11,058 matches
-
Transilvaniei etc.), moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile senine ce favorizează plaja și tratamentul balnear. Pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
silvostepei cuprinde Câmpia Moldovei, sudul Podișului Bârladului, sectoare din Câmpia Română (în sud, și de la Jiu la Vedea; în est, de la Mostiștea la Galați) și cea mai mare parte a Câmpiei de Vest. Sunt regiuni joase în care climatul mai umed (500 - 550 mm) a permis dezvoltarea unei vegetații în care pajiștile ierboase se îmbină cu pâlcuri de arbuști și de pădure (îndeosebi stejar pufos și stejar brumăriu). Extinderea culturilor agricole și a așezărilor a condus la înlăturarea vegetației inițiale. Au
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rezultate vor avea o repartizare zonală. Solurile din regiunile de câmpie din zonele de stepă și silvostepă cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi cerealiere. Solurile din regiunile de câmpii înalte și dealuri joase acoperite cu păduri de stejar, în condițiile unui climat mai umed sunt de tipul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi cerealiere. Solurile din regiunile de câmpii înalte și dealuri joase acoperite cu păduri de stejar, în condițiile unui climat mai umed sunt de tipul brun roșcat și brune. Ele fac parte din clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi cerealiere, livezi și viță de vie. Solurile din regiunile de dealuri înalte și de munți joși (clasa cambisolurilor) sunt acoperite
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi cerealiere, livezi și viță de vie. Solurile din regiunile de dealuri înalte și de munți joși (clasa cambisolurilor) sunt acoperite de păduri de foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine și subalpine brune și brun acide, formate într-
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și ovinelor. Clima temperat continentală moderată este favorabilă practicării unor culturi foarte importante pentru hrana populației sau utilizabile ca materii prime pentru industrie, precum și creșterii animalelor, atât bovine și ovine, cât și porcine. Unele influențe de climă mai caldă și umedă permit cultivarea unor plante ca orezul, bumbacul, piersicul etc. AMINTIȚI-Vă factorii care influențează dezvoltarea agriculturii; ramurile principale ale agriculturii. 90 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Activități agricole variate: creșterea animalelor și cultivarea plantelor La latitudinea țării noastre, clima permite un
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
in pentru ulei, rapiță etc.), sfeclă de zahăr, tutun etc. Plantele textile. Inul și cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel, cele mai multe topitorii, inclusiv de in
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
oferă atât fibre textile, care reprezintă până la aproape un sfert din greutatea tulpinei uscate, cât și ulei (obținut din semințele sale), utilizat în industria lacurilor. 94 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Lan de floarea-soarelui Hală industrială dintr-o fabrică de zahăr umedă, a fost cultivată mai întâi în Moldova de Nord și estul Transilvaniei, a fost apoi aclimatizată și în alte regiuni, între care Câmpia Română, care deține în prezent cele mai mari suprafețe. Este urmată de Podișul Moldovei și Culoarul Siretului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
afectate marginile pleoapelor sau mucoasei conjunctive. Fenomenele își produc efectele după 5-10 ore cînd ochii devin roșii, prezintă usturimi, durere, lacrimare, senzația de gunoi în ochi și imposibilitate de a privi lumină. Primul ajutor constă în punerea de comprese reci, umede cu mușețel sau apă. Se fac spălaturi cu ceai de mușețel și se aplică unguent oftalmic Arsurile chimice: se pot produce cu acizi sau baze. Este important de știut pentru că primul ajutor este diferit. Au efecte corozive: acidul sulfuric, acidul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
hainele îmbibate cu substanță chimică. După stabilizarea funcțiilor vitale și dacă arsurile sunt extinse și profunde bolnavul va fi transportat la spital pentru continuarea tratamentului. Anumite arsuri necesită un tratament special. Astfel, arsurile cu fosfor se spală și se mențin umede deoarece la 34 de grade Celsius se pot aprinde spontan. Arsurile cu acid flourhidric se spală cu apă călduța și soluție de bicarbonat 2-3%. Erizipelul Este o infecție acută a pielii produsă de streptococ. Microbii pătrund prin mici leziuni. Simptome
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
acute repetate confirmă caracterul cronic al bolii. Boală da cel mai mare grad de invaliditate, bolnavul ajunge să nu se poată nici pieptăna. Sunt afectate mai ales femeile cu vârste între 25-40 ani fiind favorizată și de climatul rece și umed. Optimismul privitor la această boală se leagă de depistarea precoce și speranța că se vor descoperi noi și noi tratamente. Tot afecțiune reumatismala cronică cu evoluție progresivă spre anchiloza vertebrală este Spondilita anchilopoietica. Boală face parte din categoria bolilor cu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
