6,540 matches
-
Maiorescu, geograful Grigore Cobâlcescu, chimistul Petru Poni, istoricul A.D. Xenopol, filosoful Vasile Conta, sociologul Dimitire Gusti, biologul Emil Racoviță, filosoful Petru Andrei, pictorul Octav Bancilă și foarte mulți alții. “Orașul marilor iubiri” - municipiul Iași reprezintă un simbol al istoriei românilor, savantul Nicolae Iorga subliniind cu temei că “nu trebuie să fie român care să nu-l cunoască”. Pentru că 80% din populația Europei trăiește în zone urbane iar stilul nostru actual de viață urbană și în special modelele noastre de divizare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ai lui Ghiță Ulieru, cojocar. După școala primară și Gimnaziul „Dinicu Golescu” urmate în orașul natal, în 1903 absolvă Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești și se înscrie la Facultatea de Medicină din București, unde formarea sa va fi influențată de savantul Gh. Marinescu. Își încheie studiile în 1909, iar în 1913 își susține doctoratul. Primește un post la Turtucaia, de unde se va muta în scurtă vreme, trecând prin mai multe localități. Mobilizat în 1916, face războiul ca locotenent medic. Ulterior reîncepe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
reflecteze mai vădit asupra propriei ei dezvoltări. Reflecția asupra ei însăși a fost în mare măsură influențată de filosofia și istoria științei. Conceptul de paradigmă propus de Kuhn (1970) a căpătat un rol important în această disciplină. Într-adevăr, unii savanți nu s-au putut abține să nu facă o serie de remarci ușor zeflemitoare la adresa acestui obicei, aparent de neînlăturat, de a te folosi de Kuhn pentru a înțelege evoluția relațiilor internaționale (Smouts 1993: 451). Subcapitolul care urmează va arăta
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cărei esență și ale cărei granițe sînt mai evazive decît ale celorlalte științe sociale. Se pot identifica două moduri tradiționale de a distinge o disciplină. Primul este definiția pe baza obiectului independent; de pildă economia, cel puțin în accepțiunea unor savanți, tratează despre distribuția eficientă a bunurilor într-o lume a penuriei. Al doilea este delimitarea metodologică. Astfel, științele sociale nu se deosebesc în privința obiectului lor empiric, ci în privința modalității specifice de abordare 2. De aceea putem distinge abordarea istorică de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statutului științific al realismului au afectat înțelesul conceptelor sale explicative centrale. Nu natura umană, așa cum spunea Morgenthau, ci dilema securității explica originile conflictului (și ale războiului). Concentrîndu-se asupra sistemului internațional ca prin-cipală cauză a războiului și principal domeniu al cercetării, savanții au examinat amănunțit natura exactă a nivelului sistemic. Aici, anarhia era în egală măsură un răspuns și o reformulare a problemei. Mulți dintre realiștii clasici au încercat să distingă diferite tipuri de anarhie internațională sau, așa cum a propus școala engleză
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este în pericol numai atunci cînd derivă tautologic rezultatele finale din angajamentele inițiale. Allison și-a stabilit însă în mod clar trei cadre de analiză și a pus fățiș în discuție limitele acestor modele explicative - în așa măsură încît mulți savanți au pierdut din vedere ele-mentul de inspirație politică al cărții. Pe cîtă vreme în timpul îngrădirii realismul a influențat politica externă a SUA, acum preocupările politicii externe americane, cum ar fi ținerea sub control a riscului unui război nuclear, sînt cele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fel este și definirea pe care am întreprins-o în ceea ce privește obiectul disciplinei relațiilor interna-ționale. Din moment ce existau paradigme pentru interpretarea evenimentelor, ele constituiau "trei modele ale viitorului" (Gilpin 1975) în disciplina relațiilor internaționale. Conceptul de paradigmă se referă în general la savanții din domeniul disciplinei relațiilor internaționale. Eșecul repetatelor încercări de a înlătura școala realistă în declin, în ciuda faptului că erau bine cunoscute insuficiențele ei interne ca teorie explicativă, precum și reacția fără succes a realismului împotriva acestor atacuri, i-au făcut pe
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teorie explicativă, precum și reacția fără succes a realismului împotriva acestor atacuri, i-au făcut pe unii cercetători să subscrie ideii că unele școli de gîndire ar putea să nu se subsumeze unei teorii mai generale. Nu este foarte surprinzător că savanții au crezut că găsesc în istoria științei a lui Kuhn o descriere adecvată a situației lor. Kuhn vorbește de o dispută a paradigmelor în vremuri de criză, care se caracterizează prin: proliferarea teoriilor concurente, dorința de a încerca altceva, exprimarea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
