6,656 matches
-
și-a luat pseudonimul "", după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba. Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică. După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj. De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la "Tribuna" din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la "Tribuna", publicând "Atque nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la "Tribuna" din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la "Tribuna", publicând "Atque nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la "Tribuna", publicând "Atque nos", "Fata craiului din cetini", "Draga mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla "Cărțile săteanului român", continuă să tipărească în "Tribuna" povești și basme versificate ("Fulger", "Brâul
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
mamei", "Dragoste păcurărească". Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla "Cărțile săteanului român", continuă să tipărească în "Tribuna" povești și basme versificate ("Fulger", "Brâul Cosânzenii", "Tulnic și Lioara)", corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la "Tribuna", inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Cărțile săteanului român", continuă să tipărească în "Tribuna" povești și basme versificate ("Fulger", "Brâul Cosânzenii", "Tulnic și Lioara)", corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la "Tribuna", inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa. Despre începuturile sale literare George Coșbuc mărturisește: Referirea este făcută la revista de informare pedagogică și literară "Școala practică", redactată de pedagogul Vasile Petri, în care, „student” în clasa a VII
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
președinte. Mai târziu, în numărul 47 din 18/30 noiembrie 1884, revista "Familia" din Oradea îi publică poezia "Aș vrea să fiu", semnată tot "C. Boșcu", purtând indicația „după Petöfi”. Debutul publicistic propriu-zis se produce tot în 1884, când revista "Tribuna" din Sibiu îi publică sub pseudonimul "C. Boșcu" (anagrama numelui Coșbuc), snoava versificată "Filosofii și plugarii". Prezentată sub formă de foileton, această snoavă (are peste 350 de rânduri) apare în trei numere consecutive ale revistei (nr. 183-190 din 5/17
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
peste 350 de rânduri) apare în trei numere consecutive ale revistei (nr. 183-190 din 5/17 decembrie - 8/28 decembrie 1884). G. Coșbuc transmisese vasta compoziție din Cluj, unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
1884). G. Coșbuc transmisese vasta compoziție din Cluj, unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani, chiar și după ce se va stabili în București. În august 1887, G. Coșbuc ajunge la Sibiu, unde va rămâne până în 1889. Slavici va consemna cu entuziasm evenimentul: "„De vreo două săptămâni avem aici pe Coșbuc, un admirabil băiat
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Coșbuc ajunge la Sibiu, unde va rămâne până în 1889. Slavici va consemna cu entuziasm evenimentul: "„De vreo două săptămâni avem aici pe Coșbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete”". Mișcarea literară de la "Tribuna" a dus la cristalizarea poziției lui Coșbuc față de literatură, în direcția "interesului către folclor", ca bază a literaturii culte, și către limbajul popular, orientată, în esență spre "idealul restabilirii unității culturale a poporului român". Timpul petrecut aici s-a dovedit
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
interesului către folclor", ca bază a literaturii culte, și către limbajul popular, orientată, în esență spre "idealul restabilirii unității culturale a poporului român". Timpul petrecut aici s-a dovedit a fi cel mai rodnic din activitatea sa. Munca în redacția "Tribunei", alături de I. Slavici, I. Bechnitz, de Septimiu Albini, toți oameni cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
s-a dovedit a fi cel mai rodnic din activitatea sa. Munca în redacția "Tribunei", alături de I. Slavici, I. Bechnitz, de Septimiu Albini, toți oameni cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
rămână cea mai cunoscută și mai apreciată scriere a lui George Coșbuc. Poemul a fost elaborat în decursul a 5 ani. Prima versiune, datând din 1884, ultima perioadă a studiilor gimnaziale din Năsăud, a fost publicată pentru prima oară în "Tribuna", Sibiu, la 24 martie 1889, și îl consacră definitiv pe autor ca poet de real talent. Aceasta va constitui și varianta citită la Junimea spre sfârșitul lui ianuarie 1890. Versiunea reprodusă în "Convorbiri literare", București, nr. 12, 1 martie 1890
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
pe autor ca poet de real talent. Aceasta va constitui și varianta citită la Junimea spre sfârșitul lui ianuarie 1890. Versiunea reprodusă în "Convorbiri literare", București, nr. 12, 1 martie 1890, va cunoaște o formă mai accentuată decât cea din "Tribuna" și mai apropiată de cea pe care poetul o va publica în toate edițiile antume ale volumului "Balade și idile". Poetul însuși va vorbi despre perioada petrecută la Sibiu ca despre "„cei mai rodnici”" ani ai săi. Acum își orientează
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Balade și idile". Poetul însuși va vorbi despre perioada petrecută la Sibiu ca despre "„cei mai rodnici”" ani ai săi. Acum își orientează scrisul spre idilă și trece treptat de la simple versificări pe teme folclorice la creații originale. În paginile "Tribunei" i se tipăresc numeroase poezii, semnate sau nesemnate, printre care unele dintre cele mai izbutite creații ale sale: "Nunta Zamfirei", "Mânioasă", "Numai una", "Fata morarului", "Crăiasa zânelor" , o parte din "Anacreonticele sale", publicate cu mici modificări în ciclul "Cântece" la
