7,320 matches
-
plăcerea de-a răspunde la scris. Dvs. din 29 ian. 1974 În sensul, că vă pot Înapoia dactilograma versurilor atât de cuceritoare ale Lucreției Andriu . Firește, a fost binevenită „somația” d-nei Dr. Roxana Cristian . M-am conformat și am scris prefața făgăduită, Doamne, făgăduită Încă de-acum vreo 9 luni. Cum vedeți, o gestație... normală! Mi s-a spus (de Dvs. sau de D-na Dr. Cristian?) că ați avea fonduri, posibilitatea materială, azi, de-a publica versurile poetei . M-ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că nu s-a putut afirma ca poetă originală fiindcă a trăit zilele dureroase pentru literatura noastră, când trebuia să te conformezi unor tipare streine oricărei arte poetice. Asta pentru a nu spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe care am să v-o remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de abia În două zile. Deci să nu vă mire discrepanța dintre data mea de azi și a poștei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Flt. Poate dumineca să mergi să Îndrumezi Muzeul; dar și atunci nemțește: cu plată . Mă mir că Gafița, care a devenit om mare, a primit și ceva de la Fălticeni. Deh! Holban a devenit la modă și faptul, că el scrie prefața, l-a măgulit. Cu Dragoslav merge greu, deși am contract (adică avem) , i-am scris și nu răspunde. E un fel necivilizat al mai tuturor editurilor, de a nu răspunde la oferte, Întrebări etc., parc-am fi țară semi-africană. Vorbești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca să-i fac rugămintea În legătură cu „Muzeul de lit.”; dar, până azi, n-a răspuns. „Monografia Dragoslav” stagnează . Deocamdată e dată la dactilografiat. Aștept cu mare interes lucrarea Persiani despre „N. Gane” . Ce documentație va fi având? Trebuie consultată și lucrarea - prefață despre N. Gane din Bpt. (No. 627, N. Gane, Comoara de pe Rarău) de Ilie Dan, de 62 pagini; de asemenea, nu știu cum aș da de traducerile lui Gane ( În nemțește) ale prof. W. Schroff de la Craiova. Cât despre Alex. Balaci , pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-o pe Ioana d'Arc la arderea pe rug. (n. trad.) * "Écrasez l'infâme", îndemn al lui Voltaire la luptă împotriva intoleranței și a fanatismului religios. (n. trad.) * Parafrază la versul lui Baudelaire: "O! Cititor fățarnic, tu semenul meu frate" (Prefață). (n. trad.) * Cohanim, preoții, la evrei. (n. trad.) * "Tel qu'en Lui-même enfin l'éternité le change", parafrază (l'Eternel în loc de l'éternité) a primului vers din Mormântul lui Edgar Poe de Mallarmé, în traducerea lui Ștefan Foarță. Vezi și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pensie a scriitorilor pensionați a început a se plăti. Am fost cu Profirița, Costake 2 și Mitică la un film despre Stanley 3, Livingstone și, întrucâtva, Africa. Aș fi preferat peisagii simple africane. Mi-a cerut Sandu Rosetti o mică prefață pentru volumul prim al operelor complecte. Am văzut pe M.R. pentru chestiile și planurile noastre foarte interesante. Par destul de deplasate în aceste vremuri. Rosetti mi-a comunicat că ministrul (M.D.R.) s-ar mulțămi cu o pensie de al treilea grad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ești nevoit să vorbești așa încât nătărăii și duducile să nu înțeleagă. *1 Spunea un franțuz că spânzurătoarea e o lingușire adusă seminții omenești. Sunt ridicați în ștreang patru-cinci ticăloși, ca să se arate că ceilalți sunt oameni de treabă. *1 O prefață, spun italienii, e la salsa del libro, adică sosul cărții. *1 Nu izgoniți artele agreabile. Conopida e bună, dar are rost și trandafirul. In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pe lângă lăcașurile de cult, Ștefan cel Mare s-a îngrijit de întărirea fortificațiilor existente la unele cetăți și a decis ridicarea altora noi. Acestora s-au mai adăugat și lucrările de la curțile domnești. Așa încât, Mihai Berza putea să scrie în prefața la Repertoriul monumetelor din vremea lui Ștefan că domnia acestuia “Este epoca în care se clădește cel mai mult din întreaga istorie a Moldovei, mai mult, mai trainic și mai frumos. Construcțiile ridicate în ultimele decenii ale veacului al XV
