6,667 matches
-
asupra mediului în care a trăit, asupra influențelor care l-au format, a materialelor din care s-a inspirat etc.; (!!) nici o mărturie de ordin biografic nu poate schimba sau influența evaluarea critică; (!!) opera de artă nu se judecă după criteriul „sincerității”, al „fidelității” față de adevărul biografic, de gradul în care se reflectă experiența sau sentimentele autorului; (!!) „nu există nici o legătură între sinceritate și valoare artistică” Ț N.H.; (!!) opera literară nu este un document pentru biografie și nici Ț cu mici rezerve
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mărturie de ordin biografic nu poate schimba sau influența evaluarea critică; (!!) opera de artă nu se judecă după criteriul „sincerității”, al „fidelității” față de adevărul biografic, de gradul în care se reflectă experiența sau sentimentele autorului; (!!) „nu există nici o legătură între sinceritate și valoare artistică” Ț N.H.; (!!) opera literară nu este un document pentru biografie și nici Ț cu mici rezerve și excepții Ț invers. 3. Stilul autorului - stilul autorului este supus transformărilor și evoluțiilor în decursul carierei sale creatoare; (!!) „în ciuda diviziunilor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și prospețime; - trăirea sentimentului de bază (iubire, ură, dor, etc.) este totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde sentimente : dragoste, ură, speranță, etc.; - dovedesc cunoașterea sufletului omenesc, a psihologiei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau de la o problemă la alta nu reușește. Simultan au fost respectate anumite condiții, cum ar fi: crearea unui climat favorabil de Înțelegere, apreciere, acceptare și Încurajare; stabilirea și negocierea unor reguli precum seriozitate, confidențialitate, punctualitate, răbdare, respect față de celălalt, sinceritate, dreptul la propria părere; existența unor calități proprii cadrului didactic, cum ar fi responsabilitate, cunoaștere de sine și maturitate emoțională, deschidere către noi experiențe, dorința de a ajuta pe alții, empatie, acceptarea unor stiluri de viață și valori diferite, Încredere
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
ajunge un instrument, o ilustrare nedisimulată a opțiunii ideologice. Scriind din mers, adoptând opinia conform căreia tendința socială trebuie să fie preeminentă, redactorii, colaboratorii pleacă, cvasipublicistic, de la actualitate. Se miza pe posibilitățile naturalismului, orientare înțeleasă inexact, considerată o garanție de sinceritate, de autenticitate. Așa-numita „felie de viață”, „documentele omenești”, prin care pot intra în atenție zone umane ignorate, disprețuite până atunci de literați, reprezintă o țintă și un tipar preluat de scriitorii de la C. Începând din 1885, articolele și intervențiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
Romeo și Julieta avant la lettre. Povestea lor de dragoste este impresionantă, cutremurătoare. Moartea îndrăgostiților, ce nu au fost tolerați de cei din jur din considerente sociale, simbolizează pătrunderea într-o lume mai bună, iubirea înălțătoare, devine „un imn închinat sincerității”111. Personajul masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii și anihilării, de cele mai multe ori, a tot ceea ce înseamnă aspirație feminină spre dragoste autentică și independență personală, dar și de individ dorit, de obiect al unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
arta conversației. Povestirile vor deveni o spovedanie despre o lume care își mărturisește cu o oarecare libertate carențele, le recunoaște, dar nu manifestă nicio dorință de penitență. În universul boccaccesc există ferma convingere că apreciind binele și frumosul, pledând pentru sinceritate și toleranță a omenescului se poate salva cea mai nobilă valoare - viața, se poate supraviețui în ciuda tuturor vicisitudinilor. Salvare prin cuvânt, prin povestire, prin creație. Povestirile în ramă devin o lume compensatorie, o ilustrare a nevoii naratorilor de cunoaștere, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le-a dat soților argumente false și că a inventat dorințe numeroase pentru a-și îndeplini voia. În cea de-a doua parte a Prologului ei asistăm la o spovedanie a propriei vieți, totul se vrea pus sub semnul deplinei sincerități. Vita domestica are suișuri și coborâșuri, devine, prin focalizatorul său (femeia narator), un spectacol hilar, denaturat. Din peisajul matrimonial, trei soți sunt catalogați „buni” pentru că, firește, erau „bogați, de treabă și moșnegi”373 . Donna demonicata care este nevasta din Bath
