11,435 matches
-
liber-cugetism naiv și cam găgăuț?)" sau, în sfârșit, trece din regimul dedublării în cel al transparenței, imputând interogativ ("De ce pentru articolele mele să trageți la răspundere pe colaboratorii mei?"), interogația are, la Arghezi, o funcție complementară pe de o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș, resentimente etc.) pe care îl transmite, accentuează, printr-o tehnică subsidiară, simulând atitudinea dubitativă, latura persuasivă a discursului. La fel, exclamația retorică, departe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diferit: Linii de orientare, Critica diletantismului, Cultura, Misticismul, Ortodoxia etc.). E vorba, așadar, de un discurs susținut cu argumente de natură intelectuală. Din unghiul retoricii ideologice, cvadrupla calificare a Martei Petreu (ambele manifeste interbelice sunt "paricide, antipașoptiste, antijunimiste, antifranceze")166 relevă cât se poate de clar exclusivitatea formei polemice a manifestului, un document născut pe teritoriul conflictual al culturii intrate sub incidența politicului. Cele două discursuri generaționiste declanșează o ofensivă explicită și directă împotriva generației care a făcut războiul și a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dintr-o perspectivă generoasă, lirismul poate fi corelat cu tot ceea ce înseamnă emoție estetică, fie la nivelul expresivității limbajului, fie la nivel global, transformând pamfletul alegoric într-o poezie a cotidianului cu substrat etic. Insistăm asupra acestui aspect pentru că el relevă consubstanțialitatea demersului critic (ca materializare a ethos-ului scriitorului) și a celui artistic (ca asumare subiectivă a realității, deci expresie a pathos-ului), specifică prozei publicistice. Într-un sens restrâns, lirismul în pamflet, și cu atât mai mult în pamfletul arghezian
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
place injuria picturală și cu stil, frumoasă ca poezia. Insulta nedestinată, intransparentă și facilă e a stupidului"209. Am abordat însă această dimensiune a publicisticii argheziene și dintr-un alt motiv. Pamfletul, ca gest polemic așezat într-o "montură artistică", relevă distanța în termenii intensității afective dintre polemică și pamflet asupra căreia am insistat în demersul nostru teoretic, fapt nesemnalat de nici o cercetare focalizată asupra prozei jurnalistice argheziene. De aceea, considerăm perspectiva lui Angenot din nou productivă, prin nuanțările pe care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
politică, implicit polemică, nu este numai expresia unei minți sagace, ci completează osmotic imaginea unui fascinant puzzle, în care textul și metatextul sunt semnificabile în măsura în care sunt corelate contextului. La o primă lectură paralelă, discursul publicistic eminescian și cel arghezian nu relevă urme de consangvinitate. Acestea sunt însă detectabile la cel mai intim nivel, în virtutea filiației care înrudește doi mari creatori (mai întâi scriitori și abia apoi gazetari) ai aceleiași culturi. Cercetări de referință, aplicate global sau segmențial presei românești din trecut
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi vs. Iorga; în fine, fiecare text în parte e reprezentativ stilistic pentru ceea ce înseamnă discursul publicistic, eminescian sau arghezian. Conceput în registru retoric, ca de altfel mai toate textele în care Eminescu polemizează cu "roșii", articolul publicistului de la Timpul relevă de la o primă analiză existența celor cinci stadii ale discursului (după R. Barthes), fiecare stadiu fiind secondat, așa cum se știe, de câte o competență: inventio (argumentativă), dispositio (structurală), elocutio (stilistică)227. Fiind vorba de un contra-discurs, adică de textul-răspuns în cadrul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
contextul istoric, de formația intelectuală și culturală a autorilor, de înțelegerea diferită a funcției actului publicistic etc. De aceea credem că putem adânci perspectiva contiguității discursiv-polemice, situând gazetăria argheziană în proximitatea spirituală și chiar afectivă a celei caragialiene, pentru a releva palierul cel mai spectaculos al întâlnirii celor două condeie: comicul. Asupra acestei problematici, viziunea eminesciană dobândește un sens paradigmatic, de aceea o reamintim: "Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sunt într-adevăr, nimica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
