6,791 matches
-
și pe cât posibil, calitativ. Indicatorii de eficiență economică se pot împărți după mai multe criterii. Unul dintre criterii se referă la modul și măsura în care indicatorii de eficiență economică măsoară (cuantifică) factorul timp. În acest sens, ei pot fi statici și dinamici. Un rol important îl au cei dinamici, care aduc toate valorile dispersate în timp la un singur moment, care, de regulă, este cel actual. Acest procedeu poartă numele de tehnica actualizării. În ceea ce privește simbolul a, acesta reprezintă eficiența anuală
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de bani este cu atât mai importantă (are o valoare economică mai mare) cu cât dispui de ea mai repede, fiindcă o poți folosi eficient și suma respectivă se fructifică, se multiplică, aduce un profit. Investiția actualizată, ca și cea statică, are aceeași mărime atât pentru analiza economică (făcută prin prisma economiei naționale), cât și pentru analiza financiară (efectuată la nivel microeconomic, prin prisma omului de afaceri). b) Cheltuielile de producție. Reprezintă un indicator de volum ce cuantifică efortul făcut pentru
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de praf un leș. Numai artistul este cinstit, și-a amintit Faulques. Și și-a zis că poate era adevărat, că fotografia putuse fi cinstită când era ingenuă și imperfectă, la Începuturi, când aparatul fotografic putea să capteze doar obiecte statice și când pe vechile plăci orașele apăreau ca niște scene pustii, unde oamenii și animalele erau trăsături trecătoare, urme imprecise și fantomatice atât de asemănătoare celor din altă fotografie, posterioară, făcută la Hiroshima pe 6 august 1945: urmele unei siluete
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Astfel surdinizate, aprecierile sale trebuie privite ca aparținând, În egală măsură, unui scriitor și unui personaj. Incomod pentru dușmani, el e la fel de puțin comod pentru puținii prieteni care i-au mai rămas. Teoretician al acțiunii, el e, În realitate, un static. Un leneș, un caracter slab, care ascunde sub aceste măști tot ce detestă mai mult: dezgusturile sale, disprețurile, scârbele, ranchiunele, ororile, urile. Cu toate acestea, nota dominantă a spiritului său e... elegia. Nu-i rămâne, desigur, decât să se accepte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
homeostazia, prin mișcare, atunci când aceasta a fost afectată, diminuată, pierdută parțial. Neavând ca scop o abordare aprofundată a conceptului, evidențiem doar faptul că aplicațiile kinesiologiei în interesul omului includ aspectele de: biomecanică a gesturilor / actelor de mișcare (postură, locomoție, poziții statice și dinamice, aplicații ale legilor fizicii și mecanicii asupra omului etc.); reabilitare / reeducare / educare / creștere / dezvoltare / relaxare prin tehnici, metode și procedee specifice în cadrul diferitelor terapii (terapie prin efort fizic, terapie ocupațională, profilaxie, performanță, terapie prin recreere fizică / psihică etc.
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
15-20 minute organismul trebuie să-și adapteze funcțiile și structurile anatomice la specificul efortului. Această durată nu este ușor de atins, mai ales de către începători, care aleargă de multe ori aceste 30 minute în reprize, intercalate cu mers sau pauză statică (pasivă), nefăcând altceva decât să se deshidrateze și să-și supună organismul al efort, fără a beneficia de ceea ce urmăresc. Bineînțeles, un începător în practicarea joggingului nu va putea din primele ședințe să ajungă la 30 minute de alergare continuă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a devenirii tuturor celor ce sînt (ontologică de tip heraclitian sau hegelian, care, profană fiind, ar putea să fie cu totul "mincinoasă" în raport cu cea prin care devenirea lui Dumnezeu însuși poate fi descrisă) rezultă că perfecțiunea este prin ea însăși statică, că în spațiul existenței sale nimic nu mai este de făcut și că, în consecință, nimic nu mai trebuie și implicit nu mai poate să se miște. Și atunci, ce a făcut totuși posibil actul exteriorizării lui Dumnezeu în creația
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să depășesc limitele acestei definiții în așa fel încît să pot include aici și afirmații care apar doar sub forma gîndurilor, ca făcînd parte dintr-un dialog interior, și care nu sînt spuse sau scrise. Desigur, minciunile nu sînt ceva static; dacă se spune o minciună, acest lucru are consecințe nu numai pentru cel indus în eroare, ci și pentru autorul ei, fiind posibil ca, de la un moment dat, ceea ce a fost inițial o păcăleală să devină cu totul altceva. Vom
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
grupe musculare ale organismului uman; b) Forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman. 2) În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a) Forță statică (sau „izometrică”), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b) Forță dinamică (sau „izotonică”), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști („frenatori”), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c) Forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3) În funcție de capacitatea de efort (în relație cu „puterea” individuală), forța se clasifică în: a) Forță absolută (sau maximă), manifestată într o mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în funcție de vârstă, dezvoltarea forței: : în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 5 ani, se va evita antrenamentul de forță pură; între 6/7 și 10 ani vom pune accentul pe dezvoltarea forței, prin folosirea exercițiilor dinamice, evitându-se exercițiile statice; între 10 și 14/15 ani cuplul forță-viteză poate fi dezvoltat fără restricții utilizându-se exerciții în care încărcătura este propriul corp sau greutăți de circa 1-2 kilograme; Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingii c.1. De pe loc; c.2. Din mișcare (în timpul conducerii). d. Conducerea mingii d.1.Cu interiorul labei piciorului; d.2.Cu exteriorul labei piciorului; d.3.Cu șiretul plin. e. Mișcarea înșelătoare e.1.Cu trunchiul din poziție statică și din deplasare; e.2. Cu piciorul din poziție statică și din deplasare; e.3. Cu capul (privirea). f. Lovirea mingii cu capul f.1. De pe loc cu un picior înainte; f.2. De pe loc cu picioarele pe aceeași linie
