13,698 matches
-
sufletul este apăsat și amărât, nimic nu i se mai pare important. Dar bucuria poate atribui importanță și lucrurilor celor mai mărunte. Sunt oameni care se bucură de bomboane, de o pereche de pantofi sau de o sărutare caldă pe obraz. Eu pentru ce mă bucur? Notez aceste cuvinte pe hârtie și vă voi da răspunsul. Eu mă bucur de o bătaie în ușă. Ce poate fi mai frumos decât o bătaie în ușă? Este unicul Domn care bate mereu, iar
BISERICA, ȘCOALA DIN SUFLETUL MEU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378700_a_380029]
-
discuțiile erau ușoare, ca între prieteni, ne studiam reciproc reacțiile emoționale ale momentului, în acordurile plăcute ale muzicii plăcut interpretate. Miruna părea puțin stânjenită de situația inedită în care se afla - întâlnirea cu un necunoscut la malul mării - și avea obrajii îmbujorați de cele câteva inghițituri din cocktail, ceea ce îi dădea un farmec aparte. Mă uitam discret în jurul meu, căutând cu privirea și alte femei frumoase, pentru a le compara cu ea, dar oricât m-am străduit, n-am găsit nimic
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
celor din salon. Nu erau pentru noi, ci pentru modul exemplar cum a abordat orchestra melodiile, însă nouă ne-ar fi plăcut să credem că publicul ne răsplătea talentul de dansatori. Atunci, mi-am apropiat pentru prima dată buzele de obrazul ei cu un sărut fugar și dulce și i-am sărutat mâna sesizând cu plăcere că nu s-a supărat, ci s-a sprijinit de mine, delicat și cu tot corpul, pe drumul către masă. Seara era minunată și timpul
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
printre sfincși și printre clovni; istoria îmi dezlega destinul calp din Zen-Avesta, din absurd veneau femei luminate-n clar de lună, ce se prefăceau în nuferi cu rochii albe de cristal, înflorindu-le picioare pline de virginitate, cu genunchii ca obrazul unei frunți de filozof, rătăcit printre boemi nu știam că-i o poveste toată acestă încrengătură cu de vise ne-mplinite, sidefat azur de-albastru dintr-o carte cu povești ce lunatecul din mine izgonit din Paradis le credea, răsturnând zarea
ZĂRI RĂSTURNATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378797_a_380126]
-
din noroi craniul lui Hamlet cu degete de bufon și să invoc Bucuria de-a trăi: Strânge-mă, Viață, la piept, până îmi iese destinul pe gură și sărută-mi fruntea cu verdele crud al primăverii! La ceasul când pe obrazul țării alunecau, una... după... alta, lacrimi mistuite în văpaia indolenței, eu nu puteam decât să-mi accelerez pulsul până se transforma în bătăi de aripi și uneori mai departe, până când bătăile de aripi se îngemănau taciturn și nocturn, undeva, într-
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
Acasă > Poeme > Emoție > AȘ VREA SĂ POT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O lacrima Pe obrazul străinului Călător , Ce-mi bate la poartă , Aș vrea să pot șterge . Să-i pot mângâia Inima tristă , Si povară să-i ușurez . Să-i pot oferi adăpost Si-alinare , Să pot să-i spun , Rămâi ! De astăzi , Este și
AS VREA SA POT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378808_a_380137]
-
ca iarba-nverzită, Stingheri 'n-amurgu-mpietrit. Veșnic sunt îndrăgostită De stelele ce mi-ai lăsat, Sub raza lunii-adăpostită Iubiri șoptite-ai revărsat. Și apa mării o iubesc, Mă-nvățai s-ascult talazul, Eu toate mi le amintesc Când lacrima-mi udă obrazul. Iubirea iar îmi amăgesc În foșnetul pădurilor, Când râurile te doinesc În colbul amintirilor. Referință Bibliografică: Veșnicia dragostei / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate
VEȘNICIA DRAGOSTEI de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377718_a_379047]
-
Prietenii mei au meritat acest efort făcut de o biată ctțelușă bătrână... De aceea, mă uit cu recunoștință în ochii lor și cu ultimele puteri îi rog să nu fie triști. Îi rog să nu plângă... Nu suport lacrimile pe obrazul lor.... Dacă sunt atât de apropiați de un câine, oare cum se poartă ei, cu cei asemenea lor? Cred că este formidabil să fii OM ! Să oferi și să primești dragoste și înțelegere ! Să fii grijuliu cu cei de lângă tine
CITTA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377727_a_379056]
-
