6,227 matches
-
a Clauzei îi revenea lui Wilbur Mills, președintele Comitetului de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților. După doar cîteva zile de la hotărîrea lui Nixon, Bogdan solicită o întrevedere cu Mills. Acesta îi refuză, însă, cererea 1433. Ambasadorul încercă atunci altă tactică: obținu sprijinul unui congresman din Washington, Robert B. Anderson. Ca fost secretar de Finanțe, pe vremea lui Eisenhower, Anderson era o figură familiară la Capitol Hill1434. În plus, interesul lui pentru Clauză era cît se poate de îndreptățit. Firma sa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politica Beijingului subminează unitatea comunistă 1446. Mai mult decît atît, pe cînd Ceaușescu era încă în China, Moscova desfășura manevre militare în sudul Uniunii Sovietice, lîngă Odessa, aproape de frontiera românească. Manevrele, numite Operațiunea Yug 71, se axau pe genul de tactici esențiale pentru o invazie a României, incluzînd atacuri de noapte, traversări de rîuri, precum și atacuri aeriene și amfibii 1447. După China, Ceaușescu a ajuns în Coreea de Nord, pentru a-l vizita pe Kim II Sung. În urma acestei vizite de șase zile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Particulare Externe și pentru cazul Bucureștiului 1488. El spera ca această măsură să încurajeze asocierea mai multor companii americane cu firme din România. Conștient fiind că timpul potrivit pentru asigurarea Clauzei se scurge cu pași repezi, Bogdan recursese la altă tactică: ceru ajutorul secretarului de stat Rogers. Acesta acceptă și îi scrise, pe 22 martie, o notă diplomatică lui Mills, în care arăta că Administrația "ar sprijini și ar considera binevenită o lege" care să dea președintelui dreptul de a negocia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mondale-Brooke nu conținea nici o mențiune care să condiționeze comerțul de emigrare sau de drepturile omului 1576. În ciuda acestor propuneri, Bogdan își dădea seama că legea privind Clauza pentru România are puține șanse să fie adoptată. De aceea, încercă o nouă tactică: solicită o întrunire cu Kissinger, pentru a discuta cu el despre un acord comercial pe termen lung1577. Cunoscute sub numele de LTA, (long-term agreements), aceste acorduri bilaterale prevedeau o serie de măsuri normative pentru comerț și un cadru legal pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturilor omului în țara gazdă. Kissinger a refuzat să le facă, însă, publice, declarînd că toate statele încalcă drepturile omului și că Statele Unite nu au nici un motiv să scoată în evidență cazuri particulare 1847. Congresul a încercat atunci o altă tactică. În 1976, acesta a înființat Comisia de Securitate și Cooperare în Europa (de la Helsinki) a Statelor Unite, CSCE. Această comisie bipartizană, care avea doisprezece membri supraveghea respectarea drepturilor omului atît în estul, cît și în vestul Europei. Legea îi cerea, de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de consum. Și totuși, fără un climat internațional favorabil, nu se putea realiza nici o îmbunătățire pe plan intern. Gorbaciov era conștient de interdependența și multilateralitatea relațiilor internaționale contemporane 2369. El voia să facă din "coexistența pașnică" nu doar un subterfugiu tactic care să se consume într-o clipită, "într-o răsuflare", ci chiar obiectivul pe termen lung al politicii externe sovietice. O politică externă conflictuală nu era compatibilă cu îmbunătățirea nivelului de trai al consumatorului. Acesta este și motivul pentru care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oriunde altundeva". România își menținea, de asemenea, unele "postùri" în politica externă pe care Statele Unite le considerau utile și independente de Moscova. Le numea "postùri" pentru că unii congresmeni considerau că România adoptă anumite atitudini în politica externă numai din rațiuni tactice. Unele din aceste postùri se concretizau în fapte: faptul că țările Pactului de la Varșovia nu practicau manevre pe teritoriul românesc, faptul că România nu participase la invadarea Cehoslovaciei și faptul că două nave maritime ale Statelor Unite aveau să intre, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mici și a oricărui separatism al națiunilor, nu numai apropierea între națiuni, ci și contopirea lor" (Lenin, 1964, p. 264). Cu toate că ideea auto- determinării naționale a fost reabilitată parțial și încorporată în doctrina comunistă, aceasta a avut doar un scop tactic, acela de facilitare a scopului ultim societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cu toate că ideea auto- determinării naționale a fost reabilitată parțial și încorporată în doctrina comunistă, aceasta a avut doar un scop tactic, acela de facilitare a scopului ultim societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu obstinație orice compromis doctrinar pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îndreptat al noțiunii este, desigur, patriotismul socialist, "organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive, fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la socialism. Aceasta a fost o concesie tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția comunismului, care va fi abandonată după ce proiectul comunist va fi desăvârșit. Lenin a consfințit formula pragmatică "național în formă, socialist în conținut", iar după el, Stalin a postulat teza "socialismului într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sferei publice încă din postludiul evenimentelor revoluționare (vezi Proclamația de la Timișoara din 1990), a rămas eclipsată de versiunea conservatoristă asupra trecutului în ceea ce privește suportul politic și nivelul de putere de care beneficia în câmpul hibrid al politicii și culturii românești. Mutarea tactică efectuată de președintele T. Băsescu prin condamnarea regimului comunist a avut drept consecință reconfigurarea raporturilor de putere în sensul oficializării narativei liberale în concomitent cu discreditarea publică a narativei conservatoriste. În contextul politicilor asupra memoriei purtate în cultura română postcomunistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