formă de reumatism afectează mușchii, formațiunile periarticulare și nervii. Reumatismul muscular Reumatismul muscular se manifestă sub formă de mialgii, miozite. 72 Cauzele acestor forme de reumatism sunt: infecțiile de focar, infecțiile generale, eforturile și traumatismele pe un climat rece și umed. Mialgiile se instalează mai ales în regiunea: cervicala, dorsala și chiar fesiera (lumbago). În cazul miozitelor mușchii sunt tumefiați, indurați sau prezintă noduli. Analizele de laborator din sage vor indică creșteri ale VSH-lui. Tendinitele sunt forme reumatismale care afectează în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
repararea operativă și un personal de deservire și depanare cu o pregătire specială pentru acest tip de utilaj. Pământurile în care pot lucra autoscreperele sunt în general de tip argilos, leossoid sau prăfos. Autoscreperele se pot utiliza în terenuri foarte umede sau mocirloase întrucât nu se poate realiza umplerea lăzii și nu se asigură aderența utilajului pentru asigurarea forței de tracțiune ce apare în momentul fazei de tăiere a pământului. Distanța optimă de transport se determină pe baza criteriului economic. Calculând
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Barajele din balast fac parte din categoria barajelor din materiale locale și se pot clasifica astfel: 1. după modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene 2. după metoda de execuție: prin compactare (metoda uscată) prin hidromecanizare (metoda umedă) Din punct de vedere constructiv la barajele din materiale locale lățimea la bază a barajului B (4 6) H iar pantele taluzurilor variază de la 1 : 2,5 1,3. La noi în țară până în prezent s-au executat baraje din
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de exploatare întrucât rezultatele medii nu sunt concludente. Este indicat ca în carieră să se delimiteze subzone de extracție. Spre exemplu subzonă cu argilă mai uscată sau nisipoasă care se va folosi imediat după ploaie, subzonă cu argilă grasă (mai umedă) care se va folosi în perioade mai secetoase. g) Dacă în perioada de execuție a umpluturilor în groapa de fundație a nucleului de argilă sunt frecvente precipitații și lucrul este practic imposibil, se poate caseta suprafața cu ziduri din beton
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
boieri, politicieni, pălmași, poeți, artiști, pictori și turiști. Vinul de Cotnari de care vorbește Dimitrie Cantemir, nu se obținea de peste tot, ci numai din via sădită într-o anumită înălțime a locului, cu o țărână nici prea uscată, nici prea umedă și cu niște struguri încărcaț i, toamn a târziu, de un mucegai nobil, cu efecte benefice, condiții ce l-au urcat în fruntea podgoriilor din România. De unde și v ersurile emanate la agapele, nu puține, ce se organizau aici: Puțin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
legătură eternă între ei, însă nu se putu clinti din locul în care se afla. Se priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu-se și strângându și mâinile. - Pot să-ți povestesc - întrebă cu ochii umezi Ruset - cum s a întâmplat această nefericire a vieții mele? Blajin și cu glas dulce, abatele își înclină fruntea: - Cedamus amore. Să vorbim de nefericirea d omniei t ale, prințule. Mă grăbesc să proclam fericire, ori ce-ai sp une
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
apare inițial la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea de efort este influențată de constituția pacientului, vârstă, sex, grad de antrenament, stare emoțională. Dintre simptomele de acompaniament menționăm tusea uscată sau umedă, cianoza, etc. dispneea de repaus cu ortopnee este o formă mai gravă de insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ocuparea nerentabilă a solului (politica de sistematizare defectuoasăă, poluarea industrială, turismul de masă și metodele agriculturii intensive au antrenat distrugerea a numeroase habitate naturale de care depind supraviețuirea numeroaselor specii sălbatice. Pe durata a numai câtorva decenii, jumatate dintre zonele umede ale Europei au fost desecate și 10 între 60 și 90% dintre stepe, turbării și bărăgane au dispărut (http://ecoazimut.roă Distrugerea habitatelor naturale are consecințe dezastruoase asupra faunei și florei europene. Datorită habitatelor sale foarte diverse, România are o
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
nr. 462/2001, în țara noastră există mai multe categorii de arii protejate, care se diferențiază în principal în funcție de regimul de ocrotire, conservare și utilizare: rezervații științifice; parcuri naționale; monumente ale naturii; rezervații naturale; parcuri naturale; rezervații ale biosferei; zone umede de importanță internațională; situri naturale ale patrimoniului universal; arii speciale de conservare; arii de protecție specială avifaunistică ; Ariile naturale protejate sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, secțiunea III, zone protejate. Pentru țara noastră au fost
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
natural se constituie, în special, pentru conservarea peisajului. Din rețeaua națională de arii naturale protejate, Rezervația Deltei Dunării se distinge, atât ca suprafață, cât și ca nivel al diversității biologice, având triplu statut internațional: Rezervație a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanță internaționalăă, Sit al Patrimoniului Mondial Natural și Cultural. Conceptul și denumirea de „Rezervație a Biosferei” au fost promovate cu peste 25 de ani în urmă (1971Ă, prin Programul „Omul și Biosfera” (MABĂ, sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație componente ale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]