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Apoi, este suficient să amintim două capodopere, cea datorată lui Luca Signorelli, de la Domul din Siena (1499-1502) și celebra operă a lui Michelangelo din Capela Sixtină (1535-1541). Jean Delumeau, unul din cei mai buni cunoscători ai Renașterii, scria în prefața cărții lui Paul Henry, retipărită în 1984, că “acest curent umanist nu a fost doar un privilegiu al Occidentului. Apogeul artei moldovenești se situează în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în prima jumătate a secolului al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Gheorghe N. Rădășanu Viața mea Tehnoredactare computerizată: Adrian Crețu (c) GHEORGHE N. RĂDĂȘANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Gheorghe N. Rădășanu Viața mea Ediție, studiu introductiv și note de Radu Florian Bruja EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 PREFAȚĂ După 1990 a luat amploare publicarea jurnalelor, însemnărilor, amintirilor și memoriilor unor personalități mai mari sau mai mici, actori pe scena istoriei sau simpli martori, din diverse domenii de activitate. În ceea ce privește personalitățile politice, mai ales cele care au activat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
În loc de prefață Stimate și iubite cititor, Ajuns la această vârstă Înaintată, permite-mi să te consider un duhovnic și cu fruntea plecată să ți mărturisesc despre bunele și mai puțin bunele clipe petrecute În această lume vremelnică. Te voi purta deci, prin
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ai fi situat în acest moment? Majoritatea criticilor români, însă, a atacat teritoriul poeziei, publicând, unii, măcar câte un volum...! Exemplele sunt nenumărate, începând cu George Călinescu. Când vei ataca și tu teritoriul poeziei cu un volum? Promit să scriu prefața...! Așadar, sunt poet, aș spune, și folosesc doar masca înșelătoare a criticii. Ba chiar a criticii de poezie. Și, prin urmare, sunt chiar pe raftul pe care merit să stau. Deși, trebuie s-o spun, mă aflu acum într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vezi și tu cât orgoliu încape în câteva rânduri!) E aici, în această taină, micul lui orgoliu (iată că vorbesc despre mine la persoana a III-a), născut, nu știu dacă neapărat ca orice orgoliu, din neputință. Așadar, poți începe prefața... Știi bine, Pseudokynegetikos e numai o prefață. Și cum se va numi această prefață? Un ins, pretins poet... Cât de creativ e criticul în confruntarea cu textele pe care le ia în răspăr, cu cele în curgerea cărora se lasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
câteva rânduri!) E aici, în această taină, micul lui orgoliu (iată că vorbesc despre mine la persoana a III-a), născut, nu știu dacă neapărat ca orice orgoliu, din neputință. Așadar, poți începe prefața... Știi bine, Pseudokynegetikos e numai o prefață. Și cum se va numi această prefață? Un ins, pretins poet... Cât de creativ e criticul în confruntarea cu textele pe care le ia în răspăr, cu cele în curgerea cărora se lasă? Ce trebuie să facă un critic? Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
micul lui orgoliu (iată că vorbesc despre mine la persoana a III-a), născut, nu știu dacă neapărat ca orice orgoliu, din neputință. Așadar, poți începe prefața... Știi bine, Pseudokynegetikos e numai o prefață. Și cum se va numi această prefață? Un ins, pretins poet... Cât de creativ e criticul în confruntarea cu textele pe care le ia în răspăr, cu cele în curgerea cărora se lasă? Ce trebuie să facă un critic? Să identifice în țesătura labirintică un sens, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ion Vartic, Mircea Zaciu, Profesorul, fiind un fel de rector al grupării. Personalități care erau modele pentru noi și cărora le datorăm imens din perspectiva a ceea ce am devenit. Ion Pop, deși departe, deși nu mă cunoștea direct, a scris prefața volumului meu de debut, Viața fără nume. Regretatul Marian Papahagi era cel care ne învăța, corecta, certa, lăuda, încuraja, sfătuia în chestiunile redacționale. Eu eram secretar de redacție și încercam să învăț cum funcționează o revistă, de la Marian, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe Madam Rigoarea Hermeneutică și nu-mi aduceam pițuliana contribuție, oricât de modestă, la dezghiocarea cutărei problematici din ograda științelor umane, ca un telectual de soi aparte, capace, la o adică, să scrie și lung: teză doctorală, articol de specialitate, prefețe și alte notule, străbătute totuși de "horror unitatis". Și azi mai cred că "small is beautifull", cu toate că tractatele au încetat să mă dezguste. Unele, mititele & cochete, aș concocta. Numai: acelea îți sug viața ca niște lipitori diabolice. Mici și patafizice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se află în ele. * În biserică se intră cu capul descoperit și cu sufletul deschis. * În fața Lui Dumnezeu nu se stă în genunchi, ci drept și iubitor. * Sfârșitul tău nu e sfârșitul lumii. * Doar visele zboară fără de aripi. * Amurgul este prefața unei nopți. * Omul este singurul lui stăpân. * Cele mai elegante femei sunt florile de câmp. * Răzbunarea este cea mai prolifică armă. * Prostia nu e molipsitoare, dar nici vindecabilă. * Stafiile nu bântuie vechile castele, ci mințile bolnave. * Vrăjitoria e o escrocherie
