KorAP: Find »[drukola/base=sociologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...247 248 249 ...276 >

6,897 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

1971). Învățăminte metodice și tehnice. În Sociologia militans, vol. III, Școala sociologică de la București. București: Editura Științifică. Vianu, T. (1929). Realitatea artistică în cercetarea monografică. Comunicare în Secția de sociologie a ISR. După P. Caraioan. Profesorul Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București. În Sociologia militans, vol. IV, Școala sociologică de la București. București: Editura Științifică. Vulcănescu, M. (1932). Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat. În Arhiva pentru știința și reforma socială, anul X, 1-4

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
III, Școala sociologică de la București. București: Editura Științifică. Vianu, T. (1929). Realitatea artistică în cercetarea monografică. Comunicare în Secția de sociologie a ISR. După P. Caraioan. Profesorul Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București. În Sociologia militans, vol. IV, Școala sociologică de la București. București: Editura Științifică. Vulcănescu, M. (1932). Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat. În Arhiva pentru știința și reforma socială, anul X, 1-4. Abstract The article focuses on D. Gusti’s personality

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
sociale, a căror misiune era să permită cunoașterea întregii țări, într-o vreme în care metoda statistică reprezentativă nu era încă folosită nicăieri; Gallup avea să o pună la punct puțin timp după aceea. Cât de justă era poziția Școlii sociologice bucureștene reiese și din faptul că preocupările și mai ales acțiunile bazate pe cunoaștere pe care le propunea au devenit astăzi realități concrete obișnuite pentru viața tuturor statelor moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și ai Școlii sociologice. Caracterul pluridisciplinar al conferințelor, o altă idee de bază a Școlii, străbate ca un fir roșu programul conferințelor, al cercetărilor, al publicațiilor. Discursul de recepție al domnului Cesar Stoika Domnule Profesor Gusti, Președintele Institutului Social Român, domnule Halippa, președintele Institutului

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
secții din totalul de cincisprezece câte are institutul: Secția culturală (condusă de dl. prof. T. Bulat), Secția agricolă (condusă de dl. prof. A. Cardaș), Secția economică (condusă de dl. prof. Th. Știrbu), Secția juridică (condusă de Cons.C. Georgescu-Vrancea), Secția sociologică (condusă de dl. prof. H. Dăscălescu), Secția de educație națională (condusă de colonel V. Nădejde), Secția tehnică și urbanistică (condusă de Ing. N. Profiri), Secția cooperatistică (condusă de V. Ghenzul). Secțiile care au continuat să activeze anul întreg, fie prin

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Secția tehnică și urbanistică (condusă de Ing. N. Profiri), Secția cooperatistică (condusă de V. Ghenzul). Secțiile care au continuat să activeze anul întreg, fie prin ședințe intime cu membrii secției, fie prin comunicări publice, sunt numai următoarele cinci: secțiile economică, sociologică, tehnică, agricolă și juridică. Activitatea institutului de la înființare și până astăzi s-a desfășurat în două mari direcții: conferințe publice și cercetări monografice. Secția economică a organizat două mari cicluri de conferințe: primul la Sala Eparhială în zilele de duminică

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mai 1936); H. Vasiliu, „Industrializarea producției agricole” (29 mai 1936). Secția economică și Secția tehnică și urbanistică au elaborat câte un plan de cercetare monografică a Chișinăului cu privire specială asupra vieții economice și a situației edilitare a orașului. Secția sociologică a organizat în lunile decembrie 1934 și ianuarie-februarie 1935, în vederea cercetărilor monografice de la Iurceni, șapte ședințe cu membrii secției la care s-au discutat și s-au interpretat teoriile și metodele monografiei sociologice din publicațiile Institutului Social Român. La aceste

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
și a situației edilitare a orașului. Secția sociologică a organizat în lunile decembrie 1934 și ianuarie-februarie 1935, în vederea cercetărilor monografice de la Iurceni, șapte ședințe cu membrii secției la care s-au discutat și s-au interpretat teoriile și metodele monografiei sociologice din publicațiile Institutului Social Român. La aceste șapte ședințe s-au mai adăugat încă șase, ținute în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
La aceste șapte ședințe s-au mai adăugat încă șase, ținute în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai de cele peste 100

