6,818 matches
-
din produse agricole. Dintre aceste cel mai important export este exportul de cafea. Circa 15 miloane de etiopieni, un sfert din populația țării, lucrează în ramura producției de cafea. Producția agricolă a Etiopiei este foarte sensibilă la variația cantității de precipitații, care a scăzut considerabil în ultimmul timp, una din cauze fiind defrișările masive de pădure, care s-au efectuat pentru a extinde terenurile agricole. Din anii 1960 au loc lupte în nordul țării, cu rebelii din provincia Eritrea. De asemenea
Foametea din Etiopia 1983-1985 () [Corola-website/Science/317632_a_318961]
-
aride, nevalorificabile din punct de vedere agricol. O caraceristică a resurselor naturale din insula Brač este aceea a volumului redus al resurselor de apă dulce și existența unei rețele hidrografice cu debite de apă mici și sensibil dependentă de volumul precipitațiilor. Clima insulei Brač este caracteristic mediteraneană cu veri secetoase și cu ierni blânde. Numărul orelor cu cer însorit este în jurul a 2.700 pe an. Temperatura medie pe timp de vară este de 25°C, iar pe timp de iarnă
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite în depresiuni, cu precipitații bogate (800-1200 mm/an și pe alocuri peste 1200 mm/an), cu vânturi frecvente și puternice. La pește 1800 m, temperaturile scad la 0-2 sC. Verile sunt scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice. Vegetația este formată
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
au un regim de curgere regulat sunt Yialias și Peidos, ambele cu o lungime de aproximativ 100 de km. Climă insulei este de tip mediteraneean, cu veri calde și uscate și ierni temperate. Anual pe insula cad 500 mm de precipitații predominant în timpul iernii. În zonele interioare insulei aerul este uscat - secetos ce favorizează apariția incendiilor de pădure. Deseori pe insula sunt prezenți curenți de aer cald. Climă caldă a influențat peisajul făcându-l ideal pentru arbori precum măslinul. Iarnă, pe
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
să fie dotate, până în anul 2004, cu pereți etanși de compartimentare. Golful Botnic are cea mai scăzută salinitate din Marea Baltică (între 0,2 și 0,4 %), din pricina numeroaselor râuri care se varsă în el și a alimentării cu apă din precipitații. Linia țărmului suferă în permanență modificări: scoarța terestră se ridică în această regiune, din apă ivindu-se mereu noi stânci marine, prin intermediul procesului de compensare izostatică postglaciară. În nordul golfului, în decursul unui secol, uscatul s-a înălțat cu aproape
Golful Botnic () [Corola-website/Science/315514_a_316843]
-
5 °C, în timp ce în iulie mediile respective cresc până la 0 °C (minima) și 2,2 °C (maxima). Pe parcursul ultimilor 30 de ani, cea mai mare temperatură înregistrată a fost de 13 °C, în timp ce minima absolută a fost de -54 °C. Precipitațiile sunt destul de importante cantitativ, fiind mai abundente în principal primăvara și toamna. Un alt fenomen des întâlnit în arhipelag este ceața, chiar și vara. Flora și fauna Țării Franz Josef sunt influențate clima arctică; totuși condițiile climatice permit o biodiversitate
Arhipelagul Franz Josef () [Corola-website/Science/316629_a_317958]
-
râului și de la obârșie. Organismele torențiale sunt frecvente mai ales în sectorul din dreapta Secașului Mic și mențin versanții într-o stare de dezechilibru. Formarea acestora este cauzată atât de factorii naturali (înclinarea mare a versanșilor, predominanța rocilor slab consolidate, regimul precipitațiilor etc.), cât și de cei antropici. Dintre activitățile umane care au stimulat instalarea și dezvoltarea torenților din bazinul Secașului Mic, menționăm: lucrările agricole executate pe linia de cea mai mare pantă (desfundări, arături etc.), defrișările, desțelenirile, pășunatul excesiv (mai ales
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
insulă este vârful Angilaaq, cu o înălțime de 1944 m deasupra nivelului mării. În colțul de sud-vest al insulei există o câmpie de cca. 1600 km cu vegetație de tundră. Pe insula Bylot cade anual un volum relativ însemnat de precipitații, ceea ce a dus la apariția unei flore și faune relativ bogate. Astfel, pe insulă se găsesc peste 360 specii de plante, 74 specii de păsări și 7 specii de animale Insula face parte, începând din 2001, din Parcul Național Sirmilik
Insula Bylot () [Corola-website/Science/316758_a_318087]
-
