KorAP: Find »[drukola/base=tribună & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...247 248 249 ...265 >

6,621 matches

Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. Această tehnică este aplicată de multe reviste americane, dar și de unele publicații românești (Tribuna, Apostrof). Neajunsul poate fi atenuat prin despărțirea unor cuvinte În silabe, operație pe care deocamdată nu o au toate programele de calculator. b) Alinierea la centru se folosește În cazul unor texte de dimensiuni mai mici (reclame, lozinci, antete, colontitluri

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465

Necunoscute” ale izvoarelor istoriei românești, extras din Anuarul Institutului „A.D. Xenopol”, XXX, Editura Academiei Române, Iași, 1993. 26. Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Academiei Române, Iași, 1993. 26. Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea securității sistemelor bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
bazate pe microcalculatoare”, Tribuna Economică, 15, 1995. 29. Oprea, D., „Pericole ce vizează sistemele informatice”, Tribuna Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, Iași, 1999. 36. Oprea, D., Managementul proiectelor: teorie și cazuri practice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001. 37

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, Iași, 1999. 36. Oprea, D., Managementul proiectelor: teorie și cazuri practice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001. 37. Oprea, D.; Airinei, D.; Fotache, M. (coord.), Sisteme informaționale

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

libere se naște la 24 septembrie 1900 ziarul Viitorul, organ al Partidului Național Liberal din Bârlad. („Bârladul” 10 și 26 mai 1899; „Paloda” 13 mai 1899) * Apărarea Națională Apărarea Națională a apărut câteva numere și era adversarul Ligii Poporului susține Tribuna Tuto vei din decembrie 1919. * Aurora Aurora, publicație săptămânală, cu caracter sio nist, editată începând cu 10 iulie 1899, la Tipografia „Progr esul” din Bârlad de către proprietarul și editorul Sigmund Cross, la care o contribuție importantă și‐a adus Adolf

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
manual”, „Concursul pentru catedrele primare” ș.a. iar în cuprins rubricile: „Foița ziarului Bârladul” ‐ cu lucrări literare, „Scrisori - telegrafice”, informații diverse, „Jocuri și petrecere”, din străinătate, „Bibliografie”, poezie, „Varietăți”, „Știri economice”, „Știri de‐ale zilei”, „Pentru părinți”, „Mostre de limbă păsărească”, „Tribuna literară” etc. La bibliografie ‐ abundă prezentarea conținutului revistei locale „George Lazăr”, care alături de Bârladul , au aceeași nași.. .Sub „Foița ziarului Bârladul „ s‐ au publicat: „Nicolae și Mărioara” - nuvelă de M.W. Bârlad, „O furtună îngrozitoare în mijlocul unui ocean”, nuvelă de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de la 1 decembrie 1922, când Partidul Naționalist al Poporului (nr. din 4 iulie 1924) apoi „Foaie a Partidului Național din județul Tutova” - în funcție de conjunctura politică și alianțe - făcând luptă de opinie electorală cu alte gazet e locale, cum ar fi Tribuna Tutovei, Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar cu... Academia Bârlădeană. Reluându‐și activitatea aproape din an în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Nechifor, Gh. Pitic a - Argeș, I. Martinescu, N. Gh. Dorin, Paul Radovici - Galați, T.V. Ioan, Gr. Tăbăcaru, Sterian C. Dumbravă. Libertatea nr. 15 din 24 februarie 1919, după c e se duelează cu „Viitorul” - care duce lumea în eroare, cu „Tribuna Tutovei”, care se ocupă de militarii de la apro vizionare, anunță apariția celui de al cincilea număr al revistei „Florile Dalbe” dar și numerele 2‐ 3 al „excelentei reviste de folclor „Ion Creang ă”.... Libertatea din 17 august 1925 (anul VII

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de început al ziarului. În perioada 1923 ‐ 1924 cât a apărut „Naționalul” au mai semnat Const. Gh. Moroșanu, Virgil N. Duiculescu, Const. Georgescu, V. Triandaf, Vasile D. Ștefănescu. Au existat destule motive de diferende gazetărești și politice cu confrații de la „Tribuna Tutovei”, „Steaua Tutovei” dar și cu o foaie intitulată „Medicul Țăranilor” de sub direcția unui anume dr. Vainer. Ziarul Naționalul a apărut la intervale neregulate și s‐a tipărit la Tipografia N.P. Peiu, strada Ștefan cel Mare nr. 17 Bârlad. * 9

