7,731 matches
-
alcătuit din totalitatea cetățenilor români, participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanți care pe durata mandatului acordat constituie factori de decizie în numele și pe seama întregului popor, în cea de-a doua ipoteză deținătorul puterii de stat exercită suveranitatea în mod direct, nemijlocit, printr-o modalitate eficientă și clară de consultare a voinței populare cu privire la probleme esențiale, generale, cu efecte importante asupra societății în ansamblu. 2. Voința majorității - principiu al democrației constituționale 2.1. Potrivit dispozițiilor art. 90 din
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
trebuie să reflecte voința majorității cetățenilor, manifestată direct sau mediat. Principiul majorității este singura consecință posibilă a modelului democratic, care stipulează existența unor cetățeni cu drepturi politice depline, care cunosc totodată conflictele de opinie și de interese de la nivelul societății. Suveranitatea poporului nu poate fi concretizată decât prin respectarea principiului majorității ca bază a tuturor acțiunilor politice. Însă, a recunoaște principiul majorității nu înseamnă că politicienii responsabili trebuie să încerce să urmeze orice opinie publică susținută de mase. Acesta este motivul
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
1) din Legea fundamentală, "în serviciul poporului". Aceasta implică reprezentarea în lupta politică din Parlament a dezbaterilor politice din societate, a opiniilor, a ideilor ce au ca sursă diferitele categorii sociale, politice, economice sau culturale. În această manieră, poporul, titularul suveranității naționale, își exercită suveranitatea nu numai cu prilejul procesului electiv, ci pe întreaga durată a mandatului oferit parlamentarului aflat în serviciul său. 2.3. Mutatis mutandis, în cadrul procedurii consultării populare pe calea referendumului, poporul își manifestă voința, în urma dezbaterii publice
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
în serviciul poporului". Aceasta implică reprezentarea în lupta politică din Parlament a dezbaterilor politice din societate, a opiniilor, a ideilor ce au ca sursă diferitele categorii sociale, politice, economice sau culturale. În această manieră, poporul, titularul suveranității naționale, își exercită suveranitatea nu numai cu prilejul procesului electiv, ci pe întreaga durată a mandatului oferit parlamentarului aflat în serviciul său. 2.3. Mutatis mutandis, în cadrul procedurii consultării populare pe calea referendumului, poporul își manifestă voința, în urma dezbaterii publice cu privire la o problemă importantă
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, Curtea a reținut că aceasta reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorității cetățenilor reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunțe cu privire la sancționarea sau nu a Președintelui României
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
sunt autorități ale statului care, fie sunt alese în mod direct de corpul electoral conform regulii majorității (Președintele), fie sunt învestite ori funcționează în baza aceleiași reguli a majorității (Guvernul și Parlamentul). Or, nu se poate susține că, pentru deținătorul suveranității naționale - poporul, regula de stabilire a rezultatului votului și de determinare a valabilității unui referendum - instrument al democrației directe cu efecte în plan politic și juridic, să fie aceea a unui prag de 30%, așa cum stabilește legea supusă examinării Curții
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
și cu bună-credință a prevederilor Constituției. Această reglementare încalcă, pe lângă normele constituționale cu valoare de principiu în stabilirea sensului noțiunii de "majoritate", și art. 2 alin. (2) din Constituție care stabilește că "Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu." Or, prin raportare la totalitatea persoanelor înscrise în listele electorale permanente, procentul de 30% de participanți la referendum constituie un grup pe care legiuitorul ordinar îl apreciază suficient de reprezentativ pentru a-l abilita să decidă cu privire la
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
de 30% de participanți la referendum constituie un grup pe care legiuitorul ordinar îl apreciază suficient de reprezentativ pentru a-l abilita să decidă cu privire la probleme de interes național. Reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noțiunea de reprezentativitate și de suveranitate națională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populației, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democrației constituționale. 4.4. În lipsa unei participări de cel puțin 50% plus unu din corpul electoral, s-ar ajunge la
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