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decenței, face din viața ei un spectacol public, simte nevoia de a se confesa, de a se mărturisi lumii întregi, de a face din existența ei o carte deschisă pentru toți cei interesați. Flecară și impulsivă, câștigă simpatia auditoriului prin sinceritatea cu care își face cunoscute nu doar crezurile, ci și defectele. Dezvăluind secretele soților, târgoveața crede că femeile devin mai puternice și mai unite. „Toate acelea care au secrete în comun constituie o comunitate a puterii”455, făcând din bărbați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atunci când folosește un stil simplu, sau mai curând cu un stil care ar putea fi catalogat ca simplu descriptiv.”487 Stareța, pe care naratorul încearcă să o înfățișeze ca pe o ființă pioasă, sfârșește prin a fi portretizată, într-o sinceritate femecătoare, ca o eroină de roman, astfel realizând, 479 Ibidem, p. 32. 480 Ibidem, p. 31. 481 Ibidem, p. 32. 482 Ibidem. 483 Ibidem, p. 32. 484 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 141. 485 E. Talbot Donaldson, Chaucer The
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca sinceritatea și tăria sentimentelor, călătorii riscante în ținuturi îndepărtate. O donna angelicata, așa cum este Dalba, devine aproape o divinitate în forul interior al cavalerului, căci are atributele puterii de dominare și rămâne permanent într-un spațiu al misterului, al imposibilității de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu care își apără propria cauză, condamnând o căsătorie făcută fără discernământ, și devine scuzabilă în actul ei de respingere a unui soț decrepit. Același narator, Dioneo, va relua în povestirea a zecea din ziua a patra triunghiul conjugal în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al II-lea, p. 158. 903 Ibidem, p. 166. 243 nobilă, Lidia, care, îndrăgostită de servitorul Pirrus, este supusă de acesta, incredibil uimit de atenția pe care i-o acorda doamna, la trei probe ce urmau să-i demonstreze bărbatului sinceritatea femeii în iubire. Asistăm acum la o inversare a rolurilor: nu femeia este cea care supune pretendentul la diferite încercări, pentru a se dovedi merituos de grațiile ce urmează să i le ofere, ca în perioada cavalerismului, ci ea își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i intensitatea și sinceritatea sentimentelor trăite. În alte cazuri donnele demonicate sunt doar victime ale rapacității sexuale masculine sau ale propriei vanități, dacă nu chiar prostii, și nu ale unei mentalități adânc înrădăcinate, a inferiorității și dominării femeii cu orice preț, cum întâlnisem anterior
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soț, și nici tată, este firesc ca unchiul să devină cel sub jurisdicția căruia să se afle, un fel de protector.1004 Criticii literari au considerat-o duplicitară, dar nu există suficiente dovezi în acest sens.1005 Cresida regretă cu sinceritate și este vizibil marcată de gestul trădării pe care se vede nevoită să îl comită: „Mai spune la izvod, și-i de crezut,/ Că n-a jelit femeie mai cumplit/ Cât dânsa, când pe Troil l-a vândut./ Zicea: <<Vai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
culturale diferite. Talentul și originalitatea lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer, pe care le-am creionat în capitolul prim al lucrării noastre, am încercat să demonstrăm, pe parcursul tezei, că rezidă în eleganța stilului, în bogăția subiectelor abordate, în sinceritatea narațiunii, în dialogul viu și satira fină și nu numai atât.1047 Acești scriitori au rămas nume marcante în literatura universală, deoarece reușesc o evadare în mundan, de care Dante sau alți autori medievali nu fuseseră capabili, nu mai avem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acestui tratament al lui Mihai Eminescu. Acum, în 1889, însă, în loc de băile pentru scoaterea otrăvii din trup se urmează același tratament, de data acesta cu mercur injectat. Moleșeala acestui trup robust, bine legat nu poate veni decât de aici. În sinceritatea (naivitatea?) sa, Doctorul Vineș spune că injecțiile mercuriale nu au influențat întru nimic mersul bolii, având în vedere boala etalon, diagnosticul de sifilis, pe care nu-l pune nici un moment sub semnul îndoielii; se îndoiseră, totuși, de acest diagnostic (cel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