următoarele finalități ale sistemului educațional specific domeniului nostru: * optimizarea practicării exercițiilor de atletism în direcția creșterii influenței lor asupra dezvoltării multilaterale a copilului și tânărului în formare; * valorificarea maximă a capacității tinerilor cu aptitudini/rezultate sportive superioare; * perfecționarea conținutului tehnic, tactic, biologic al probelor de atletism și a mijloacelor de pregătire; * promovarea practicării lui sub toate formele; * cercetarea, descoperirea și promovarea unor noi forme organizatorice de practicare a atletismului. Atletismul dezvoltă legături cu celelalte discipline din sistemul educației fizice și sportului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sănătate conform cu particularitățile de vârstă și sex ale elevilor” este completat pentru ciclul liceal și cu ,,creșterea capacității de adaptare la condiții variate”. În ce privește obiectivul referitor la practicarea diferitelor ramuri de sport, formularea privind ,,asimilarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi în școală și în afara acesteia”, specific ciclului gimnazial, evoluează în ciclul liceal către ,,stimularea interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice și sportului”. Cel de-al patrulea obiectiv, care se referă la ,,dezvoltarea trăsăturilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și cronologică, corespunzător unei anumite situații de învățare/ exersare. Ca „structură procedurală”, strategia reprezintă un ansamlul de acțiuni și operații de predateînvățare în mod deliberat programate sau structurate pentru îndeplinirea obiectivelor în condiții de eficiență maximă. Privită din perspectiva „aspectelor tactice”, strategia este atât o înlănțuire de decizii ( ale profesorului/ antrenorului) cât și un ansamblu de reacții ( ale elevilor/ sportivilor) Predarea poate fi folosită în diverse forme organizatorice; în funcție de obiectivele activității și de competențele planificate a fi realizate: * frontal, cu toată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de ordin (a rangului sau ordinară); D., Colibaba-Evuleț și I., Bota, (1998), pun în fața specialiștilor domeniului nostru și scările descriptive în aprecierea elevilor/sportivilor; acestea cuprind însușirile (comensurabile și incomensurabile) ce pot desemna un anumit profil al sportivului (fizic, tehnic, tactic, psihologic, intelectual, etc.) în care sunt implicate însușiri diferite ale acestuia, exemplificată în fișa de apreciere și autoapreciere a comportamentului sportivului, prelucrată după M. Epuran (1986). Aceeași autori prezintă și scările itemizate în aprecierea rezultatelor: scări de ierarhizare, scările de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pistolului sau la comanda ,,start” începe alergarea prin împingere energică pe piciorul din față; ducerea simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de accidente; de aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este variată funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole dând posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren fără dificultate. * Alergarea pe parcurs La
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnici raționale, care să permită economie de efort, menținerea ritmului de cursă și evitarea accidentărilor individuale sau de grup. * Finișul și sosirea se execută pe distanțe mai lungi sau mai scurte în funcție de configurația traseului, potențialul alergătorului și de elementele de tactică adoptate în cursă, individual. 4.1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții; acestea sunt trecute în condiții variabile, dependente de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergător în tempo moderat. Ritmul respirator fiind individual, se va explica importanța alergare cu fixarea unei linii orizontale pe axa deplas ii și eliminării oscilațiilor verticale. Paralel cu activitatea de inițiere în tehnica pasului alergător lansat în tempo ciții de tactică elementară, cu scopul de a se dobândi iei, a rolului activ, voit, al expirației, faptul că inspirația și expirația se vor efectua atât pe nas cât și gură, ca o condiție a asigurării necesităților de oxigen ale organismului. Studiul ritmului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să credeți că, după război, mulți viteji se arată, dar consider că dacă adoptam o altă tactică, aș fi avut șansa la o medalie chiar și în condițiile amintite. La Haga am fost, tocmai de aceea, mai prudentă și am făcut o cursă tactică. Altfel, puteam să plec și să scot un timp și mai bun. Cine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]