7,693 matches
-
în versiune homerică sau biblică, cu cea civilizată, modernă și acordă francezilor, sancționându-i pe elvețieni, calitatea de națiune ospitalieră pentru că "ei primesc mai mulți străini decât orice altă națiune". Multiplele situații de ospitalitate pe care le-a trăit acest oaspete etern îl fac să denunțe, rând pe rând, alienarea în practica ospitalității, ospitalitatea interesată de prestigiul oaspetelui sau practicată în scopuri perverse. Cum pentru Rousseau, "orice societate nu e decât ipocrizie și minciună", cum el vizează o primire fără reciprocitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de națiune ospitalieră pentru că "ei primesc mai mulți străini decât orice altă națiune". Multiplele situații de ospitalitate pe care le-a trăit acest oaspete etern îl fac să denunțe, rând pe rând, alienarea în practica ospitalității, ospitalitatea interesată de prestigiul oaspetelui sau practicată în scopuri perverse. Cum pentru Rousseau, "orice societate nu e decât ipocrizie și minciună", cum el vizează o primire fără reciprocitate, un dar neîmpărtășit, autorul Visărilor ajunge, criticând ospitalitatea socială, la paradoxul unei ospitalități extreme, ospitalitatea de sine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o subtilă ironie folosește distanța față de legenda medievală, de vitraliul declarat ca sursă. Ironia pătrunde și în povestea relatată: într-o legendă ce anunță chiar prin titlu un personaj primitor, acesta e prezentat, la un moment dat, cum își ucide oaspeții (părinții), înfăptuind astfel cel mai neospitalier dintre gesturi. În mai multe rânduri, problema distanței ce se cere abolite într-o ospitalitate necondițională, absolută este prefigurată, indicând astfel că într-un anume sens, ospitalitatea înseamnă proximitate, atingere, în ocurență, îmbrățișare. Traiectul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oferi ospitalitate. Rescriind legenda sfântului patron al ospitalității, Flaubert scrie o poveste despre ospitalitatea absolută ca proximitate absolută. Ospitalitate este însă, foarte adesea, asociată cu secretul și cu o seamă de constrângeri și aceasta cu atât mai mult cu cât oaspetele este văzut și simțit ca un străin aducător de turbulență, care pătrunde în intimitatea gazdei și, într-un sens mai general, în intimitatea celuilalt. După Alain Montandon, ospitalitatea este o "intruziune în inima casei, în inima intimității" și trebuie pusă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care pătrunde în intimitatea gazdei și, într-un sens mai general, în intimitatea celuilalt. După Alain Montandon, ospitalitatea este o "intruziune în inima casei, în inima intimității" și trebuie pusă în legătură cu transgresiunea; pentru gazdă ospitalitatea este viol al intimității, pentru oaspete ea este dorință de a ști, curiozitate față de celălalt. Această constelație dă naștere la mai multe tipuri de figuri: pe de o parte, gazda afabilă sau ursuză, dar care nu se destăinuiește, nu se lasă cunoscută și își păstrează misterioasa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ști, curiozitate față de celălalt. Această constelație dă naștere la mai multe tipuri de figuri: pe de o parte, gazda afabilă sau ursuză, dar care nu se destăinuiește, nu se lasă cunoscută și își păstrează misterioasa identitate, pe de altă parte, oaspetele misterios, care își păstrează secretul, dar care în trecerea sa, datorită tocmai alterității sale inanalizabile, provoacă dezordine în comunitate pe care o vizitează. Dacă prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în trecerea sa, datorită tocmai alterității sale inanalizabile, provoacă dezordine în comunitate pe care o vizitează. Dacă prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine pusă în valoare de o povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de Pasolini. Și romanul lui Tommaso Landolfi Tânăra fată și fugarul sau povestirea acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere a Prăbușirii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere a Prăbușirii casei Usher a lui Poe, în care fantasticul are partea sa în relația dificilă între gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău tânărului necunoscut care poposește într-o casă izolată, veche, misterioasă de către bătrânul straniu care refuză dialogul cu oaspetele acesta impus
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău tânărului necunoscut care poposește într-o casă izolată, veche, misterioasă de către bătrânul straniu care refuză dialogul cu oaspetele acesta impus. Gazdă ursuză și neprietenoasă care este bătrânul ciudat arată dorința de a-și păstra secretul, nevoia de a se proteja față de cel care i-ar putea lua locul dar și față de lumea exterioară în care se petrece istoria
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care este bătrânul ciudat arată dorința de a-și păstra secretul, nevoia de a se proteja față de cel care i-ar putea lua locul dar și față de lumea exterioară în care se petrece istoria, de care el fuge. Pentru tânărul oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care se petrece istoria, de care el fuge. Pentru tânărul oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel în povestirea lui Vercors, invadatorul, un ofițer german, este impus ca oaspete unei familii franceze. În ciuda politeții și amabilității ofițerului neamț, cunoscător și admirator al limbii și civilizației țării ocupate, în ciuda dorinței sale de a fi acceptat și integrat de familia de a cărei fată se îndrăgostește, o serie întreagă de gesturi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fată se îndrăgostește, o serie întreagă de gesturi, de cuvinte nespuse, dispunerea chiar a mobilierului într-un anume fel, totul arată că ospitalitatea adevărată este refuzată, ea fiind imposibilă pe fundalul relației invadator-invadat. Un alt tip de ospitalitate constrânsă, când oaspetele, un străin naufragiat, este aproape acaparat de familia gazdă și sfârșește prin a se căsători cu fiica acestuia, aflată într-o lungă așteptare a unui soț, este ilustrată de povestirea lui Pirandello, Departe. Oaspetele norvegian, căsătorit cu italianca gazdă, va
