7,468 matches
-
și note proprii: "Adagio pietrelor și mărăcinilor,/ Adagio fiului; și-a maicii sale vină/ Fie curat ispășită de lacrima luminii/ Etern întoarsă într-un ochi senin/ După o fugă, după vânătoare/ Înalt prin pădurea de crini". Obiectele se însuflețesc și poeta se mișcă lejer, pentru că ea le-a creat: "Desenez lucruri care se trezesc/ Și se prefac în ființe adevărate/ cu glas, cu inimi și cu aripi,/ Cu părul lung împrăștiat pe spate." Uneori prea feminină și prea directă, Ioana Diaconescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spate." Uneori prea feminină și prea directă, Ioana Diaconescu eșuează în declarații retorice: "Balada cântată, balada lăsată la mare./ Înapoi pe pământ/ că nu se mai poate/ Trăi plutind..." Încă din primul volum se remarcă împletirea dintre peisaj și sentiment. Poeta cântă reacțiile spirituale raportate la farmecul universului și la dragoste. Șerpii se târăsc prin iarbă și printre pietre, arborii sunt negri, poeta plânge lângă pământ, cu bucurie pentru că anotimpul pornește din fruntea ei lipită de semințele viitoare. Printre alte imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că nu se mai poate/ Trăi plutind..." Încă din primul volum se remarcă împletirea dintre peisaj și sentiment. Poeta cântă reacțiile spirituale raportate la farmecul universului și la dragoste. Șerpii se târăsc prin iarbă și printre pietre, arborii sunt negri, poeta plânge lângă pământ, cu bucurie pentru că anotimpul pornește din fruntea ei lipită de semințele viitoare. Printre alte imagini notabile, apar copaci plictisiți, râs fără dantură, copaci beți, alcoolici care îi scutură de roadă; copacii sunt lucizi și beți ca oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Isolda/ într-o cocă crudă de delfin/ brusc să le bea dintr-un vas bătrân/ gingiile straniului viu". Principala caracteristică a poeziei nu este nici senzualismul iubirii, nici integrarea în tradiție, ci un fel de a traversa lumea în metamorfoze. Poeta se întoarce la ere primare, la credințe magice, la o lume fantastică, căreia îi lipsește feericul și este dominată de grotesc și de macabru ("Foca verde"): "Tăcerile necoapte sunt prea verzi/ Vitele se bat și se rănesc,/ în răni se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cassian face și un portret Timpului, și astfel actul politic devine act poetic. "Istoria, în urmă, e o stihie deasă,/ cu seminții, migrații, războaie și statui,/ Un vălmășag pe care-n memorie-l supui/ Suind pe scena luptelor de clasă". Poeta "cere cuvântul" pentru a ne vorbi de marea responsabilitate a creatorului de artă: "Nu se cuvine să ne jucăm/ de-a arta, de-a dragostea,/ de-a floarea, de-a conștiința./ Veacul e crâncen/ Ușurința se plătește cu moartea" ("Cer
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prof. univ. dr., creatorul The Performance Group Rodica Mandache actriță de teatru și film, prof. asoc. Universitatea "Hyperion" Roxana Pană critic de film, redactor Cinema Horia Lovinescu dramaturg, directorul teatrului Nottara Sanda Faur critic teatral, redactor Femeia Sânziana Pop jurnalist, poetă, redactor Luceafărul Schwabische Zeitung, Ulm, C. Bernd Sucher Sebastian-Vlad Popa critic de teatru, fondatorul revistei Infinitezimal, dr. în artele spectacolului Sorin Crișan teatrolog, prof. univ. dr., rectorul Universității de Arte Târgu-Mureș Sorin Leoveanu actor de teatru și film, prof. univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Lumina sfințeniei. O istorie a unei familii românești O importantă carte (re)apărută în anul 2005 la Editura Humanitas este Lumina faptei din lumina cuvântului. Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, autoarea fiind, bineînțeles, fiica ilustrului Părinte-Profesor (1903 - 1993), scriitoarea și poeta Lidia Stăniloae Ionescu (n. 1933, Sibiu, stabilită în Germania). Față de prima ediție, această a doua ediție revăzută (444 pagini) aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea timpului și limpezirea apelor asupra unor învolburate evenimente din anii '90
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Dizionario degli autori" (1978). Un succes greu de metabolizat până și de către cei mai nepărtinitori critici, o carieră italiană (paralelă cu cea autohtonă) în care evident Marin Mincu a fost sprijinit de stilizatori, traducători, colaboratori, editori, precum și de soția sa, poeta și traducătoarea Ștefania Mincu, amintită la un moment dat în carte. Noi nu am văzut romanele italiene ale lui Marin Mincu și nici nu știam pînă acum de vreun italienist român care să fi scris ficțiune direct în italiană, să
