituționale constituie, prin modul său de formulare, o "subtilă dezincriminare cu caracter retroactiv" a infracțiunii de conflict de
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
distincția între facta praeterita, pendentia și futura, numai în acest fel putânduse adapta conceptul de lege interpretativă în sistemul nostru constituțional de după 1991. Curtea trebuie, însă, să se asigure că legea criticată este una, într-adevăr, interpretativă, pentru a nu legitima din punct de vedere constituțional lipsa de concordanță între obiectul său de reglementare, astfel cum acesta a fost calificat de legiuitor, și conținutul său normativ; cu alte cuvinte, Curtea va verifica, în aplicarea art. 1 alin. (5) coroborat cu art.
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
anuală a activității cluburilor sportive universitare apreciază, în mod imparțial, atât performanța, cât și deficiențele și nerealizările; ... b) cooperare și comunicare continuă - Federația Sportului Școlar și Universitar cooperează cu federațiile sportive naționale pentru identificarea/confirmarea/validarea rezultatelor obținute de sportivii legitimați la cluburile sportive universitare în competițiile oficiale naționale sau internaționale; ... c) realitate - datele raportate de cluburile sportive universitare în vederea evaluării anuale și finanțării sunt reale și corecte. ... Articolul 2 (1) Rezultatele cuantificabile ale evaluării sunt exprimate prin punctaj. ... (2) Criteriile
METODOLOGIE din 20 decembrie 2016 privind evaluarea anuală a activităţii cluburilor Sportive universitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278992_a_280321]
-
la acea oră. ... (4) În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricționa libertatea de mișcare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziția, pe durata efectuării acesteia. ... (5) Înainte de începerea percheziției, organul judiciar se legitimează și înmânează o copie a mandatului emis de judecător persoanei la care se va efectua percheziția, reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exercițiu care cunoaște persoana la care se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
o autoritate publică, instituție publică sau la alte persoane juridice de drept public Percheziția la o autoritate publică, instituție publică sau la alte persoane juridice de drept public se efectuează potrivit prevederilor prezentei secțiuni, după cum urmează: a) organul judiciar se legitimează și înmânează o copie a mandatului de percheziție reprezentantului autorității, instituției sau persoanei juridice de drept public; ... b) percheziția se efectuează în prezența reprezentantului autorității, instituției sau persoanei juridice de drept public ori a altei persoane cu capacitate deplină de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
la acea oră. ... (4) În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricționa libertatea de mișcare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziția, pe durata efectuării acesteia. ... (5) Înainte de începerea percheziției, organul judiciar se legitimează și înmânează o copie a mandatului emis de judecător persoanei la care se va efectua percheziția, reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exercițiu care cunoaște persoana la care se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
o autoritate publică, instituție publică sau la alte persoane juridice de drept public Percheziția la o autoritate publică, instituție publică sau la alte persoane juridice de drept public se efectuează potrivit prevederilor prezentei secțiuni, după cum urmează: a) organul judiciar se legitimează și înmânează o copie a mandatului de percheziție reprezentantului autorității, instituției sau persoanei juridice de drept public; ... b) percheziția se efectuează în prezența reprezentantului autorității, instituției sau persoanei juridice de drept public ori a altei persoane cu capacitate deplină de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
în încheierea de ședință respectivă. ... Articolul 13 (1) La ședințele Comisiei de audiere este convocat, în calitate de observator, un reprezentant al federației sportive naționale la care sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent al sportivului suspectat/suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată. ... (2) Reprezentantul federației sportive naționale la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată se numește cu minimum 7 zile calendaristice înainte de data ședinței Comisiei de audiere. ... (3) Reprezentantul federației sportive naționale la care sportivul
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]
-
reprezentant al federației sportive naționale la care sportivul sau persoana din cadrul personalului asistent al sportivului suspectat/suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată. ... (2) Reprezentantul federației sportive naționale la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată se numește cu minimum 7 zile calendaristice înainte de data ședinței Comisiei de audiere. ... (3) Reprezentantul federației sportive naționale la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată nu are calitatea de membru al Comisiei de
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]
-
sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată se numește cu minimum 7 zile calendaristice înainte de data ședinței Comisiei de audiere. ... (3) Reprezentantul federației sportive naționale la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată nu are calitatea de membru al Comisiei de audiere și nu are drept de vot. ... Articolul 14 (1) Pentru fiecare ședință a Comisiei de audiere se întocmește o încheiere de ședință semnată de membrii prezenți la lucrările ședinței, de
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]
-
la lucrările ședinței, de sportiv ori de persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping și/sau de reprezentantul acestora, de martorii audiați în cauză, precum și de reprezentantul federației sportive naționale la care sportivul sau persoana suspectată de încălcarea reglementărilor anti-doping este legitimat/legitimată. ... (2) Încheierile de ședință sunt cuprinse într-un registru special de procese verbale, numerotat și ținut de secretariatul Comisiei de audiere. ... Articolul 15 Secretariatul Comisiei de audiere ține o evidență strictă a documentației aferente fiecărui caz analizat, a încheierilor
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]
-
dispoziția membrilor a documentelor ce fac obiectul întrunirilor (pe suport hârtie sau electronic, după caz); ... d) redactarea încheierilor de ședință și a deciziilor emise; e) comunicarea deciziei adoptate sportivilor și/sau personalului asistent al sportivilor, clubului la care acesta este legitimat, federației sportive naționale responsabile, Agenției Naționale Anti-Doping, Ministerului Tineretului și Sportului, Comitetului Olimpic și Sportiv Român, federației internaționale responsabile, precum și Agenției Mondiale Anti-Doping; ... f) păstrarea și arhivarea documentelor în conformitate cu prevederile art. 14 și 15; ... g) îndeplinirea oricăror altor sarcini stabilite
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]