chiar dacă nu și teleologică) a lui Lakatos asupra progresului științific ca succesiune de programe de cercetare era considerată mai conformă cu istoria științelor particulare decît schimbarea la nivel de gestalt (Blaug 1975; Keohane 1983). În fine, un ultim grup de savanți au discutat noțiunea de incomensurabilitate și disputa inter-paradigme. Să ne ocupăm de ultimii, care au creat triada de acum consacrată a teoriilor internaționale (pentru lista completă a acestora, vezi Rittberger și Hummel 1990: 23; Wver 1996: 153). Obsesia triadelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu poate fi raționalizată prin nici un argument logic necircular (Barnes 1982: 65). În înțelegerea disputei paradigmelor, această trăsătură a funcționat ca un extraordinar veșmînt protector pentru toate școlile de gîndire: Nu poți să mă critici, vorbim limbi diferite!". Din păcate, savanții din domeniul relațiilor internaționale au depus armele în urma acestei invitații bine intenționate într-un mod care trivializează în mare măsură importanta idee a lui Kuhn. Holsti, de exemplu, a conceptualizat în mod just paradigma pe baza unui criteriu referitor la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
motiv, din multe dezbateri rezultă triade care se potrivesc perfect cu prin-cipala distincție anglo-americană între ideologiile politice ale conservatorismului, liberalismului și radicalismului. Si-gur că valorile diferite pot determina diferențe în modul de a vedea lumea, dar nu este imposibil ca savanții să dea un sens reciproc acceptabil sau translatabil aceleiași lumi, și totuși să o judece diferit. În al treilea rînd, în ciuda celor menționate mai sus, disputa paradigmelor caută să impună și într-adevăr asta face un sens tare al incomensurabilității
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de paradigmă propus de Kuhn. Potrivit ideii generale a acestei cărți, disputa paradigmelor poate fi înțeleasă mai corect ca un stadiu istoric particular al dezbaterii dintre teoriile asupra relațiilor internaționale, atunci cînd disciplina a fost pusă în fața declinului paradigmei sale. Savanții au căutat sensul fragmentării din ce în ce mai accentuate și aparent ireversibile a disciplinei în incompatibilitatea valorilor. Aceasta justifică stabilirea programelor de cercetare și evită provocarea fundamentală la adresa asumpțiilor empiriste din relațiile internaționale și economia politică mondială, adică faptul că evaziva căutare a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
drept cuvînt. Dar, din moment ce nu găsește altceva în loc, așa cum ar trebui după actualul canon al științelor sociale, căutarea unui alt Waltz, unul științific, va continua. Cartea l-a luat foarte în serios pe realistul Waltz, cînd în primul rînd presupusul savant Waltz era cel ce avea succes. De la Waltz la Carr și înapoi la contradicția internă: resuscitarea (sau crearea) unei tradiții realiste nonpozitiviste Așa cum s-a afirmat, Logic of Anarchy răspunde atît crizei realismului, cît și celei a neorealismului. Întorcîndu-ne la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sociale trebuie să-și asume faptul că teoriile servesc un scop, asta ca să folosim o expresie a lui Robert Cox ([1981] 1986), teoretician materialist-istoric influențat de Carr, expresie pe care a folosit-o pentru a-l critica pe Waltz. Odată ce savanții au devenit conștienți de faptul că teoriile servesc un scop, așa cum spunea Cox, ei trebuie să devină critici și să includă în teoretizările lor și meditația asupra acestui scop. Altfel, avem de-a face doar cu o teorie oarbă a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că el corespunde unei realități obiective, greșeală care a amenințat multe scrieri realiste, atît clasice, cît și științifice. El este ceva folosit de către diplomați și, ca atare, există și are importanță pentru politica internațională. În discursul său inaugural de la Zürich, savantul elvețian Daniel Frei (1969) își îndemna colegii din științele politice să ajute politica practică cu un concept neutru și măsurabil al puterii. El era perfect conștient de necesitatea practică a unui astfel de concept, dar și de dificultatea întemeierii sale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a surprinde un om atât de serios schițând cancanul pe scara rulantă a bibliotecii lui înțesate de autori greci, sau de a ascunde litografii libertine în sala cu marii maeștri ai picturii. Odobescu trebuie să fi lucrat, în adevărat