și soluri mai uscate decât restul insulei. Temperatura medie pe insula este de -16°C, vara depășind doar rareori 10 °C iar iarnă putând coborî până la -50 ° C. Climatul este de tip deșert polar, pe insula căzând doar foarte puține precipitații. În prezent, craterul Haughton este considerat ca fiind una din locațiile cele mai bune pentru simularea unor condiții de pe planetă Marte. Ca urmare, el a fost ales ca loc de desfășurare pentru proiecte științifice ale NAȘĂ sau ale altor organizații
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
la Blaj), iar cea a lunii iulie de aproximativ 21 C. Primul îngheț se produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul la 15 aprilie. Durata intervalului fără îngheț oscilează între maxim 230 zile și minim 150 zile pe an. Precipitațiile medii anuale sunt în jur de 530-560 mm (520,4 mm la Mihalț, 525,1 mm la Fărău, 540,1 mm la Blaj, 562,6 mm la Crăciunelu de Jos), cu un maxim de 75-85 mm în luna iulie. Apele
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
smălțuită. Tot în acea epocă au fost realizate celebrele Grădini suspendate ale Semiramidei și "Templul lui Marduk" (sau Turnul Babilonului). Templele și palatele babiloniene erau construcții masive susținute de contraforturi și prevăzute cu sisteme de drenare a apei provenită din precipitații. În orașul Ur s-au descoperit vestigiile unui asemenea sistem de drenaj construit din plumb. Alte elemente constructive de susținere erau pilaștrii și coloanele. Acestea, ca și pereții, erau frumos ornamentate cu culori strălucitoare și uneori placate cu aur sau
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
din spatele casei bunicilor lui s-a deschis un puț din care se auzea un vuiet de apă. Apa e un element foarte valoros în cătunul Mununa căci nu există nici un izvor. Calcarul pe care stă cătunul absoarbe ca un burete precipitațile. Apa de gătit și băut e adusă de la mare distanță în donițe purtate de cai. Pentru animale și spălat e folosită apa de ploaie colectată în butoaie. Ideea că în puț ar putea exista apă i-a determinat pe oameni
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
spre care coboară o pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
dop de bolovani și pământ pe o distanță de cel mult 10 m. În prezent peștera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile, dar el există cu siguranță la un nivel inferior. În concluzie, este opera apelor de precipitație care au acționat asupra diaclazelor pe două cursuri principale: Galeria Scărilor și Galeria Lacului cu joncțiune La Răscruce. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa. Valori termice înregistrate
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
sunt cu 2, 4 C grade mai scăzute. În timpul verii umiditatea este unde în jur de 66-69%. Majoritatea ploilor se manifestă în primăvara sau în toamnă. Cu toatea acestea se întâmplă destul de des să aibă loc ploi intense în timpul verii. Precipitațiile medii anuale sunte de 375-700 mm/an. Există însă situații când în această regiune precipitațiile pot ajunge în câteva zile sau chiar câteva ore la 400 mm, fapt ce poate duce la creșterea niveluli râurilor. Costă Daurada deține în mare
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de 66-69%. Majoritatea ploilor se manifestă în primăvara sau în toamnă. Cu toatea acestea se întâmplă destul de des să aibă loc ploi intense în timpul verii. Precipitațiile medii anuale sunte de 375-700 mm/an. Există însă situații când în această regiune precipitațiile pot ajunge în câteva zile sau chiar câteva ore la 400 mm, fapt ce poate duce la creșterea niveluli râurilor. Costă Daurada deține în mare vreme foarte bună de-a lungul anului făcând astfel foarte atrăgătoare petrecerea vacantelor aici. Porturile
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
coastei mediterane a provinciei Murcia. Această regiune are un microclimat ce prezintă temperaturi anuale foarte ridicate - de aici și numele de “Coasta Caldă” - și de asemenea prezintă un grad relativ de ariditate (aici existând mai puțin de 34 cm de precipitații pe an). Costă Calida se extinde de la El Mojon în nord, în apropiere de provincia Alicante, la regiunea din apropiere de muncipiul Aguilas situat în sud la granița cu provincia Almeria. Partea nordică a acestei linii de coastă include Măr
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