care-i motivul. - Gaby, cum te simți? întrebă Ady apropiindu-se de ea și sărutând-o pe frunte. - Minunat! - Te-am cam neglijat... - Nu-i nimic, iubitule! Sunt fericită că te simți bine, șopti Gabriela mângâindu-l cu palma pe obrazul îmbujorat. Soțul îi răspunse cu aceeași blândețe cu un sărut pe buze. Dar nu trecu mult timp și Adrian observă că soția sa se schimbă la față. - Cred că te-a cuprins frigul. Să mergem în cabană. - Nu, nu-mi
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
mine deodată, de nicăieri și de pretudindeni;că o flacăra vie care nu arde ci încălzește , ca o pala de vînt care nu usucă ci alină, ca o ploaie de vară care binecuvintează și răcorește, ca o mină căra mîngîie obrazul ud de lacrima tristeții. Îmi este dor de un cîntec! Îmi fac palmele căuș pentru a-l prinde,ca pe o pasare, iar el pare că se strecoară printre degete , ca un fulg ,căzînd în praful uscat al pămîntului. Îl
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
calculatoarele astea, nu mai ai nevoie de postaș! Cum de s-o putea așa ceva??!! Undeva , într-o dimineață de primăvară ,în fața unei case cu cedac, o bătrână ușor adusă de spate așteaptă. De atâta dor, i se preling lacrimi pe obrazul uscat. Pe ulița stîmtă intra încet trei mașini.Cînd zgomotul motoarelor s-a oprit, o larma de glasuri izbucnește: -Sărut-mâna, mama! -Sărut-mâna,mama! -Sărut-mâna,bunica! -Hello , Grandma !How are you? Referință Bibliografica: CIOBURILE / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
neîngrijit mormântul părinților. Abia când a terminat de curățat tot, când a pus în apă florile aduse de Anne, a sărutat lemnul uscat al crucilor murmurând: -Sărut-mâna,mama -Sărut-mâna ,tata... Amândoi ,îngenunchiați, mângâiau ușor lemnul crăpat, de parcă ar fi atins obrajii celor de dincolo de cruci... Spre asfințit, pe drumul de întoarcere, Petre a oprit mașina pentru a privi lung la femeia de lâgă el. -Ce este Peter? -Îți mulțumesc ,draga mea , că m-ai înțeles și că ai acceptat să vii
DOR de MIRELA PENU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377729_a_379058]
-
Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În trup de ceară - suflet ars Porți zbuciumul din toiul vieții, Ating ușor al tău obraz Și-ți simt adânc duhul-blândeții. Te uită, mamă, sunt chiar eu, Copil pierdut prin lumi de gheață Din cer surâde Dumnezeu, Iar tu ai înflorit cu viață. Citește mai mult Te uită, mamă, pomii râd,Nechează-n ei flămânzii muguri
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
pe mine la liceeeeeu....! Că uite...na...am luat premiu I ,cu coroniță...și o să învăț, să vezi tu.... Fata răsucea în mînă coronița făcută aseară, din flori de cîmp ,căutînd parcă ajutor de la bietele albăstrele ,în timp ce lacrimile alunecau pe obrazul livid. -Lucico mamă,... -Ți-a zis și tovarașa dirigintă că învăț bine, nu-i așa? -Lucico fată...poate ...dacă trăia taică-tău aveam și noi cu ce te ține pe la oraș, pe la școli... -Și cu goegrafia mea cum rămine? Știi ca
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
lîngă școală și obosită se așeză ca o umbră, tinînd în mînă coronița aproape ofilită și cele trei fire de crini luate pentru tovarașa dirigintă. Zăpușeala zilei de vară începea să pună stăpînire peste toate ,dar nu îi putea usca obrajii de pe care se prelingeau încet lacrimile ,direct in podul palmei. Sarafanul albastru îi devenise - dintr-o dată -foarte drag. Îl mîngîia domol și îi întindea o cută imaginară. Își scoase cu o mînă bentița albă de pe cap pentru a o privi
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
-o din nemișcare. S-a ridicat încet, fără să-si mute privirea de la flori, s-a apropiat, a întins amândouă mâinile, ce-i tremurau ușor, dar destul de vizibil, le-a cuprins ca pe un copil și le-a apropiat de obraji, mângâindu-i cu ele în încercarea de a-și ascunde ochii, ce lăcrimau într-o tăcere mormântală. M-am apropiat și i-am cuprins, cu duioșie și milă, îmi amintesc, umerii, încercând să găsesc câteva cuvinte adecvate situației neașteptate. S-
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
să găsesc câteva cuvinte adecvate situației neașteptate. S-a întors încet, m-a privit la fel de lung precum o făcuse atunci când am aranjat pledul să o acopere mai bine, și-a trecut o mână peste lacrimile ce se prelingeau tăcute pe obraji și mi-a vorbit cu tristețe în glas : - As fi vrut să-ti mulțumesc altfel, domnule, dar să mă scuzi că acum nu pot... Îți mulțumesc mult și rămân îndatorată! Nu înțeleg de ce ai făcut gestul acesta. Știi, de la sărbătorile
