7,611 matches
-
instalare prematură a sindromului Alzheimer, iar Anka i-a făcut un ceai cu trei cubulețe de zahăr - nu e de mirare că slovacilor le cad dinții- și i-a spus pe un ton dulce: „Ești doar puțin obosită, cred. Nu nebună“. Așa că Debra nu ar fi aflat dacă nu s-ar fi Întors Într-o zi acasă, Între două Întâlniri cu clienții. În timp ce căuta cheile În fața ușii, s-a Întors și-a văzut-o pe Anka mai jos pe stradă, Împingând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
calmă. Calmul femeii condamnate. Nu pot face absolut nimic. Băncile sunt Închise pentru că e sărbătoare. Nu pot să vând nimic până marți. Nu are rost să stric restul excursiei. Mă dau jos din una dintre ceștile care dansează ale Pălărierului Nebun, când remarc un bărbat de la coadă care Încearcă să-și dea seama cine sunt. E Martin, un vechi iubit. Cunoașteți senzația pe care ți-o induce vederea unui fost? O simt acum. Fantoma unei pasiuni, o batistă de mătase extrasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ar respinge o Îmbrățișare decât să admită cât de multă nevoie are de așa ceva. Singurul fel În care o pot convinge să cumpere ceva este să o fac să i se pară ca e o ocazie pe care ar fi nebună s-o rateze. — Știi, alea două zile În care mi-am născut copiii... Aprobă din cap. —Ei bine, dacă aș putea păstra doar două zile din viața mea, pe alea le-aș păstra. —De ce? —Groaza și uluirea. —Groaza și uluirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cubismului până mă ia durerea de cap. Până la urmă am țipat la el, desigur. Absolut inacceptabil, sunt o clientă fidelă, bla bla bla... Îl vedeam cum aruncă priviri disperate În căutarea unui șef care să-l salveze de englezoaica aia nebună. De parcă aș fi fost eu nebună, și eu nu sunt nebună, nu-i așa? Oamenii de genul ăsta ne fac să Înnebunim din cauza ineficienței lor, Îmi irosesc mie timpul prețios. Directorul a fost incredibil de umil, și-a cerut scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cap. Până la urmă am țipat la el, desigur. Absolut inacceptabil, sunt o clientă fidelă, bla bla bla... Îl vedeam cum aruncă priviri disperate În căutarea unui șef care să-l salveze de englezoaica aia nebună. De parcă aș fi fost eu nebună, și eu nu sunt nebună, nu-i așa? Oamenii de genul ăsta ne fac să Înnebunim din cauza ineficienței lor, Îmi irosesc mie timpul prețios. Directorul a fost incredibil de umil, și-a cerut scuze tot timpul, dar nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la el, desigur. Absolut inacceptabil, sunt o clientă fidelă, bla bla bla... Îl vedeam cum aruncă priviri disperate În căutarea unui șef care să-l salveze de englezoaica aia nebună. De parcă aș fi fost eu nebună, și eu nu sunt nebună, nu-i așa? Oamenii de genul ăsta ne fac să Înnebunim din cauza ineficienței lor, Îmi irosesc mie timpul prețios. Directorul a fost incredibil de umil, și-a cerut scuze tot timpul, dar nu putea să facă absolut nimic. Astfel, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de a prefera ca băieții buni să rămână În viață la finalul filmului. Nu orice formă de autosacrificiu e fără sens, Candy. Prietena mea izbucnește În hohote de râs și toată lumea din club se Întoarce să se holbeze la gravida nebună. —Hopa, spuse ea, ești frumoasă când te ții de etică. Uite, promit că nu o să fie nimic care să te lege de afacerea asta, promit. Deci toate drumurile vor duce la Reddy, atunci? Îți dai seama că după povestea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o aprobare voioasă a celor spuse de mine. Știai că pentru șoferi ești scutit de la plata impozitului, dar pentru Îngrijirea copiilor nu? Claxonează din nou și sperie un grup de costume de pe trotuar; se Împrăștie ca porumbeii. E o lume nebună. Nu, e o lume nebună a bărbaților. Ai să-mi dai rest? Pe când mă Îndepărtez de taxi, mă gândesc cât de mult o să-mi lipsească, apoi aud o voce strigând după mine: Hei, cucoană, n-ai nevoie de o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spuse de mine. Știai că pentru șoferi ești scutit de la plata impozitului, dar pentru Îngrijirea copiilor nu? Claxonează din nou și sperie un grup de costume de pe trotuar; se Împrăștie ca porumbeii. E o lume nebună. Nu, e o lume nebună a bărbaților. Ai să-mi dai rest? Pe când mă Îndepărtez de taxi, mă gândesc cât de mult o să-mi lipsească, apoi aud o voce strigând după mine: Hei, cucoană, n-ai nevoie de o mașină cu care să fugi de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Dar când trenul s-a oprit zguduindu-se În Chesterfield, m-a mai trezit și pe mine la realitate. Kate Reddy, nu-mi vine să cred că te gândești la așa ceva. Să preiei așa o afacere? Ar trebui să fii nebună, femeie. Nebună de legat. 