deseori folosită pentru a filma scenele de acțiune a unor filme. Această regiune este vădit mai umedă decât regiunile înconjurătoare, datorită regiunii muntoase din Sierra Nevada care adăpostește Costă Tropical de vânt ceea ce în schimb duce la sporirea cantității de precipitații de aici. Aceași regiune muntoasă creează și un microclimat cu ierni blânde și veri blânde înspre interiorul Spaniei, prezentând diferențe de 10 grade Celsius față de cealaltă parte a munților - deci se poate întâmpla să fie 38 de grade Celsius într-
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
grade Celsius. În vara temperaturile variază între 25 și 30 de grade Celsius, iar iarnă temperaturile scad rareori sub 14 grade Celsius. Climatul din interiorul provinciei este mai continental, cu temperature mai mari vară și mai mici iarnă. Căderea de precipitații din Malaga are legătură cu peisajul montan și astfel variază de la o regiune la alta. Media precipitațiilor este de 500 mm/an, iar în interior, între 600-800 mm/an. În unele regiuni precum Ronda și regiunea muntoasă Grazalema precipitațiile pot
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
rareori sub 14 grade Celsius. Climatul din interiorul provinciei este mai continental, cu temperature mai mari vară și mai mici iarnă. Căderea de precipitații din Malaga are legătură cu peisajul montan și astfel variază de la o regiune la alta. Media precipitațiilor este de 500 mm/an, iar în interior, între 600-800 mm/an. În unele regiuni precum Ronda și regiunea muntoasă Grazalema precipitațiile pot atinge 1000. Per total climatul provinciei Malaga permite desfășurarea turismului pe tot timpul anului. Costă de la Luz
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de precipitații din Malaga are legătură cu peisajul montan și astfel variază de la o regiune la alta. Media precipitațiilor este de 500 mm/an, iar în interior, între 600-800 mm/an. În unele regiuni precum Ronda și regiunea muntoasă Grazalema precipitațiile pot atinge 1000. Per total climatul provinciei Malaga permite desfășurarea turismului pe tot timpul anului. Costă de la Luz (Coasta Luminii) reprezintă partrea vestică din linia costala Andalucia care are ieșire la Oceanul Atlantic. Aici nisipul este mai fin și mai auriu
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
poate ajunge trecând „Podul Nou” din centrul Monroviei. Orașul se află în districtul Montserrado, a cărui capitală este micul oraș Bensonville. În conformitate cu clasificarea climatică Köppen, Monrovia are un climat musonic tropical. În cursul anului, în Monrovia cad cantități însemnate de precipitații. Ca medie, în Monrovia cad 5.140 mm de ploaie pe an. Clima are un sezon umed și un sezon uscat, dar precipitațiile cad chiar și în timpul sezonului uscat. Temperaturile rămân constante pe parcursul întregului an, fiind în medie de aproximativ
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
climatică Köppen, Monrovia are un climat musonic tropical. În cursul anului, în Monrovia cad cantități însemnate de precipitații. Ca medie, în Monrovia cad 5.140 mm de ploaie pe an. Clima are un sezon umed și un sezon uscat, dar precipitațiile cad chiar și în timpul sezonului uscat. Temperaturile rămân constante pe parcursul întregului an, fiind în medie de aproximativ 26 °C. Monrovia este capitala în care se înregistrează cea mai mare cantitate anuală de precipitații. Punctele de interes din Monrovia cuprind Muzeul
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
sezon umed și un sezon uscat, dar precipitațiile cad chiar și în timpul sezonului uscat. Temperaturile rămân constante pe parcursul întregului an, fiind în medie de aproximativ 26 °C. Monrovia este capitala în care se înregistrează cea mai mare cantitate anuală de precipitații. Punctele de interes din Monrovia cuprind Muzeul Național Liberian, Templul Ordinului Masonic al Liberiei și cîteva plaje. În oraș se află și stadionul Antoinette Tubman și Complexul sportiv național „Samuel K. Doe”. Arena de la cel din urmă este una dintre
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
Pacific din 1944. Insulele Amiralității se află la nord-est de insula Noua Guinee și la vest de Rabaul, la doar două grade de latitudine sud de ecuator. Clima este tropical-umedă, cu temperaturi ridicate constante și umiditate mare, cantitatea anuală de precipitații fiind de . Furtunile sunt frecvente. Între decembrie și mai este sezonul musonic de nord-vest, cu vânturi predominante din acea direcție. Cea mai mare insulă din grup este Insula Manus, cu o lungime de de la est la vest și o lățime
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]