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
cineva, ceva, o ființă sau un obiect cu neputință de precizat, îl atinse pe față, pe umeri, și atunci începu să se apere învârtind orbește șalvarii deasupra capului. Îi era din ce în ce mai cald, simțea broboane de sudoare prelungindu-i-se pe obraji, și gâfâia. Descoperea la răstimpuri obiecte pe care îi era greu să le identifice; unele semănau la început cu o lădiță, dar se dovedeau a fi, pipăite mai bine, dovleci uriași înveliți în broboade; altele, care păreau la început perne
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
doar la lumea spirituală. Un alt exercițiu este transa cataleptică : „am verificat personal « ieșirea din timp căci, deși spiritul rămânea activ, trupul nu mai participa la curgerea timpului“. Înainte de a-și provoca transa, se bărbierea și, după 36 de ore, obrazul îi era în continuare neted ca în clipa în care cădea în transă. Toate aceste erau justificate de faptul că timpul este experimentat de om prin ritmul său respiratoriu pentru orice om, între o inspirație și o expirație se scurge
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
că ochii acesteia îi știa dinainte, avea convingerea că mai văzuse acest chip altădată: „Era sigur că mai văzuse undeva acești ochi de un verde nefiresc, care căpătau o lumină aurie cu fiecare zâmbet, sigur că mai întâlnise undeva același obraz arămiu, aceeași gură foarte roșie, cu dinții albi, limpezi, strălucitori... Cunoscuse cândva, de mult, într un timp pe care nu și-l putea preciza, ceva care îi amintea de un anumit timp, de o anumită viață pe care o pierduse
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nu e mai înclinat de a confunda țara cu sine însuși decât un partid. Nu este tot acesta rolul Coroanei, care stă deasupra partidelor și pentru care suferințele amare ale populațiilor nu pot fi indiferente, oricât de trandafirii ar fi obrajii marelui partid "naționale-liberale". De aceea ne întristează lipsurile ce le constatăm în mesaj, neajunsurile ce le are omittendo. Când șefii statelor fac război sau comandanții armatei dau o bătălie este un obicei ca, biruința câștigată, ei să se ducă la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nichipercea. Noi sfătuim pe confrații de la "Romînul", în chiar interesul lor, de-a se abține de la un singur lucru față de noi, de la lecțiile de patriotism. Orice altă lecție o primim râzând din partea d-lor, dar lecții de patriotism de la așa obraze sânt o insultă pentru noi. Aceiași oameni sau pretinși conservatori cari, după "Romînul", "se sprijinesc pe impunerile de din afară și speră numai într-însele" sânt aceia cărora Țările Române datoresc existența de la 1300 și până azi. Ni se pare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice că este lucru democratic să așternem lefurile așa încît să poată numi guvernul la așa posturi și democrați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să nu fie guvernul silit, pentru a susține sentimentele patriotice ale partizanilor săi, pentru a le alimenta căldura sacră a marilor principii democratice, să sporească sarcinile poporului suveran? Marile principii sânt marfă de lux, care trebuie plătită din greu, și obrazele subțiri se țin cu cheltuială. [ 17 august 1880] ["ACUM CÎTEVA ZILE... Acum câteva zile se răspândise vorba în București că pe lângă fortul Arab-Tabia s-ar fi ivit bande de insurgenți bulgari, că trupele noastre de graniță ar fi trimis patru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
E drept că bugetul celor două cinstite Academii de la Văcărești și de la Mărcuța s-ar cam încărca; dar, în orice caz, patrioții căpătuiți în aceste două institute nu vor mai costa nația câte 24 și 36 mii de franci de obraz pe an, ci mai ieftior, mai adecuat cu meritele și capacitatea multora dintre reversibilii și mucenicii patrioți. Cât despre specioasele cercetări economice ale "Romînului" ierte-ni-se vorba, dar n-am ajuns în doaga redactorilor acelei gazete, de-a ignora
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]