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Român al Basarabiei va deveni cu timpul instituția care să îmbrățișeze în câmpul cercetărilor sale problemele sociale cele mai însemnate, care își caută o soluționare în această provincie românească. Primit la redacție: mai 2005 Profesorul Henri H. Stahl și Școala sociologică de la București Ioan Mihăilescu Universitatea București Articolul tratează contribuția științifică originală a prof. H.H. Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
soluționare în această provincie românească. Primit la redacție: mai 2005 Profesorul Henri H. Stahl și Școala sociologică de la București Ioan Mihăilescu Universitatea București Articolul tratează contribuția științifică originală a prof. H.H. Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Mihăilescu Universitatea București Articolul tratează contribuția științifică originală a prof. H.H. Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În mod paradoxal, originalitatea științifică a operei profesorului Henri H. Stahl a fost mai larg și mai complet percepută

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În mod paradoxal, originalitatea științifică a operei profesorului Henri H. Stahl a fost mai larg și mai complet percepută în afara țării decât în

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
a fost confruntat și cu alte modalități de percepție, de tip politic, ce au influențat percepția științifică. În perioada de tinerețe și de început de maturitate a profesorului Stahl, sociologia din România era dominată de figura impunătoare a șefului Școlii sociologice de la București - Dimitrie Gusti. Profesorul Stahl avea un statut special în cadrul Școlii; poziția sa socială îi permitea o mare independență financiară și, prin aceasta, și o mare libertate în activitatea sa științifică. Profesorul Gusti își alegea colaboratori capabili să lucreze

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
sensibil și la preocupările originale ale elevilor și colaboratorilor săi, chiar dacă acestea erau îndepărtate de preocupările sale teoretice și metodologice. La fel a procedat și cu profesorul Stahl. A fost mulțumit că acesta a elaborat o lucrare despre tehnica monografiilor sociologice pe baza teoriei gustiene și o monumentală monografie sociologică a satului Nerej din Vrancea și i-a acceptat lucrările de sociologie istorică, ce nu se subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
săi, chiar dacă acestea erau îndepărtate de preocupările sale teoretice și metodologice. La fel a procedat și cu profesorul Stahl. A fost mulțumit că acesta a elaborat o lucrare despre tehnica monografiilor sociologice pe baza teoriei gustiene și o monumentală monografie sociologică a satului Nerej din Vrancea și i-a acceptat lucrările de sociologie istorică, ce nu se subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
fost mulțumit că acesta a elaborat o lucrare despre tehnica monografiilor sociologice pe baza teoriei gustiene și o monumentală monografie sociologică a satului Nerej din Vrancea și i-a acceptat lucrările de sociologie istorică, ce nu se subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
lucrare despre tehnica monografiilor sociologice pe baza teoriei gustiene și o monumentală monografie sociologică a satului Nerej din Vrancea și i-a acceptat lucrările de sociologie istorică, ce nu se subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit, actualitatea lucrărilor în domeniul științelor sociale este

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
și i-a acceptat lucrările de sociologie istorică, ce nu se subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit, actualitatea lucrărilor în domeniul științelor sociale este relativ scurtă. Realitatea socială se schimbă rapid, încât aspectele prezentate în studiile sociale devin în scurt timp istorie. Unele

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
concentrează predominant pe studiul prezentului, trebuie să studieze și trecutul, măcar din perspectiva că situația prezentă este determinată, într-o măsură mai mare sau mică, de situația trecută. Deși au trecut peste 70 de ani de la apariția lucrării Tehnica monografiilor sociologice, actualitatea sa este aproape integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mai mare sau mică, de situația trecută. Deși au trecut peste 70 de ani de la apariția lucrării Tehnica monografiilor sociologice, actualitatea sa este aproape integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în cercetările actuale din colectivitățile rurale. Aceasta nu înseamnă că, timp de 70 de ani, satele din România nu s-au

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
aspecte complet noi, care nici nu puteau fi anticipate în urmă cu 70 de ani. Monografierea unui sat în prezent ar impune completarea îndrumarului din 1934 cu ghiduri noi de studiere a unor aspecte din comunitățile rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică nu formează un corp complet unitar cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
în prezent ar impune completarea îndrumarului din 1934 cu ghiduri noi de studiere a unor aspecte din comunitățile rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică nu formează un corp complet unitar cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub acest

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
studiere a unor aspecte din comunitățile rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică nu formează un corp complet unitar cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub acest aspect, Henri H. Stahl se manifestă respectuos față de concepția teoretică a maestrului

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]