19.37: Ora de culcare. Spălat pe dinți, citit de două ori Sica Pisica, recitat de 4 ori Noapte bună, lună, citit de 3 ori Puii de bufniță, mers la baie (4), Încercări la oliță (2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
trenul s-a oprit zguduindu-se În Chesterfield, m-a mai trezit și pe mine la realitate. Kate Reddy, nu-mi vine să cred că te gândești la așa ceva. Să preiei așa o afacere? Ar trebui să fii nebună, femeie. Nebună de legat. 19.37: Ora de culcare. Spălat pe dinți, citit de două ori Sica Pisica, recitat de 4 ori Noapte bună, lună, citit de 3 ori Puii de bufniță, mers la baie (4), Încercări la oliță (2), timpul scurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ceva, schimbă subiectul Lara. Comandăm la room-service. Ce-ai vrea? Doar un cuțit de desert din argint, i-am răspuns. —Ce-ai zis? se miră Jolene. Un cuțitaș de desert din argint, am repetat. Ca să îmi tai venele elegant. —E nebună de legat, îi șopti Jolene lui Lara. Dumnezeule, mi-am zis, e numai o chestiune de timp până mă expediază la We Care Spa, acel minunat centru terapeutic din California. Agenții publicitari din New York se dau loviți în aripă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
aproape la fel de hidos ca holul de la parterul clădirii Trump Tower. (Spun aproape la fel, pentru că nici cel mai oribil loc emoțional în care poți să aterizezi nu este decorat cu atâta prost-gust ca încăperea aia aurie.) Trebuie să fi fost nebună rău să-mi închipui că lucrurile vor sta altfel în Paris. Mi-am petrecut zilele târându-mă plictisită după Julie la Hermès și JAR, unde și-a cumpărat un inel cu un diamant de culoarea coniacului, șlefuit în formă dreptunghiulară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Charlie, s-a-ntâmplat un lucru neașteptat: m-am îndrăgostit. Un tip foarte atrăgător se uita la mine din stânga lui Charlie, cu o privire pe care nu pot s-o descriu decât ca pe un contact vizual foarte brazilian. —E nebună după tine. Vorbește întruna numai despre tine, i-am spus eu ultraconvingător. Dumnezeule, Mr. Brazilia era sexy rău de tot din profil-dreapta. Avea părul blond-închis și fruntea bronzată. Îmi închipuiam că tocmai s-a întors dintr-un weekend în sudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ten. Locuiești într-un frigider? Până să-i răspund, ciripi: Trebuie să injectez două buze. Mă întorc în zece secunde. Nimeni nu aranjează buzele mai repede sau mai bine decât dr. Fensler. Se strecură afară ca o șopârlă. Julie era nebună de legat. Nu m-a trimis la psihiatrul, ci la dermatologul ei. Am sunat-o imediat. —Julie, i-am spus pe un ton aspru, dr. Fensler e dermatolog! —Știu. E genial. Nimeni cu adevărat important nu merge la o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Todd să fie atras de mine? —Todd. Ești un drăguț. Ești al lui Julie. Nu vreau să fii iubitul meu. Ești nebun, i-am spus. —Dar... —Lasă-mă să dorm! Am închis. În mod clar, intrasem în era apelurilor telefonice nebune în creierii dimineții deoarece peste vreo zece minute, am fost sunată din nou. Iâh, am gândit, nu pot să mai fac față acestor miorlăieli ale lui Todd. Da? am răspuns aspru. Ești chiar tu, carina, dulcea mea petală? Era Eduardo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
spune în LA? — Cum? —Patrick Sexton. Nu că-i bună?! Nu cred că-i genul meu de bărbat. — Fugi de-aici! E genul tău întru totul, bazat pe o relație pasageră, fără complicații. Dar fii atentă la nevastă-sa. E nebună rău de tot, mai ales dacă-l bănuiește că-i place de cineva cu adevărat. Ascultă, păstrăm legătura. Pe curând, mai spuse Daphne și închise. Ν Echipajul de pe Essex mai avea de trecut peste suferințele unei guri care încetase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