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
titlul identitatea: organ național - liberal, sub direcțiunea unui comitet. Ziarul continua număr ătoarea anilor de la prima apariție 1881 (Paloda, anul XI nr. 1 din 2 iulie 1892). În cei 27 de ani cât a apărut Paloda, publicația a fost o tribună a luptei pentru liberalism și democrație, mereu cu preocupări pentru țărani, școală, biserică și meserii, o gazetă care a promovat frumosul, încurajând literatura, în toate formele sale, proza, poezia, traduceri, reproduceri, preocupare stimulată de însuși proprietarul tipografiei un de se

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
apariția mai întâi ca ziar de informații comerciale, culturale, literare la 25 septembrie 1932 având ca director pe N.V. Munteanu iar redactori pe V. Blănaru și M. Schwartz, iar apoi ca revistă literară, socială și politică în 1933, fiind o tribună de luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
libertăților și nevoilor populației. 121 Poporul nu are decât să câștige în urma acestui lucru. Și ca exponenți sinceri ai cerințelor populare strigă m: să se deschidă porțile tuturor bastiliilor românești, amnistie pentru antifasciști!” Ziarul Păreri reapare în septembrie 1944, ca tribună de luptă democrată și de apărare a drepturilor cetățenești, autorizat cu nr. 1/1944 de către onor prefectura județului Tutova, proprietar și redactor, M. Negreanu, redacția și administrația în strada Al. Vlahuță nr. 15 Bârlad, cu apariție zilnică până la nr. din

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
tutovene dup ă 20 iulie 1946 și până la 7 noiembrie 1949. * 130 Progresul Progresul, ziar politic, economic și literar, apare săptămânal, redacția și administrația la Tipografia George Cațafany - Bârlad. Se declară oficial de nuanță liberală dar nu a constituit o tribună puternică de luptă politică, deși la el au colaborat majoritatea profesorilor de la Liceul Gh. Roșca Codreanu. A fost editat în perioada 9 ianuarie 1883 - 22 decembrie 1885, de două ori pe săptămână, spun Nerva Hodo ș și Al. Sadi Ionescu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
formale ale retoricii latine, cu progr esele ei de la Cicero și Quintilian încoace. Dizertația scrisă și mai apoi orală, cum se cuvenea, etimologicește, făcea din cei mai buni elevi vorbitori ex cathedra sau la bară, iar în vârful piramidei, de la tribuna parlamentară...” spune Șerban Cioculescu. * După modelul „pensioanelor” de domnișoare de pe vremuri există înființată din 2001 în București, din inițiativa unor părinți, Școala europeană particulară menită să ofere copiilor o educație mai temeinică. Este o școal ă a computerelor, a englezei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în lumea intelectuală se știa și ce e șarja, gluma, umorul, împunsătura provocatoare producerii altor momen te de veselie. Populată era „Tribuna literară” înființată de ziar din primele zile ale existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul din Căiuți”, „Portret”, „Cucernicie”, „Grigorescu”, „Fantoma”, „Pace”, „Slănic”, „A fost”, „Ștefan Vodă”, „Suceava

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
că dormi sub cer străin? În numărul 3, directorul ziarului semnează atât rubrica „Către concetățenii noștri” dar și coloana „O t ribună literară” în care explică pentru ce s‐ au hotărât să întemeieze o rubrică cu un astfel de titlu. Tribună la care s‐au publicat: „Domnul poporului”, de I. Adam; „Casa dracului”, „Răvaș e de la oaste” de Gheorghe; „Ciocârlia și cârtița”, de Tr.; „După ploaie” de Ioan V. Nestor etc. La rubrica „Foița ziarului Răsăritul” se publică: „Săptămâna literară” de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Școlii de institutori din București, institutor în orașul său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum lucrează în fruntea unui comitet de inițiativă, la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum lucrează în fruntea unui comitet de inițiativă, la întemeierea unei biblioteci publ ice în Bârlad.” În același

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua de 24 august 1914

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să tragă „băgarea de seamă a marilor puteri garante asupra situației. Circulara în cauză a fost reprodusă în ziarul „Unirea" și apoi în „Tribuna română" de la lași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX) p.478-481). La 20 octombrie 1866 a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Nu știu cu ce se ocupa profesorul la Casa Națională dar eu l‐am întâlnit pe Dimitrie Tarază în perioada 1955 - 1958 la Muzeul Vasile Pârvan - clădirea comună cu Teatrul, dar cu intrarea din strada opusă, vis a vis de Tribuna lul vechi - unde o făcea pe restauratorul. Selecta cioburile, le trata chimic, le asambla ca să iasă oala, ulciorul ori strachina cărora le stabilea data nașterii... Era un taciturn. Fusese, probabil, lovit de prea multe, ca să aibă încredere și să vorbească

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]