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Medici și Naturaliști, 1830-1860, conform cărora perioada cu-prinsă între 1865 și 1885 nu poate fi considerată de lâncezeală, așa cum susține dr. Otremba. O preocupare permanentă a lui Fătu a fost crearea bazei materiale și teoretice a învățământului românesc. În prefața manualului său de medicină populară, alcătuit dintr-o generoasă dragoste de tine-ret, constată cu mâhnire că "lipsa de cărți școlare este o mare piedică ce se opune propășirii studenților", iar în prefața tratatului său de botanică arată că a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bazei materiale și teoretice a învățământului românesc. În prefața manualului său de medicină populară, alcătuit dintr-o generoasă dragoste de tine-ret, constată cu mâhnire că "lipsa de cărți școlare este o mare piedică ce se opune propășirii studenților", iar în prefața tratatului său de botanică arată că a dat la lumină această lucrare mânat de dorința "de a cruța, după putință, prețiosul timp al studenților, ce se pierdea prin copierea de manuscripte". Trebuie, însă remarcat că interesul pe care A. Fătu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cea mai vizibilă. Maeștrii lui întru critică sunt Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu și Perpessicius. Se arată preocupat îndeosebi de proza timpului său, fără să-i ignore însă pe clasici. Debutează în volum în anul 1966. Scrie prefețe la volume de Titu Maiorescu, Ion Ghica, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Călinescu, Hor tensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Pompiliu Constantinescu etc. Păstrează în tot ce scrie un ton cum pătat, de om căruia îi displac războaiele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
două cărți postume ale lui Crohmălniceanu, de care am putut lua acum cunoștință: monografia Cercului Literar de la Sibiu, realizată împreună cu profesorul Klaus Heitmann de la Heidelberg, și studiul despre contribuția scriitorilor evrei la mișcarea românească de avangardă, apărut în îngrijirea, cu prefața și adnotările aceluiași devotat prieten, Geo Șerban. Poate că în aceeași măsură cu aceste cărți de și despre Crohmălniceanu îl mențin azi în atenție contestările care i se aduc și care nu s-au rărit după dispariția lui fizică. Moartea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
alimenteze discuții pro și contra, iar a mai multora să proiecteze un scriitor necunoscut în prim-planul atenției publice, cum s-a întâmplat cu Nicolae Velea. Când i-a apărut, în 1960, culegerea de povestiri și schițe Poarta, cu o prefață de M. Petroveanu, Velea era un nume literar deja impus. În parte, fenomenul se explică prin starea generală de atunci a literaturii noastre, aflată în faza unui nou început, a unei întrezărite și mult râvnite deschideri de orizont, după lunga
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
tensionat și dramatic. Poeziile Florenței Albu și jurnalul ei scris în două decenii se luminează reciproc, întregind imaginea unei scriitoare de a cărei însemnătate reală nu toți contem poranii săi au fost conștienți. Martorul obosit Astfel își intitulează Mircea Iorgulescu prefața unei cărți emoționante, apărută la Editura Compania, o carte pe care a alcă tuit-o din scrisorile lui Florin Mugur către câțiva prieteni din străinătate, trimise de poet în ultimii doi ani de viață (1989-1991). Prefațatorul este unul dintre destinatari. Oboseala
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
inițial în ziarul „România”, organ al apărării naționale, condus de Sadoveanu și Goga, publicate la rubrica „De pe frontul nostru” și aveau căutare, priză la public cum spunem astăzi. Publicate cu subtitlul Poezii de război, volumul este , scrie Liviu Grăsoiu în prefața la cartea menționată. În ciuda vicisitudinilor și înăspririi vieții, intelectualii și cărturarii grupați în Academia bârlădeană, profesori, medici, preoți, militari și alte persoane cu preocupări diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]