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dr. Mihailide și-ar fi amintit de basarabeanul Al. Lungu (1924 - 2008), endocrinolog, poet, fondator de reviste, grafician și pictor; de George Magheru (1892 - 1952), medic microbiolog, poet și dramaturg; de Angela Marinescu (n. 1941), studii medicale, asistentă medicală, psiholog, poeta "Fugilor postmoderne"; de Virgiliu Monda (1898 - 1991), medic, poet și romancier; de Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), psihiatru, romancieră, scenaristă ș.c.l.; de Mihai Neagu Basarab (n. 1946), psihiatru, homeopat (aflat acum la Freiburg), dramaturg și eseist; de ieșeanul Liviu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu poezia acestei nefericite bacoviene, "fiice a Bărăganului": ˘Să nu faci nimic / să nu faci decât să te uiți / în golul istoric / să faci istorie privind în gol / ascultând aclamațiile / ovațiile Golului-Gol". Este un citat extraordinar al mizei existențiale a poetei, un mesaj fățiș antitotalitar. Emoționante pagini scrie Gabriel Dimisianu despre omul și poezia lui Cezar Baltag (ilustrându-și analza cu un text poetic ce nu poate lipsi din nicio antologie a poeziei române postbelice). Sub titlul " Martorul obosit", Florin Mugur
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
legate de una dintre marile edituri bucureștene care mi-a făcut cinstea să-mi editeze două cărți despre teatru, în anii pre-loviluționari. Să precizez: redactorul de carte, o doamnă cultă, elegantă și pricepută întru editorialîcuri, numită Viola, totodată o sensibilă poetă, nu mi-a pretins nimic. Cînd mi-au apărut cărțile, am invitat-o, benevol, la "Nan Jing", unde le-am "udat". Numai că nu ajungea, în anii '75-'85 , ca redactorul de carte să-ți dea drumul la volum, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Proza lui V. Voiculescu, Princeps Edit, Iași, 2006. Bădărău, George, Postmodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Neomodernismul românesc, Editura Institutul European, Iași, 2007. Bădărău, George, Suprarealismul românesc în context european, Editura Feed Back, Iași, 2008. Băileșteanu, Fănuș, Poeta ludens. Nichita Stănescu, în Abside, Editura Eminescu, București, 1979. Băileșteanu, Fănuș, Reflecții. Prozatori români contemporani, Editura Cartea Românească, București, 1980. Bălan, Ion Dodu, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1975. Bălu, Ioan, Marin Preda, Editura Albatros, București, 1976. Beșteliu, M., Al.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mine, decât să se frece una de alta“, ar putea spune un băiat despre lesbiene. Pe insula Lesbos Cum majoritatea denumirilor ciudate își au originea în Antichitate, și lesbienele trebuiau să aibă un corespondent în vremurile acelea. Sapho era o poetă care trăia pe insula Lesbos. Pentru că atât poeziile poetei Sapho, cât și bârfele despre ea vorbesc despre relația erotică dintre femei, această practică a fost denumită lesbianism sau safism. Freud și dis ci polii săi credeau că o fată are
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
putea spune un băiat despre lesbiene. Pe insula Lesbos Cum majoritatea denumirilor ciudate își au originea în Antichitate, și lesbienele trebuiau să aibă un corespondent în vremurile acelea. Sapho era o poetă care trăia pe insula Lesbos. Pentru că atât poeziile poetei Sapho, cât și bârfele despre ea vorbesc despre relația erotică dintre femei, această practică a fost denumită lesbianism sau safism. Freud și dis ci polii săi credeau că o fată are toate șansele de a ajunge lesbiană dacă nu va
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
publicat în 1985 la Diogenes Verlag din Zurich, revista Der Spiegel scria: "Nu doar bestseller, ci și long-seller patru ani pe lista celor mai bine vândute cărți". Editura Univers, deja sensibilizată, tipărește în 1989, în colecția Globus, "Parfumul", autoarea versiunii românești, poeta Grete Tartler, oferind un adevărat regal lingvistic, între performanță și desfătare epică. Adevărul este că această carte, retipărită și lansată de aceeași editură în vara lui 1993, este una prin care se rămâne în literatură. Rețeta este aproape științifică: secolul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
singurătății..." (poem despre dragoste (II). Calitățile majore ale poeziei de debut scrise de Mariana Codruț (prospețimea și delicatețea imaginilor, acuratețea desenelor care instituie un real modelat după chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece și în cărțile următoare ale poetei, Schiță de autoportret (Editura Junimea, Iași, 1986) și Tabieturile nopții de vară (Cartea Românească, București, 1989). Poemele incluse în acestea din urmă, mai cizelate și mai combative, exploatează îndeosebi problematica atât de ofertantă a crizei interioare. Aceasta își asociază stările