descriptiv sau narativ. E vorba de arta de a pătrunde în universul psihologic al glumei și de a pune în lumină contrastul dintre termenul obișnuit, banal și cel deviant (neprevăzut, surprinzător, extravagant sau excentric). Modalitățile infinite de a stârni râsul relevă abilitatea locutorului de a jongla cu semnificații și semnificanții, în producerea sensului comic, fie prin joc de cuvinte, calambur etc. la limita de jos a esteticității, fie de a crea paralelisme și comparații subtile prin aluzii, analogii, metalepse etc. la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dată acesteia de Robert Neumann: "Imitație polemică a slăbiciunilor adversarului manifestate la trei niveluri: formă, materie, concepție"239. În ceea ce privește ironia, vom încerca să adâncim, în direcția pe care o cercetăm, cele afirmate la începutul demersului nostru. Simulare per contrarium, ironia relevă flexibilitatea spiritului care refuză să rămână captiv în tranzitivitatea limbajului. Jankélévitch pune funcția ironiei în relație manifestă cu duplicitatea conștiinței, relevând "disjuncția continuu agravată dintre spirit și semnele spiritului" și, în final, dihotomia adevăr-opinie. Dacă parodia se întemeiază pe un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încerca să adâncim, în direcția pe care o cercetăm, cele afirmate la începutul demersului nostru. Simulare per contrarium, ironia relevă flexibilitatea spiritului care refuză să rămână captiv în tranzitivitatea limbajului. Jankélévitch pune funcția ironiei în relație manifestă cu duplicitatea conștiinței, relevând "disjuncția continuu agravată dintre spirit și semnele spiritului" și, în final, dihotomia adevăr-opinie. Dacă parodia se întemeiază pe un contrast prelungit, pe care textul parodiant îl exhibă într-o manieră amuzantă, ironia se construiește pe un contrast simultan, în care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În discursul polemic, ironia echivalează cu o distanțare strategică față de obiect, adică un tertip care-i permite locutorului să adopte o poziție contemplativă. El se sustrage pentru o clipă turnirului, pentru a executa o reverență gratuită. Percepută astfel, deplasarea ironică relevă ispita abordării ludic-creative a lumii, așadar latura estetică și garantul artisticității ei. Din unghi etic, principala finalitate a discursului ironic este demistificarea. Un receptor avizat va putea reconstitui dimensiunea gravă (serioasă) a mesajului ironic și, în funcție de forța de penetrare a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
discursul său. Dintre figurile dialogismului inventariate și descrise succint de Marc Angenot, câteva apar în discursul polemic arghezian, însă suferind, evident, o particularizare contextuală. De pildă, mărturia sau apelul la solidaritatea cititorului, în baza unor evidențe care exclud orice demonstrație, relevă, explicit, natura constructivă a relației autor-lector. Mai mult, această cerere de adeziune survine în momentul în care polemistul constată încălcarea unor principii fundamentale, iar aducerea publicului ca martor în favoarea sa este deplin justificată. La Arghezi, formulări de genul "vede cititorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
câteva observații cu caracter general, valide pentru toată publicistica polemică argheziană, chiar cu riscul de a reitera unele idei anterior afirmate. Căutând să identificăm registrul predilect al polemicii antiiorghiste, am constatat o dublă oscilație: inter și intradiscursivă. Dacă prima ne relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției umorale a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el însuși acuzațiile. Evident, formula predilectă a atacului disimulat este ironia, dublu ipostaziată în text: sintagmatică (litota, antifraza, asteismul, diasirmul, charientismul), mizând pe figuri ale economiei lingvistice și pe forța lor de sugestie, și paradigmatică (alegoria, parabola, hiperbola, enigma)305, relevând abilitatea polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și marginile polemicilor", O luptă literară I, Editura Minerva, București, 1979, p. 142. 65 Alexandru Paleologu, "Necesitatea polemicii", în Simțul practic, Editura Cartea Românească, București, 1974, pp. 140-143 66 Gilles Declercq, în La parole polémique, pp. 327-367. 67 Sintagma perelmaniană relevă faptul că argumentul ad hominem se sprijină pe propoziții pe care auditoriul le admite ca verosimile. 68 Barbara Warnick, Edward S. Inch, Critical Thinking and Communication. The Use of Reason in Argument, Macmillan Publishing Company, New York, 1989, p. 126. 69
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teoretic, într-un peisaj bogat și generos, care ar fi permis desfășurarea activităților de subzistență cu o investiție minimă de efort, lucru care ar fi trebuit să aibă drept consecință o mai mare densitate a așezărilor de acest tip. Realitatea relevată de alcătuirea hărții pare totuși a infirma această imagine. O parte din motivele care stau la baza acestei contradicții credem că pot fi identificate prin analiza contextuală a rezultatelor investigațiilor arheologice din așezarea de la Hoisești. În ceea ce privește demersul nostru, dat fiind
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
descoperite în așezarea de la Hoisești. Funcționalitatea probabilă a acestei categorii de piese o constituie prelucrarea (prin răzuire) a pieilor, a lemnului (decojire, geluire) și, probabil, a osului și cornului (PĂUNESCU 1970, 95; BOGHIAN 1996, 297). Prin analiză traseologică s-a relevat faptul că piesele încadrate în această categorie erau prinse într-un mâner de lemn (COLLIN, JARDÓN-GINER 1993, 116). Acest tip de unealtă, în cazul în care suportul pe care a fost realizată permitea acest lucru, se presupune că putea fi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