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conducerii). d. Conducerea mingii d.1.Cu interiorul labei piciorului; d.2.Cu exteriorul labei piciorului; d.3.Cu șiretul plin. e. Mișcarea înșelătoare e.1.Cu trunchiul din poziție statică și din deplasare; e.2. Cu piciorul din poziție statică și din deplasare; e.3. Cu capul (privirea). f. Lovirea mingii cu capul f.1. De pe loc cu un picior înainte; f.2. De pe loc cu picioarele pe aceeași linie; f.3. Spre lateral; f.4. Spre înapoi; f.5
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
talpa, înainte - înapoi, lateral, cu ambele picioare; rostogolirea mingii cu partea internă a labei piciorului: înainte - înapoi, lateral, cu ambele picioare; rostogolirea mingii cu partea externă a labei piciorului: înainte - înapoi, lateral, cu ambele picioare; combinații de rostogoliri ale mingii, static și la liberă alegere; combinații de rostogoliri ale mingii, la liberă alegere, din ușoară deplasare; Dintre procedeele tehnico-tactice de bază ale jocului care condiționează practicarea jocului bilateral, sub forma minifotbalului, în clasele I-II vor fi predate următoarele: 1. Lovirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se dezvoltă simultan cu orientarea în spațiu. Îmbunătățirea calităților mușchilor și mai ales a laturii funcționale care condiționează viteza, sporește capacitatea de forță în regim de viteză sub forma detentei, a vitezei în regim de rezistență și capacitatea de efort static moderat. Capacitatea de rezistență este mai redusă mai ales rezistența cardio-vasculară, fapt ce impune acționarea sistematică cu mijloace bine alese și dozate pentru dezvoltarea ei. Trebuie să se antreneze grupe musculare mari care să permită activitatea nestingherită a aparatului cardio
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un genunchi și pe un picior; semisfoara și sfoara (fete); podul de jos; stând pe omoplați; stând pe cap (băieți); stând pe mâini cu sprijin. Elemente dinamice: rulări înapoi; rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit; rostogolire
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în aer Săritura cu bătaie în zonă precizată Săritura în înălțime prin pășire 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării” Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente statice: cumpăna pe un picior; podul de jos (băieți) și de sus (fete); stând pe mâini; Elemente dinamice: rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în depărtat și din depărtat în ghemuit; răsturnare lentă înainte și înapoi (fete); roata laterală; stând pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1½ pași în aer: sărituri cu bătaie în zonă precizată. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Aruncarea mingii de oină, cu elan, la distanță. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Înlănțuiri de 2-3 elemente acrobatice statice și dinamice cuprinzând elementele însușite în clasele anterioare: podul de sus (fete); stând pe cap (băieți); stând pe mâini; sfoara (fete). Elemente dinamice: rostogolire înainte din ghemuit în depărtat; rostogolire înapoi cu picioarele apropiate și întinse; roata laterală; răsturnare lentă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
3. Aruncări Elemente din „școala aruncării”: aruncări azvârlite și lansate cu o mână; aruncări lansate și împinse cu ambele brațe. Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță: elanul; blocarea; mișcarea brațului; traiectoria optimă. Gimnastica 1. Gimnastică acrobatică Elemente acrobatice statice și dinamice: înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; linii acrobatice alcătuite din 3-4 elemente; exercițiu acrobatic liber ales. 2. Sărituri la aparate săritura cu rostogolire înainte pe ladă; săritura în ghemuit pe lada așezată transversal, urmată de săritura
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale se concentrează pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale se concentrează pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de sărăcie. Și acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional al altui proces
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de sărăcie. Și acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional al altui proces mult mai complex, multidimensional, dinamic, de excluziune socială care are drept rezultat starea de deprivare relativă. Whelan (1991) definește trei tipuri de deprivare
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ideologii particulare aflate în competiție procedurală) se manifestă și a cărui evoluție o poate influența, decisiv sau secundar, în funcție de anumite condiții socio-istorice (înțelese în sens contingent, nepredictibil și, deci, non-determinist). Nu este vorba, mă grăbesc să adaug, despre un cadru static, fie și pentru simplul motiv că, așa cum subliniază unii teoreticieni contemporani, "humanity is a project in the making"7. Ca să exemplific, indic faptul că societatea democratică de factură occidentală din contemporaneitate poate fi considerată produsul unei proiecții ideologice, din moment ce instituțiile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
precondiția prinipală a unui angajament efectiv al științelor sociale în lumea cunoașterii este o recunoaștere a pluralității și diversității cunoștințelor"53. Dincolo de această pluralitate a formelor cunoașterii, societatea contemporană este una în care procesul acumulării de cunoștințe nu este unul static, ci aflat într-o permanentă transformare, dată fiind presiunea socială de a oferi soluții în circumstanțe mereu schimbătoare. Problema este una acută, așadar, și pentru cunoașterea științifică, al cărei "sanctuar" a fost a fost "deconstruit" încă din a doua jumătate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
esența sa: "Peisagist prin vocație, el se implică spațiului ... fiind Înzestrat cu nesațul de lume, de goană, de largă respirație. Succesiunea planurilor dispuse În registre pe verticală, jocul diagonalelor, utilizarea cu succes a perspectivei aeriene ... cromatica, abil folosită În sugerarea staticului și dinamicului ... sînt cîteva dintre elementele de limbaj ce-i susțin intenția ... În fugile sale există și momente de respiro, de simplă tălmăcire În vizual a pitorescului locului, de comuniune cu specificul său" (Fl. Iașului, nr. 12551, 1987Ă. Cel mai
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]