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
alt tip de ospitalitate constrânsă, când oaspetele, un străin naufragiat, este aproape acaparat de familia gazdă și sfârșește prin a se căsători cu fiica acestuia, aflată într-o lungă așteptare a unui soț, este ilustrată de povestirea lui Pirandello, Departe. Oaspetele norvegian, căsătorit cu italianca gazdă, va fi mereu străinul din orașul soției și va trăi în singurătatea unui exil absolut. Dar ospitalitatea pune problema singurătății și a exilului nu doar în situații de limite geografice, lingvistice și culturale ci chiar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și va trăi în singurătatea unui exil absolut. Dar ospitalitatea pune problema singurătății și a exilului nu doar în situații de limite geografice, lingvistice și culturale ci chiar în spațiul propriei case și familii, cum este cazul lui Franz Kafka, oaspetele care nu se simte bine acasă la părinți. Kafka face parte dintre naturile dificile, extrem de sensibile, care își găsesc cu greu locul prietenos și plăcut care ar trebui să fie "acasă". Jurnalul și corespondența sa ni-l arată ca pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu limba germană. Kafka trăiește situația paradoxală a celui care nu se simte bine decât prin scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o limbă caldă, pestriță precum idișul. Prin relația cu familia și casa părintească, prin personajele sale exilate în locuri ostile, prin chiar relația sa cu limbile în care scrie, în care vorbește și cea care îi place, Kafka rămâne un oaspete dificil și un străin etern în căutarea unei ospitalități rare, oferită doar de scris. După cum am remarcat deja, această radiografiere a ospitalității asociată dorinței se deschide către o meditație asupra coincidenței între dorința de ospitalitate și dorința de literatură, coincidență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kristeva și Barthes încoace, nu există text în afara intertextului. Capitolul consacrat intertextualității ca ospitalitate în Cartea ospitalității, deja pomenită, este edificator în acest sens. Astfel diversele practici textuale pot fi asimilate cu elemente ale ospitalității. Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de a face cu darul de sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu există text în afara intertextului. Capitolul consacrat intertextualității ca ospitalitate în Cartea ospitalității, deja pomenită, este edificator în acest sens. Astfel diversele practici textuale pot fi asimilate cu elemente ale ospitalității. Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de a face cu darul de sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema ospitalității străinului care este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intertextualității ca ospitalitate în Cartea ospitalității, deja pomenită, este edificator în acest sens. Astfel diversele practici textuale pot fi asimilate cu elemente ale ospitalității. Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de a face cu darul de sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema ospitalității străinului care este textul tradus și secole de-a rândul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
actului de ospitalitate. Deși sprijinită pe o bogată erudiție, cartea se citește cu plăcere și ușurință, fiind ea însăși, pentru a rămâne în terminologia domeniului, un exemplu de stil primitor, ospitalier față de cititorul care acceptă invitația de a-i fi oaspete. Rămânând în locul discret ce îi este rezervat, traducătorul nu poate decât să spere că versiunea sa este la rându-i un act de ospitalitate, față de textul original, de pe o parte, față de cititorul român, pe de altă parte și că acesta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stabilirea legăturilor, la recunoașterea, a celuilalt și a sa, la oralitatea care pregătește trecerea înăuntru și în afară, a faptului de a mânca și de a fi mâncat, a canibalismului și a căpcăunului. De unde și întrebarea: cine dintre gazdă și oaspete îl va mânca pe celălalt? E dorința de a fi găzduit dar și dorința de a primi și de a da: "Stăpânul casei care nu are grijă mai grabnică decât aceea a-și arăta bucuria celui care, seara, va veni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se va grăbi să-i strige: " Intră repede fiindcă mi-e teamă pentru fericirea mea."3 Această dorință are cauze multiple (vom vedea care anume la Klossowski din care am citat) dintre care aceea de a vrea să păstrezi un oaspete care te scoate din singurătate, care îți aduce plăcerea unei companii, a unei prezențe. Ospitalitatea pe care o primește Telemah din partea lui Nestor la Pylos și din partea lui Menelaos în Sparta subliniază această tulburare. Gazda care se străduiește să-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care îți aduce plăcerea unei companii, a unei prezențe. Ospitalitatea pe care o primește Telemah din partea lui Nestor la Pylos și din partea lui Menelaos în Sparta subliniază această tulburare. Gazda care se străduiește să-l rețină, fără voia lui, pe oaspetele său, excesul de ospitalitate, constituie obstacole pentru reîntoarcerea în patrie. Și Ulise trebuie să se desprindă cu dibăcie din brațele gazdelor care îl acaparează, inclusiv la Feacieni, unde cunoaște seducția ambiguă, în insula Lotofagilor uitarea de sine, în episodul cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]