al prelucrării secundare am identificat o singură așchie ce prezenta, pe o latură, retușe alcătuind o encoche. Funcționalitatea acestei piese este asemănătoare cu a lamelor cu encoche (prelucrarea obiectelor de mici dimensiuni). Analiza internă a materialului litic din această așezare relevă, în ceea ce privește tehnica debitajului, practicarea în special a celei lamelare, fapt observabil în urma unei simple analize a claselor și categoriilor de piese descoperite (Grafic 2). Acest fapt pare a fi însă infirmat de compararea numerică a celor două categorii de nuclee
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de dimensiuni microlitice, în timp ce marea majoritate a pieselor se încadrează în clasa pieselor mijlocii. Din punct de vedere al tehnicii debitajului, pentru nucleele prismatice a fost aplicată metoda cioplirii bipolare. Compararea procentuală a tipurilor de lame retușate (Grafic 3) ne relevă o ușoară preferință a locuitorilor așezării de la Hoisești pentru lamele cu o latură retușată. Acest fapt ar putea fi explicat, atât prin rezistența crescută la tensiunile mecanice presupuse de diferitele sarcini de utilizare pe care o prezintă laturile retușate, cât
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
faptul că termenii utilizați pentru definirea mișcărilor de prelucrare a materialului sunt traduși din limba engleză și termenii originali prezintă un grad mare de specificitate, am ales să îi ilustrăm în Pl. 34. În ceea ce privește lamele neretușate, analizele macroscopice și microscopice relevă implicarea acestui tip de unelte în acțiuni presupunând atât mișcări longitudinale, cât și mișcări transversale, materialul implicat fiind unul cu duritate mică. Mișcările longitudinale, care implică acțiuni de tăiere sau fierăstruire par a fi specifice lamelor cu dimensiuni ce depășesc
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lamă de dimensiune mijlocie, cu una din laturi retușate continuu cu retușe directe abrupte, prezintă un lustru puternic pe latura utilizată și a fost inițial considerată, tocmai pe baza lustrului, ca având funcționalitatea unei inserții de seceră. Analiza microscopică a relevat însă implicarea piesei într-o acțiune longitudinală asupra unui material de duritate medie. Putem presupune, în acest caz, că respectiva piesă a fost folosită pentru fierăstruirea unor obiecte din lemn. Dezvoltarea puternică a lustrului indică o folosire de lungă durată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
necesar pentru obținerea unei astfel de unelte avea drept efect utilizarea acesteia până în momentul în care gradul de uzură ducea la dezafectarea uneltei. Rezultatul analizei piesei I.31 (gratoar pe capăt de lamă cu laturile retușate continuu și abrupt) a relevat faptul că aceasta a fost folosită într o mișcare transversală la un unghi mic față de planul piesei. Deși variabilele observate indică prelucrarea (cel mai probabil răzuirea) unui material cu duritate medie, probabilitatea cea mai mare constituind-o în acest caz
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este un gratoar dublu pe lamă retușată continuu și abrupt pe ambele laturi. Și în acest caz nu au fost observate urme de utilizare pe capetele gratoar ale piesei, acestea situându-se pe latura stângă a piesei. Analiza microscopică a relevat posibila întrebuințare a piesei pe un material de duritate mare, într-o mișcare transversală (probabilitatea cea mai mare o constituie răzuirea osului). Ținând cont de natura materialului prelucrat, cât și de gradul de dezvoltare al lustrului, timpul de utilizare al
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
corn de cerb (Pl. 39/3). Această piesă a fost șlefuită pe întreaga suprafață și este străbătută integral de un canal realizat prin scobirea și îndepărtarea spongiosei. O privire de ansamblu asupra uneltelor realizate din materii dure animale (Tabel 4), relevă faptul că, din punctul de vedere al părților anatomice de proveniență a materiei prime, erau favorizate oasele lungi și coarnele, dintre oasele lungi fiind preferate metapodalele (care permiteau obținerea a două unelte dintr-un singur os). De asemenea, alegerea taxonilor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fost utilizate în acțiuni de defrișare și desțelenire a solului, în scopul obținerii de noi terenuri agricole, pare să indice caracterul secundar pe care cultivarea plantelor îl ocupa în cadrul economiei așezării de la Hoisești. Din punct de vedere al activităților economice relevate prin studiul traseologic al utilajului litic cioplit, se remarcă în primul rând piesele care „vorbesc” despre practicarea agriculturii. Analiza traseologică a lamelor neretușate de dimensiuni medii a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]