trebuie să plec, i-am spus. —Ce s-a-ntâmplat? mă întrebă ea. Arăți groaznic. — Doamna Saxton a sărit pe mine ca o sărită de pe fix. Trebuie să dau de Patrick. Nu poți să mă lași aici cu... fetele astea nebune, îmi șopti Julie, făcându-mi semn spre invitatele ei care se agitau fără noimă. Ai nevoie de o mână de ajutor. Vin cu tine. Ce-ar fi să mergem mai întâi să bem un Bellini la Chip’s? O să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
decît să-l sfătuiesc. — E ridicol... (Deja obosit, m-am așezat pe bancă.) E hotărît să se lase condamnat. Dar cauțiunea? Putem să facem ceva? — Imposibil, domnule Prentice. SÎnt cinci crime și o declarație de vinovăție. Putem să-l declarăm nebun? Incompetent din punct de vedere mintal ca să compară la proces? — E prea tîrziu. Săptămîna trecută am luat legătura cu profesorul Xavier de la Institutul „Juan Carlos“ din Malaga - un distins psihiatru criminalist. Cu permisiunea Curții, s-a arătat dornic să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Împreună cu doamna doctor Hamilton. O să ne fie de mare folos părerea dumneaei... Mi-am petrecut după-amiaza pe balcon, cu gîtul ros de gulerul ortopedic, odihnindu-mi picioarele pe podeaua zgîriată. În solul Împrăștiat din hîrdaiele cu plante ornamentale, un geometru nebun schițase diagrama unui straniu dans al morții. Încă mai simțeam pe beregată degetele atacatorului și-mi stăruia În auz respirația lui șuierătoare, cu iz de whisky. În ciuda a ceea ce-i spusesem lui Cabrera, și eu eram curios să aflu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
juca de-a șefa clasei. Cazul ăsta e pe cale să se rezolve, simt eu asta. Și cred că simte și Cabrera. Simte c-o s-ajungi să fii omorît. Tu și Frank - credeam că nu semănați deloc, dar ești și mai nebun decît el. Mi-am sprijinit gulerul ortopedic pe tetieră și m-am uitat la ea cum se ghemuia peste volan. Hotărîtă să nu rămînă În urmă față de mașina lui Cabrera, cerceta Încordată șoseaua, călcînd accelerația la cea mai mică ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sub formă de spire și meandre, zvastici și sloganuri amenințătoare care se continuau peste obloanele ferestrelor și peste ușa principală. Curățările succesive atenuaseră culorile, iar acum tripticul compus din garaj, ferestre și ușă părea opera auto-incriminatoare a unui pictor expresionist nebun. Sanger privea toate astea sleit de puteri, dînd din cap cu aerul unui custode de galerie de artă care, presat de tendințele modei, e nevoit să expună lucrări pe care nu le are la inimă. — V-aș sugera să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
năpustindu-se cu voluptate drept în geamul pe care Clara îl lăsase deschis mai devreme, pentru aerisire. Clara înmărmurise, cu mâna întinsă încă în aer. Era ca și cum rafala de vânt care se năpustise dinspre sufragerie înspre bucătărie într-o goană nebună fusese un fluture uriaș, orbit de fulgere, care se aruncase în gol pe geamul de la bucătărie, pră bușindu-se într-un zbor grotesc, cu aripile mari și îngreunate, prin ochiurile plasei de stropi. își reveni cu greu și se repezi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
1975, ziua lui a căzut într-o duminică. împlinea 25 de ani și a dat o petrecere-trăsnet, la care am ajuns și eu, din întâmplare, într-un grup... Așa ne-am cunoscut! îl privi galeș pe soțul său. — Ce petrecere nebună a fost! râse ea, etalându-și iar dinții mici cu strungăreață și clătinând paharul cu whisky în mână. Lichidul susură melodios în paharul de cristal, la unison cu brățara ei din aur masiv, care i se încolăcea groasă pe mână
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
micile tale bârfe cu fetele și jocurile tale nebuloase pe care le născoceai cu prietena aia a ta care mă considera o to cilară... Oare chiar așa eram, Georgi? Tu cum mă vedeai? — Ce să zic? spuse Georgiana, toate eram nebune și cu toa ne, erai și tu la fel ca toate fetele... Dar Anda... Aia chiar că ne întrecea pe toți! Apropo de Anda... Știi ce-a pățit? Clara se încruntă și stinse țigara nervoasă în scrumieră. — Nu știu și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]