7,897 matches
-
dacă nu ar fi utilizat verbul "a simți", caracteristic vorbirii tinerilor, s-ar fi plasat într-un univers străin de cel al tinerilor. 3. Italicele Ghilimelele și italicele Ca și ghilimelele, italicele se utilizează atît pentru autonomie: Pisică este un substantiv feminin. cît și pentru modalizarea autonimică: Paul este foarte specializat. Există însă și diferențe între cele două semne grafice: - ghilimelele se adaugă la enunț, în timp ce italicele sînt încorporate în enunț: este însă numai o schimbare de caractere. Nimic nu împiedică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se distanțează, fără însă ca și co-enunțiatorul să perceapă clar ruptura dintre cele două puncte de vedere. 16 TIPURI DE DESEMNĂRI 1. Diverse moduri de indicare a referentului Instrucțiuni pentru identificarea referentului Pe parcursul capitolelor precedente am utilizat noțiuni precum: deictic, substantiv propriu, grup nominal cu determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei limbi dispun, într-adevăr, de mijloace diverse pentru a desemna un referent, diverse
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
diverse pentru a desemna un referent, diverse moduri de indicare a referentului. Pentru a relua o afirmație celebră a lui Pascal, nu este același lucru să ne referim la Paris spunînd "Paris" sau "acest oraș". Pentru a accede la referentul substantivului propriu "Paris", co-enunțiatorul trebuie de fapt să facă apel la competența sa enciclopedică; în schimb, pentru a identifica referentul expresiei "acest oraș", el trebuie să țină cont de mediul enunțării. La drept vorbind, un enunț nu face referire: enunțiatorul este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pierdere a cunoștinței, targă, transportarea la spitalul din Antibe pe care victima ar putea să-l părăsească astăzi dacă starea sa nu suferă nici o complicație. Jean-Luc Thomas, L'Équipe, 1 februarie 1993 Textele conțin desemnări de diverse tipuri, în special substantive proprii de locuri ("Antibe", "Esclainvillers", "Ailly-sur-Noye") sau de persoane ("Adams", "Carter", "Sretenovic" etc.); substantive cu determinant nehotărît ("o locuitoare de 82 de ani", "un tip bine"), cu determinant hotărît ("mingea", "Antibezul"), cu determinant demonstrativ ("această octogenară" etc.), pronume ("el", "lui
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să-l părăsească astăzi dacă starea sa nu suferă nici o complicație. Jean-Luc Thomas, L'Équipe, 1 februarie 1993 Textele conțin desemnări de diverse tipuri, în special substantive proprii de locuri ("Antibe", "Esclainvillers", "Ailly-sur-Noye") sau de persoane ("Adams", "Carter", "Sretenovic" etc.); substantive cu determinant nehotărît ("o locuitoare de 82 de ani", "un tip bine"), cu determinant hotărît ("mingea", "Antibezul"), cu determinant demonstrativ ("această octogenară" etc.), pronume ("el", "lui"), ambreiori ("astăzi"). Această diversitate de tipuri de desemnare nu implică o diversitate echivalentă a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1994 Aceste două grupuri nominale au doi referenți, dar care rezultă de fapt dintr-o înlănțuire de referințe. Pentru a înțelege la ce se referă "cel mai frumos hotel din Lavandou", trebuie să analizăm sintagma în două componente ierarhizate: un substantiv propriu de loc, "Lavandou", servește drept punct de sprijin pentru a face referire la "cel mai frumos hotel din Lavandou". Înlănțuirea este și mai complexă pentru "cantina celebrelor bande ale lui Eddie Barclay și Johnny Halliday": cele două nume de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la un grup care nu are decît un referent și anulează constituenții de la nivelele inferioare: în text, enunțiatorul nu face referire la Lavadou, ci la un hotel, nu la Johnny Halliday sau la o bandă, ci la un restaurant. 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît De fiecare dată cînd putem utiliza un substantiv propriu, am putea utiliza, pentru a desemna același referent, un grup nominal cu articol hotărît: "Les Roches" sau "hotelul cel mai frumos din Lavadou", "Paris" sau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