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
unele dintre cele mai izbutite creații ale sale: "Nunta Zamfirei", "Mânioasă", "Numai una", "Fata morarului", "Crăiasa zânelor" , o parte din "Anacreonticele sale", publicate cu mici modificări în ciclul "Cântece" la sfârșitul volumului "Balade și idile" din 1893. Spre anul 1889, "Tribuna" începe să lucreze în pierdere, situația ducând la desființarea unor posturi, printre care și cel al lui Coșbuc. La insistențele lui I. Slavici, Titu Maiorescu îl cheamă la București, unde sosește pe la mijlocul lunii decembrie 1889 și i se oferă un
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
păstrat, totuși, destul de reci, deși Maiorescu îi aprecia originalitatea și talentul, reținerile explicându-se doar politic. Deși sporadic, publică la "Convorbiri literare" poemele "La oglindă" (1890), alte trei poezii, între care și "Rea de plată" (1892). Continuă să publice la "Tribuna" ("Pe lângă boi", "Trei, Doamne, și toți trei", "Cântec"), la "Lumea ilustrată", ("Fatma", 1891; "Vestitorii primăverii", "Noaptea de vară", "Vara", "Vântul", 1892; "Rugăciunea din urmă", 1893). Demisionează din postul de funcționar și este cooptat în colectivul profesorilor asociați care elaborau un
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
autentică și originală substanță poetică și artistică. Un rol de seamă în dezvoltarea culturii românești l-a avut G. Coșbuc și prin participarea sa la conducerea unor importante reviste, dovedind, în acest sens, o evidentă vocație publicistică. Experienței dobândite la "Tribuna" se va adăuga munca în redacția revistei "Lumea ilustrată", publicație cu caracter enciclopedic, editată la București, bilunar în anul 1896. Din conducere fac parte: Coșbuc, D. Stănescu și I.I. Roșca. La București, George Coșbuc a mai făcut parte și din
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
I.I. Roșca. La București, George Coșbuc a mai făcut parte și din conducerea revistelor "Vatra" (1894), "Foaie interesantă" (1897), "Sămănătorul" (1901) și "Viața literară". Înființată la 1 ianuarie 1894, la București, revista "Vatra", concepută în descendența "Daciei literare" și a "Tribunei" va apărea doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Publicația, culturală și literară, de orientare tradiționalistă, i-a avut ca directori pe I. Slavici, I.L. Caragiale și G. Coșbuc. Poetul era apreciat deja ca scriitor și acumulase și
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
contextul ecleziastic. Coloanele structurale din fier și stâlpii nu sunt vizibili privitorului. A apărut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preluând detalii de la stilul gotic dar într-o viziune modernă. Un exemplu în acest sens îl constituie Tribune Tower din Chicago și Palatul Westminster din Londra, Opera din Paris. În Germania, la Berlin, este construită Poarta Branderburg. Situația înfloritoare din anii 1800 a permis finalizarea construcțiilor rămase neterminate secole întregi, din varii motive. A fost inițiată restaurarea castelelor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
condus două derbiuri Steaua-Dinamo, un meci Dinamo-Rapid și două întâlniri dintre Rapid și Steaua. La un duel între ultimele două, la 20 martie 2008, meci disputat pe stadionul Giulești, Deaconu a fost lovit în cap cu o brichetă aruncată din tribună și a decis oprirea întâlnirii, Steaua câștigând la masa verde cu 3-0. Pentru gestul de a opri meciul, Deaconu a fost premiat de președintele României, Traian Băsescu, cu "Ordinul Meritul Sportiv", pentru "merite în combaterea violenței în sport". Deasemenea a
Alexandru Deaconu () [Corola-website/Science/317191_a_318520]
-
data de 19 iulie 1992, partea superioară a stadionului s-a prăbușit, ducând la moartea a trei suporteri și rănirea altor 50. Ca urmare a acestui dezastru, capacitatea arenei a fost micșorată drastic, iar scaune au fost instalate în toate tribunele. În 1998, arena a fost declarată "Bun național". În 2000, a găzduit finala primului Campionat Mondial al cluburilor între Vasco da Gama și Corinthians, meci câștigat de Corinthians. În 2000, la împlinirea a 50 de ani de la inaugurare, la stadion
Stadionul Maracanã () [Corola-website/Science/317275_a_318604]
-
1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998). Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998). Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont", „Cronica", „Urzica" și almanahul „Urzica", „Luceafărul", „Steaua", „Perpetuum comic", „Familia", „Târgoviștea", „Ziua literară", „Curierul ucrainean", „Helvetica", „Archeus", „Poesis", „Nord literar", „Poezia", „Mișcarea literară", „Oglinda literară", ,Plumb", ,Ramuri", ,Citadela", ,Nord literar", ,Bucovina literară", cotidianul „Graiul Maramureșului" și ,Informația zilei de
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
din anul 2000), „Steaua" (2000-2002), „Ziua literară" (2000-2004), „Familia" (din 1998), „Poesis" (2002-2014), „Mișcarea literară" (din 2004), „Poezia" (din 2006), „Oglinda literară" (2007-2008), „Luceafărul de dimineață" (2009-2011), „Vatra" (din 2009), „Caiete silvane" (din 2009), „Singur" (din 2009), ,Acolada" (din 2014), ,Tribuna" (din 2014), ,Răsunetul cultural" (din 2014). 1974 — Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației. 1985 — Premiul „Andrei Mureșanu" și Premiul revistei „Contemporanul" pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]