savant, cu fișe, strângând într-un pachet de pe drumul ocupațiilor lui tot ce avea vreun raport cât de superficial cu vorba "vînătoare", și tot umorul stă în punerea în pagină, prin asociații sofistice, a lucruri atât de disparate. Tehnica lui Odobescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndreptăți să atace pe Eminescu, găsindu-l "boem de o speță puțin amabilă, camarad incomod", om cu inspirație "bolnăvicioasă", de melancolie "moștenită", de cultură "superficială" și alte asemenea inepții filistine. Mai onest într-un fel, fără atâta insidioasă tehnică de savant, un Grama, teolog de la Blaj, găsi că Eminescu n-a fost "nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos, căci ne e subjugat "sînge din sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Natural, tot ce se bizuie pe progresul de informație se vulnerează prin același principiu. N. Cartojan s-a specializat în literatura veche, îndrumînd la studiipozitive o sumă de tineri și provocând foarte utile ediții de texte, el însuși urmărind în savant eminent itinerariul unor cărți populare ca Alexandria și Erotocritul. În rândul criticilor trebuie prenumărat emeritul lingvist Iorgu Iordan, care în savante studii de gramatică fonologică și stilistică face un examen vast al limbii scriitorilor români, îndreptățind științific libertățile pe care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
protocol ale acestora. Medalistica Universității de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învătământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior agricol a început, prin cursurile de agricultură susținute de marele savant la Academia Mihăileană, în perioada 1842- 1848). Pe aversul medaliei (fig. 49av
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de învătământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior agricol a început, prin cursurile de agricultură susținute de marele savant la Academia Mihăileană, în perioada 1842- 1848). Pe aversul medaliei (fig. 49av) apar alte tipuri de reprezentări simbol, decat imaginea edificiului, pentru a sugera facultățile care funcționau în cadrul acestei instituții academice (pe direcția punctelor cardinale: la Nord, snop de păioase
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
simbol de pe medalie converg spre ideea de înălțare durabilă prin știință și practica. Inspirat alese sunt și culorile care, luate împreună alcătuiesc simbolul drapelului național „pentru a sublinia premieră națională a Primei Școli Superioare de Electricitate din România, înființată de savantul Dragomir Hurmuzescu la 1 noiembrie 1910”{\cîte 57}, iar luate separat devin simboluri specifice pentru domeniul tehnic (albastru), pentru iluminare prin știință (galben), pentru sărbătoarea centenarului (roșu). Mai menționam că reprezentările fac un tot unitar cu inscripția pe două rânduri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliara și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistica vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelica și numismatica, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei medalii. Prin reprezentările (imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și le-a arogat de pe realizări anterioare, medalia consemnează noul statut al instuției academice de dupa 1991, când a căpătat rang de Universitate și numele savantului „Gr. Ț. Popa”. Considerăm că poate fi considerată medalie jubiliara și de protocol întrucât nu poartă anul emiterii. În anul 2004 se realizează o altă medalie care poate fi considerată o replică la medalia anterioară deoarece inițiatorul renunța la imaginea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
această data într-o interesantă compoziție. Sub inscripția pe două rânduri 130 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT / MEDICAL UNIVERSITAR LA IAȘI este amplasată compoziția alcătuită din cele două edificii care au fost valorificate separat pe medaliile de mai sus și bustul savantului Gr. Ț. Popa sub care este plasată o altă inscripție pe trei rânduri UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI / FARMACIE / „GR.T.POPA”. O altă inscripție care completează legenda este plasată puțin în dreapta jos RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAE{\cîte 60a}.În stânga
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistica a lui Hașdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță{\cîte 89}., pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hașdeu pe o astfel de medalie vine că o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistică românească. Tot în 1967, numele lui Hașdeu apare pe medalia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]