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mine trăiește/ (mai exact, secretă bucuria,/ angoasa, ura),/ cealaltă veghează, măsoară,/ cântărește semnificația / aurul, rebutul" (între). Orice detracare în sensul supralicitării angoasei ori sentimentalismului fad, orice diluție expresivă este exclusă. Suferința transpare, însă, chiar și din interstițiile descriptive, acolo unde poeta plasează noduri întunecat expresioniste: "în grădina spitalului, verde,/ caii pasc liniștiți/ printre gutui.// lucerna le înfășoară/ gleznele tremurânde,/ soarele îi orbește...// ah, fioroasă melancolie,/ cu ziduri de cărămidă./ înăuntrul tău/ țipătul/ s-a oprit în gâtlej/ și sângerează" (amiază cuminte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de poeme socio-politice dovedesc o remarcabilă priză la real, ceea ce nu exclude însă o anumită metaforică, desigur mai întunecată, mai tușantă, mai agresivă chiar, în ton cu agresivitatea universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă, neputincios, "Îngerul Prostului singurul spectator de altfel și de neevitat al metamorfozei" eșuate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
autoarea însăși numește "un roman-fluviu de graniță" (între genuri și specii, dar și între livresc, artificial și existențial, organic). Intacte, câteva dintre notele distinctive ale scriiturii Marianei Codruț au trecut și în Ultima patrie (Editura Paralela 45, Pitești, 2007) a poetei. Mai întâi, se remarcă și aici capacitatea de a rescrie aria "vizibilă" a realului, firește, din perspectiva unei noi vederi. Ochiul înregistrator, fie el unul fidel naturii observate, este substituit, în acest caz, de unul cu adevărat integrator, care filtrează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de hoți să o curețe!" etc. Nici vorbă însă, în acest ultim op al Marianei Codruț, de mai vechiul "ritual al jubilației ceremoniale în fața lumii", ce travestea reușit iluminarea ontică, după cum bine observa Iulian Boldea, plecând de la volumele anterioare ale poetei. Nucleul poemelor din Ultima patrie nu este deloc unul jubilatoriu, ci dimpotrivă, unul sumbru, aspru, întunecat, pliat pe o sensibilitate mai ascuțită, mai deschisă percepției distrofiei lumii recente. Culorile în care aceasta este zugrăvită sunt la rândul lor mult mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dură un uter rigid./ cu sexul din creștet/ desfoliat ca un lotus cu o mie de petale/ plutesc în derivă prin marea sărată din el" (la fereastră variantă). Autorecluziunea nu e forțată, autoscopia este resimțită ca necesară, și de aceea poeta nu cade niciodată în ispita patetismului. S-a vorbit, undeva, despre nefeminitatea poeziei sale; Mariana Codruț refuză, categoric, într-adevăr, dulcegăriile feminine, cochetăriile jocului de-a vulnerabilitatea sau exhibarea frustrărilor de gen. Dur, tăios deci... viril verbul ei sancționează fără
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
soarele -soarele,/ nici el nu-i real?"), Mariana Codruț își găsește întotdeauna maniera de repliere, de revenire la o suprafață textuală dură, volițională, specifică unui cod poetic ce lucrează mai puțin cu posibilități și himere și mai mult cu certitudini. Poeta preferă, în chiar momentul insinuării perfide a lamentației, o schimbare de registru și de tonalitate a se vedea rescrierea ironică, deși nu mai puțin sensibilă, a bocetelor populare în câteva texte sau refugiul într-un alt spațiu al recluziunii, al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
câteva texte sau refugiul într-un alt spațiu al recluziunii, al interiorității mai puțin tenebroase. Celălalt uter, cealaltă față a ultimei patrii în care își recapătă întotdeauna forțele este cuvântul. Asociindu-și eșuarea pe terenul cuvintelor cu naufragiul lui Robinson, poeta nu face altceva decât să dea glas convingerii în forța logosului de a supraviețui, de a converti fața vizibilă a vieții în ceva poate mai viu, poate mai dureros, dar în definitiv cu mult mai suportabil. Drogul care o anesteziază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se întâlnește ideea unei purificări inerente procesului de transfigurare necesară a lumii prin actul scriptural. Scrisul rămâne, orice s-ar spune, metoda optimă de exorcizare, de eliberare de sânge, de organicul robit, subjugat lumii, deci de stările care atrofiază ființa poetei. Într-o artă poetică explicită, aceasta recunoaște că doar prin poveste, prin logos trece din materie organică în materie numenală, într-un fel de eter, de esență a cunoașterii absolute: "doar povestite,/ toate mi se supun/ și de teroarea lor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trăirii, pe care poeta nici nu intenționează să o deghizeze în spatele vreunui aparent refuz. Textul cu degete negre arată o altă Mariana Codruț, una intens reflexivă, neliniștită, încărcându-și pagina cu o tensiune epurată de orice rest de parodică detașare. Poeta preferă, aici, textul nervos, de o dinamică oarecum întunecată, autoreferențial, întors decisiv spre raportul dintre sinele ce (se) scrie și rezultatul procesului scriptural. Ea mizează, inteligent, nu atât pe descripția, altfel reușită, cât pe gradarea atentă a tensiunii ce însoțește
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]