inferioare: în text, enunțiatorul nu face referire la Lavadou, ci la un hotel, nu la Johnny Halliday sau la o bandă, ci la un restaurant. 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît De fiecare dată cînd putem utiliza un substantiv propriu, am putea utiliza, pentru a desemna același referent, un grup nominal cu articol hotărît: "Les Roches" sau "hotelul cel mai frumos din Lavadou", "Paris" sau "orașul cel mai populat din Franța" etc. Grupul nominal determinat de articolul hotărît care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nominal determinat de articolul hotărît care poate astfel să desemneze un individ ("mașina albastră") sau o pluralitate de indivizi ("copiii lui Jules") se numește descriere cu articol hotărît. Desemnările cu ajutorul articolului hotărît intră în concurență cu cele realizate cu ajutorul unui substantiv propriu numai prin anumite valori. Într-adevăr, un grup nominal cu articol hotărît poate desemna atît o clasă (valoare numită "generică", ca în "Omul este muritor"), cît și un grup (valoare generalizatoare: "Francezii au votat bine"). Descrierea cu articol hotărît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a identifica despre care referent este vorba. Pentru a face aceasta, el are dreptul să presupună că referentul este unic și accesibil plecînd de la context, în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
referentul este unic și accesibil plecînd de la context, în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat: pentru că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat: pentru că trăiește acolo, pentru că l-a vizitat, îl cunoaște
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat: pentru că trăiește acolo, pentru că l-a vizitat, îl cunoaște de la orele de geografie sau de la știri etc. Substantivele proprii ("Howard", "Esclainvillers" etc.) nu spun nimic despre caracteristicile indivizilor care sînt astfel desemnați. Bineînțeles, pentru numele de persoane există obiceiuri care ne fac să gîndim că "Paul" se utilizează mai ales pentru oameni decît pentru locuri sau animale, că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un prenume din țările cu tradiție creștină, rezervat sexului masculin. Dar nu este o necesitate atașată numelor proprii ca atare; dacă descopăr că "Paul" face referință la o pisică sau la un sat din Normandia, nu ar fi nimic anormal. Substantivul propriu nu distinge nici măcar un individ de alți indivizi cu același nume: pot astfel exista mai mulți "Howard" sau mai multe sate numite "Fontenay". Pentru ca să existe substantiv propriu, trebuie ca la un moment dat acest substantiv să fi fost atribuit
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o pisică sau la un sat din Normandia, nu ar fi nimic anormal. Substantivul propriu nu distinge nici măcar un individ de alți indivizi cu același nume: pot astfel exista mai mulți "Howard" sau mai multe sate numite "Fontenay". Pentru ca să existe substantiv propriu, trebuie ca la un moment dat acest substantiv să fi fost atribuit de oameni unui anumit referent, să fi existat ceea ce unii filosofi ai limbajului numesc "act de botez". De fapt, întrebări de tipul "cine a numit pisicile pisici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ar fi nimic anormal. Substantivul propriu nu distinge nici măcar un individ de alți indivizi cu același nume: pot astfel exista mai mulți "Howard" sau mai multe sate numite "Fontenay". Pentru ca să existe substantiv propriu, trebuie ca la un moment dat acest substantiv să fi fost atribuit de oameni unui anumit referent, să fi existat ceea ce unii filosofi ai limbajului numesc "act de botez". De fapt, întrebări de tipul "cine a numit pisicile pisici? cînd, unde?" sînt absurde, în timp ce ele sînt legitime cînd
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
atribuit de oameni unui anumit referent, să fi existat ceea ce unii filosofi ai limbajului numesc "act de botez". De fapt, întrebări de tipul "cine a numit pisicile pisici? cînd, unde?" sînt absurde, în timp ce ele sînt legitime cînd este vorba de substantive proprii, chiar dacă în multe cazuri este imposibil să răspundem la ele. Odată atribuite, referința substantivului propriu trebuie să rămînă stabilă în comunitate: dacă jucătorul "Carter" își schimbă echipa de baschet și joacă la Mans, vom putea să-i atribuim alte