În lipsa unei participări de cel puțin 50% plus unu din corpul electoral, s-ar ajunge la neîndeplinirea unei condiții esențiale pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, care constituie premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului. Prin modificarea legii, Parlamentul a încălcat atât prevederile art. 2 din Constituție, întrucât admite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitatea populară, cât și Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 10 iulie 2012 , prin care
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente." Curtea reținea că aceasta reprezintă "o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală." Or, se ridică întrebarea: care sunt elementele noi care au intervenit în intervalul de un an de la data pronunțării acestei decizii de natură să determine o reevaluare
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
Capitolul I Principii generale Articolul 1 Mandatul reprezentativ (1) Deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român, prin care acesta își exercită suveranitatea, în condițiile prevăzute de Constituție și de legile țării. ... (2) În exercitarea mandatului deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. ... (3) Orice mandat imperativ este nul. ... Capitolul II Validarea și regimul mandatului Articolul 2 Procedura validării (1) Deputații și senatorii
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253188_a_254517]
-
în fața plenului Camerei din care face parte, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor: ... "Jur credință patriei mele România; Jur să respect Constituția și legile țării; Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor; Așa să mă ajute Dumnezeu". (2) Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, care se înlocuiește cu formula
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253188_a_254517]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2016 Capitolul I Principii generale Articolul 1 Mandatul reprezentativ (1) Deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român, prin care acesta își exercită suveranitatea, în condițiile prevăzute de Constituție și de legile țării. ... (2) În exercitarea mandatului deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. ... (3) Orice mandat imperativ este nul. ... Capitolul II Validarea și regimul mandatului Articolul 2 Procedura validării (1) Deputații și senatorii
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*republicată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253591_a_254920]
-
în fața plenului Camerei din care face parte, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor: ... "Jur credință patriei mele România; Jur să respect Constituția și legile țării; Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor; Așa să mă ajute Dumnezeu." (2) Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, care se înlocuiește cu formula
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*republicată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253591_a_254920]
-
Avocatul Poporului, directorii serviciilor de informații), precum și regulile de organizare și funcționare ale fiecărei Camere. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale Parlamentului, autoritate reprezentativă prin care poporul român își exercită suveranitatea națională, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Constituție. 3. Din coroborarea dispozițiilor constituționale, apare cu evidență că legile și regulamentele parlamentare sunt acte normative distincte, cu obiect de reglementare diferit. Astfel, în vreme ce legea reglementează totalitatea relațiilor sociale, fiind adoptată
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1, cuprinzând articolele 47^1 și 47^2, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL VIII^1 Emiterea și comercializarea timbrelor și efectelor poștale Art. 47^1. - (1) Timbrele și efectele poștale sunt o manifestare a suveranității statului și vor fi emise și puse în circulație numai sub autoritatea statului. (2) Emiterea, punerea și retragerea din circulație a timbrelor și a efectelor poștale, precum și distribuirea și comercializarea acestora se realizează de către Societatea Comercială «Romfilatelia» - S.A., persoană juridică
LEGE nr. 187 din 25 iunie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252834_a_254163]
-
procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani." 55. Prevederile relevante ale Legii nr. 51/1991 dispun: Articolul 3 "Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României următoarele: a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român; ... b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine [...]; ... c) trădarea prin ajutarea inamicului; ... d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice interceptarea convorbirilor în litigiu. 110. Cu certitudine, Curtea nu se poate substitui statelor semnatare ale Convenției în definirea intereselor lor naționale, domeniu care aparține în mod tradițional nucleului dur al suveranității statale (Stoll, citată anterior, pct. 137). De asemenea, Curtea nu are sarcina, atunci când exercită controlul său, de a se substitui instanțelor interne competente, ci de a verifica din perspectiva art. 10 hotărârile pe care acestea le-au pronunțat în temeiul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism și contribuie, prin rolul său, la garantarea suveranității, independenței, autorității, unității și securității statului, democrației constituționale pe întregul teritoriu național, atât în timp de pace, cât și în situații de criză. Așadar, Curtea constată că rațiunea înființării Jandarmeriei Române, ca instituție specializată a statului, corespunde, prin rolul atribuit