contribuit să-l dezechilibreze complet.(...) Minunat de cele descoperite, Gruber bănuia, la început, că Beldiceanu simulează, și-mi spuse o dată vorba crudă că Beldiceanu „minte”. Mai pe urmă, și după o serie întreagă de experimentări, și-a format convingerea despre sinceritatea subiectului lui de studii și savanții specialiști din străinătate i-au confirmat această sinceritate. Ceea ce se petrecea cu Beldiceanu, par lucruri extraordinare; și Gruber, om inteligent și cu o voință și o putere de muncă neobișnuită, a știut să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Beldiceanu simulează, și-mi spuse o dată vorba crudă că Beldiceanu „minte”. Mai pe urmă, și după o serie întreagă de experimentări, și-a format convingerea despre sinceritatea subiectului lui de studii și savanții specialiști din străinătate i-au confirmat această sinceritate. Ceea ce se petrecea cu Beldiceanu, par lucruri extraordinare; și Gruber, om inteligent și cu o voință și o putere de muncă neobișnuită, a știut să-l puie la contribuție pentru a-și crea o situație de invidiat în lumea celor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a opiniei publice prin deformarea informației, dar și blocarea jocului liber al imaginației cititorului. O despărțire clară a lumii faptelor, pe de o parte, a valorilor și sentimentelor, pe de altă parte, credea el, este esențială pentru cultivarea onestității și sincerității, ca valori centrale ale vieții. Popularitatea foiletonului reprezenta pentru Kraus doar una dintre expresiile estetismului, în care el vedea un indiciu major al declinului culturii. Protestul lui Kraus împotriva estetismului se întâlnea cu cel reprezentat de arhitectura austeră a lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acea slăbire a sensibilității față de valorile morale elementare care se exprima printr-o revărsare nestăvilită de afectare, artificialitate și ipocrizie. Toate acestea subminează comunicarea, relațiile simple și firești dintre oameni. Pentru Kraus, cultura autentică și onestitatea erau de nedespărțit. În sinceritate, simplitate și austeritate, vedea nu numai valori morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
firesc în tot ce spuneau și făceau, prin lipsă de afectare și pretenții, nu își doreau să facă impresie. Wittgenstein exercita asupra lor o fascinație copleșitoare prin forța și independența gândirii sale, prin capacitatea sa de a înfrunta cu deplină sinceritate atât problemele vieții, cât și pe cele ale filozofiei. Cu totul reprezentativi pentru acest tip uman au fost M. O’C. Drury, Francis Skinner, Rush Rhees și Norman Malcolm. Skinner a încetat din viață în anul 1941. Cu ceilalți, Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
regulat la ai săi, chiar dacă se simțea foarte legat de sora lui mai mare Hermine, relațiile cu membrii familiei nu răspundeau decât în parte nevoilor unei vieți interioare excepțional de intense. La prietenii săi, Wittgenstein aprecia în primul rând simplitatea, sinceritatea și bunătatea, și abia apoi însușirile intelectuale. Lui Malcolm i-a spus odată că nu poate oferi altuia destulă afecțiune, dar are totuși mare nevoie de afecțiunea altora. O afirmație care nu este decât în parte adevărată. Wittgenstein nu era
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
te ascultă și te citesc și să nu te complaci în satisfacțiile pe care ți le oferă admirația lor.89 Iată de ce, pentru cel care aspiră la simplitate și puritate, îndeletnicirea profesională cu filozofia va reprezenta o mare primejdie.90 Sinceritatea, naturalețea, lipsa de afectare, însușiri omenești pe care le aprecia în cel mai înalt grad, sunt greu de cultivat îndeosebi într-un mediu intelectual și literar ca acela de la Cambridge. Tinerilor săi prieteni, Wittgenstein le spunea că la Cambridge nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
săi prieteni, Wittgenstein le spunea că la Cambridge nu există oxigen. Pentru ei, important este să trăiască alături de oameni normali, pe care cu greu îi pot întâlni în lumea universitară. Cea mai rară și mai prețioasă virtute a filozofului este sinceritatea și simplitatea. Este însă tocmai însușirea pe care un tânăr o va putea păstra cel mai greu într-o ambianță intelectuală rafinată și snoabă. Atunci când Drury i-a povestit despre un prieten al său care a investit trei ani de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]