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
act de botez". De fapt, întrebări de tipul "cine a numit pisicile pisici? cînd, unde?" sînt absurde, în timp ce ele sînt legitime cînd este vorba de substantive proprii, chiar dacă în multe cazuri este imposibil să răspundem la ele. Odată atribuite, referința substantivului propriu trebuie să rămînă stabilă în comunitate: dacă jucătorul "Carter" își schimbă echipa de baschet și joacă la Mans, vom putea să-i atribuim alte descrieri cu articol hotărît (de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în comunitate: dacă jucătorul "Carter" își schimbă echipa de baschet și joacă la Mans, vom putea să-i atribuim alte descrieri cu articol hotărît (de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar va rămîne întotdeauna "Carter". Inconvenientele substantivului propriu Concurența dintre substantivele proprii și descrierile cu articol hotărît în desemnarea unor referenți individuali nu privește decît un ansamblu foarte redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza care cade
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Carter" își schimbă echipa de baschet și joacă la Mans, vom putea să-i atribuim alte descrieri cu articol hotărît (de exemplu, el nu va mai fi "antibezul", ci "manezul"), dar va rămîne întotdeauna "Carter". Inconvenientele substantivului propriu Concurența dintre substantivele proprii și descrierile cu articol hotărît în desemnarea unor referenți individuali nu privește decît un ansamblu foarte redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza care cade în acest moment din
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
redus de referenți. Dacă, a priori, orice ființă poate face obiectul unei descrieri cu articol hotărît ("frunza care cade în acest moment din stejar", "mingea din meciul Pau-Antibe" etc.), numai unui număr foarte mic de referenți le este atribuit un substantiv propriu. Într-adevăr, nu dăm un nume propriu decît ființelor care sînt frecvent evocate, relativ stabile în spațiu și timp, și care au o importanță socială sau afectivă. Pentru a evita supraîncărcarea memoriei locutorilor, dar și pentru rațiuni de înțelegere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care au o importanță socială sau afectivă. Pentru a evita supraîncărcarea memoriei locutorilor, dar și pentru rațiuni de înțelegere, dacă unul dintre co-enunțiatori nu împărtășește exact aceleași experiențe ca și celălalt, el va fi incapabil să identifice referentul corespunzător unor substantive proprii: dacă numesc "Ektra" piciorul stîng al scaunului meu, există puține șanse pentru ca un posibil co-enunțiator să știe ce desemnez prin aceasta. A priori, munca co-enunțiatorului este, în funcție de punctul de vedere, mai mult sau mai puțin dificilă în cazul substantivelor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
substantive proprii: dacă numesc "Ektra" piciorul stîng al scaunului meu, există puține șanse pentru ca un posibil co-enunțiator să știe ce desemnez prin aceasta. A priori, munca co-enunțiatorului este, în funcție de punctul de vedere, mai mult sau mai puțin dificilă în cazul substantivelor proprii decît în cazul descrierilor cu articol hotărît: - mai ușoară, pentru că substantivul propriu vizează direct referentul său: a face referire cu ajutorul expresiei "Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
șanse pentru ca un posibil co-enunțiator să știe ce desemnez prin aceasta. A priori, munca co-enunțiatorului este, în funcție de punctul de vedere, mai mult sau mai puțin dificilă în cazul substantivelor proprii decît în cazul descrierilor cu articol hotărît: - mai ușoară, pentru că substantivul propriu vizează direct referentul său: a face referire cu ajutorul expresiei "Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
descrierilor cu articol hotărît: - mai ușoară, pentru că substantivul propriu vizează direct referentul său: a face referire cu ajutorul expresiei "Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]