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
pot dispune, în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din România; 7. procese referitoare la abordajul navelor sau coliziunea aeronavelor, precum și cele referitoare la asistența sau la salvarea unor persoane sau unor bunuri în marea liberă ori într-un spațiu nesupus suveranității vreunui stat, dacă: a) nava sau aeronava arborează pavilionul român sau, după caz, este înmatriculată în România; ... b) locul de destinație sau primul port ori aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se găsește pe teritoriul României; ... c) nava sau
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250195_a_251524]
-
responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian, denumite Regiunea de informare a zborurilor București și Regiunea de informare a zborurilor Sofia; ... d) teritoriu înseamnă suprafețele terestre și apele teritoriale limitrofe acestora asupra cărora România, respectiv Republica Bulgaria își exercită suveranitatea, în conformitate cu legislația internațională; ... e) Autoritatea Națională de Supervizare înseamnă organismul sau organismele desemnate de fiecare parte, în conformitate cu definiția din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 care stabilește cadrul pentru crearea cerului
ACORD din 12 decembrie 2011 între România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian "DANUBE FAB". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246074_a_247403]
-
2. Acordul stabilește cadrul în baza căruia părțile vor coopera în domeniul managementului traficului aerian/furnizării serviciilor de navigație aeriană pentru traficul aerian general în spațiul aerian DANUBE FAB. 2.3. Acordul se aplică spațiului aerian DANUBE FAB. Articolul 3 Suveranitatea Acordul nu aduce prejudicii suveranității părților, precum și politicilor lor privind apărarea și securitatea națională și nici obligațiilor internaționale privind menținerea păcii și a securității internaționale. Articolul 4 Scopul DANUBE FAB Scopul DANUBE FAB constă în optimizarea managementului traficului aerian/furnizării
ACORD din 12 decembrie 2011 între România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian "DANUBE FAB". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246074_a_247403]
-
baza căruia părțile vor coopera în domeniul managementului traficului aerian/furnizării serviciilor de navigație aeriană pentru traficul aerian general în spațiul aerian DANUBE FAB. 2.3. Acordul se aplică spațiului aerian DANUBE FAB. Articolul 3 Suveranitatea Acordul nu aduce prejudicii suveranității părților, precum și politicilor lor privind apărarea și securitatea națională și nici obligațiilor internaționale privind menținerea păcii și a securității internaționale. Articolul 4 Scopul DANUBE FAB Scopul DANUBE FAB constă în optimizarea managementului traficului aerian/furnizării serviciilor de navigație aeriană în
ACORD din 12 decembrie 2011 între România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian "DANUBE FAB". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246074_a_247403]
-
un regim special cetățenilor Republicii Moldova, precum și persoanelor juridice de naționalitatea Republicii Moldova, în limitele permise de normele europene și de tratatele internaționale la care România este parte. ... Articolul 2 Limite Prin aplicarea prezentei legi nu se aduce nicio atingere independenței și suveranității Republicii Moldova. Capitolul II Statutul cetățenilor Republicii Moldova în relația cu România Articolul 3 Recunoașterea cetățeniei române (1) Procedura prevăzută de art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, atunci când petenții au calitatea de cetățeni
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]
-
Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) asupra tratamentului minorităților naționale aplicat de statele de origine, adoptat la 19-20 octombrie 2001, posibilitatea statelor de a adopta măsuri unilaterale referitoare la protecția minorităților lor trebuie să se bazeze pe respectul următoarelor principii: suveranitatea teritorială, regula pacta sunt servanda, relațiile pașnice între state și respectul drepturilor omului și al libertăților fundamentale - în special interdicția discriminării. Potrivit documentului, statele trebuie să se abțină să adopte măsuri unilaterale, care ar risca să compromită climatul de cooperare
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]